{"id":422,"date":"2015-12-30T00:15:31","date_gmt":"2015-12-29T22:15:31","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=422"},"modified":"2015-12-30T13:13:44","modified_gmt":"2015-12-30T11:13:44","slug":"metode-de-cercetare-a-textului-biblic-iii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2015\/12\/30\/metode-de-cercetare-a-textului-biblic-iii\/","title":{"rendered":"Metode de cercetare a textului biblic (III)"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Astăzi am ales să prezint metoda analizei matematice<\/em><\/strong> în studiul biblic. Este o metodă nouă încă prea puțin folosită. Aș putea spune că este folosită doar de cercetătorii care au descoperit-o. Cred că a venit vremea de a o face cunoscută în rândul tuturor teologilor, a clerului și credincioșilor<\/strong>. Această sarcină revine cercetătorilor, teologi sau nu. Așa cum celelalte metode presupuneau să cunoști, printre altele, istoria biblică, limbile clasice (ebraica, greaca, latina), lingvistica, tot așa noua metodă presupune un minim de cunoștințe matematice, și mai ales plăcerea de a lucra cu cifrele.<\/p>\n

Oricum, pentru teologii ortodocși nu ar trebui să fie o problemă, pentru că nu le cere nimeni să se transforme în cercetători ai textului biblic, ci doar să aibă mintea deschisă și să înțeleagă valoarea acestei noi metode de cercetare și analiză a textului biblic. M-aș bucura ca toți cititorii să fie interesați de modul de folosire a analizei matematice<\/em><\/strong> în studiul textului biblic, și mai ales să înțeleagă importanța rezultatelor.<\/p>\n

Așa cum am mai spus, aplicând această metodă putem descoperi că textul biblic este semnat de autor și este autentic. Designul matematic are aceleași proprietăți ca și semnătura electronică ce însoțește un document electronic. Ea dovedește autenticitatea, integritatea și nou-repudierea<\/em>. La fel, designul matematic dovedește că autorul este o inteligență supra-umană, că textul este integral și că proprietatea nu poate fi trecută pe seama altcuiva.<\/p>\n

Nu cred că are rost să intru în prea multe detalii despre semnătura electronică. Acum ea este folosită de tot mai multe persoane și nu presupune cunoașterea principiilor de funcționare.<\/p>\n

Designul matematic<\/strong> care insoțește textul biblic mai are rolul de sumă de control<\/em> și algoritm de corectare a erorilor<\/em>, exact ca în cazul protocoalelor folosite în transmisiile electronice de date. Transmisiile de date nu sunt altceva decât o formă de copiere și multiplicare. În timpul transmisiilor de date pot apărea erori, însă acestea sunt corectate folosind algoritmi creați special, care verifică sumele de control ale pachetelor transmise. Dacă apare o eroare, pachetul respectiv este retransmis.<\/p>\n

În cazul textului biblic designul matematic<\/em><\/strong> funcționează ca un algoritm de autocorectare<\/em>. Sigur, asta după ce se face verificarea. Acum când acest algoritm este
\ndescoperit, putem să-l folosim pentru a verifica dacă textul s-a păstrat nealterat, iar dacă se constată o alterare, aceasta poate fi corectată. Designul matematic este uimitor, și îndeplinește funcții multiple, pe care abia acum începem să le descoperim în parte.<\/p>\n

Să luăm ca exemplu secvenÈ›ele de litere echidistante<\/em><\/strong> (ELS<\/a><\/strong> – în engleză) descoperite în cărÈ›ile Vechiului Testament<\/strong>. Putem extrage milioane de aemenea secvenÈ›e. ÃŽnsă nu
\ntoate sunt relevante. Ele pot deveni folositoare doar dacă prin analiză matematică<\/em> descoperim existența unui design, sau a unui proiect intenționat de așezare a lor în text. Cercetările întreprinse pe textul Torei<\/strong> , dar și a altor cărți ale Vechiului Testament<\/strong>, a dus la concluzia că există un proiect intenționat de așezare a acestor secvențe de litere echidistante<\/em>.<\/p>\n

La ce folosește această descoperire?<\/em><\/strong> În primul rând folosește la verificarea integrității textului biblic. Cum?<\/em><\/strong><\/p>\n

Pentru a înțelege mai ușor, să luam un exemplu. Să ne imaginăm o schelă. Dacă o realizăm, să zicem, folosind grinzi din lemn, pe care le unim între ele, pe muchiile unui paralelipiped, scara nu va fi deloc rigidă și va exista riscul să cadă. Ce facem ca să o întărim?<\/em><\/strong> Îi punem niște întârituri pe diagonală și așa o facem să fie mai rigidă. Cu cât mai multe diagonale cu atât mai rigidă va fi. Nu se va mai putea mișca din nici o imbinare.<\/p>\n

