{"id":4237,"date":"2024-06-26T06:00:02","date_gmt":"2024-06-26T03:00:02","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=4237"},"modified":"2024-06-25T17:34:22","modified_gmt":"2024-06-25T14:34:22","slug":"codul-original-al-bibliei-xlix","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/06\/26\/codul-original-al-bibliei-xlix\/","title":{"rendered":"Codul original al Bibliei (XLIX)"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Vechiul Testament ebraic<\/h3>\n

Prima dată când peştii sunt menţionaţi în Geneză, cuvântul ebraic pentru „peşte”<\/em> nu este folosit. În schimb, Biblia<\/a> vorbeşte despre creaturile care trăiesc în mare<\/