Acum să ne întoarcem la textul biblic. Să ne închipuim textul ca pe o mulțime de grinzi (rândurile) separate între ele. În această fază putem scoate sau agăuga litere sau
\ncuvinte în voie. Nu ne oprește nimic. Ce facem ca să securizăm textul, sau să-l întărim împotriva modificărilor<\/em><\/strong> (a mișcării cuvintelor sau literelor de la locul lor)?<\/strong> Dacă suntem constructori și le avem cu meseria, înțelegem că avem nevoie de niște întărituri, așa cum folosim să întărim o schelă. Avem nevoie de niște întărituri care să
\nrigidizeze textul, altfel spus să nu mai putem mișca cuvintele sau literele de la locul lor.<\/p>\n

Ce facem?<\/em><\/strong> Teoretic aplicăm niște întărituri ve verticală și în diagonală în text (adică niște cuvinte inteligibile). De fapt formăm pe verticală și pe diagonală cuvinte inteligibile, folosind literele din text. Acestea sunt secvențele de litere echidistante<\/em>, sau codurile,<\/em> cum le-au nimit cercetătorii. Ele se folosesc ca niște marcatori<\/em>, dacă adaugi sau scoți chiar și o singură literă, marcatorii<\/em> dispar, adică secvențele de litere echidistante<\/em> nu mai creează cuvintele de marcare a integrității.<\/p>\n

Un text cum este Tora<\/a><\/strong>, care are 304.805 litere, nu poate fi securizat doar prin câteva secvențe de litere echidistante<\/em> inteligibile, ci este nevoie de mii de asemenea secvențe inteligibile, dispuse în așa manieră încât să reflecte un proiect intenționat de așezare a lor în text. Orice constructor înțelege ce vreau să spun, chiar dacă nu este teolog. Asemenea și un informatician poate înțelege ce spun, pentru că aceste coduri funcționează ca un algoritm de corectare a erorilor<\/em> sau sume de control<\/em>.<\/p>\n

Problema este că teoretic am creat conceptul și-l putem înțelege cu toți, prin comparațiile date, însă implementarea lui este peste puterea omenească.<\/p>\n

Cercetătorii au pus textul pe calculator și au căutat diverse seturi de secvențe de litere echidistante<\/em>, apoi le-au analizat din punct de vedere statistic pentru a verifica dacă apariția lor este întâmplătoare sau nu. Multitudinea de coduri descoperite și complexitatea legăturilor dintre ele și uneori legătura cu textul în care apar, relevă faptul că textul biblic, al Torei<\/strong> în primul rând, și al celorlalte că cărți din Vechiul Testament<\/strong> studiate, s-a păstrat până în zilele noastre nealterat.<\/p>\n

Nici o altă metodă clasică de analiză a textului biblic nu poate oferi certitudinea integrității textului așa cum o face metoda analizei matematice<\/em>. Asta ar trebui să înțeleagă teologii și orice persoană care este interesată de autoritatea Bibliei<\/strong>.<\/p>\n

Mai mult, complexitatea codurilor (așa sunt numite secvențele de litere echidistante<\/em> inteligibile) descoperite în textul biblic ne obligă să recunoaștem că textul biblic nu este de origine umană, întrucât nici o minte omenească nu ar fi putut crea un text inteligibil, așa cum este Biblia<\/a><\/strong>, și care să conțină mii și mii de coduri. Concluzia este că autorul Bibliei<\/strong> este exact cine spune Biblia<\/a><\/strong> că este, adică Dumnezeu.<\/p>\n

Întreaga critică negativă și atacurile ateilor pălesc toate în fața argumentelor obținute în urma analizei matematice<\/em> a textului biblic. Sutele de cărți scrise împotriva Bibliei<\/strong> au ajuns maculatură, fără nici o valoare științifică, teologică, istorică sau literară.<\/p>\n

Miza este prea mare ca mediile academice seculariste și ateiste să accepte existența acestor dovezi indubitabile. Ateii și critica liberală fac tot posibilul să discrediteze pe orice cale aceste descoperiri.<\/p>\n

Sigur, se poate vorbi mult pe acest subiect. Importanța codurilor este mult mai amplă. Și să nu uităm! Secvențele de litere echidistante<\/em> (ELS<\/a>) sunt doar o parte din codurile pe care le conține textul biblic.<\/p>\n

(va urma)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Astăzi am ales să prezint metoda analizei matematice în studiul biblic. Este o metodă nouă încă prea puÈ›in folosită. AÈ™ putea spune că este folosită doar de cercetătorii care au descoperit-o. Cred că a venit vremea de a o face … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,121,124],"tags":[135,10,77,27,63,134,25,91,93],"class_list":["post-422","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-design-numeric","category-studiu-biblic","tag-analiza-matematica","tag-biblia","tag-design-matematic","tag-els","tag-secvente-de-litere-echidistante","tag-sle","tag-studiu-biblic","tag-tora","tag-vechiul-testament"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":1,"sum_votes":5},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/422","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=422"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/422\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":426,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/422\/revisions\/426"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=422"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=422"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=422"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}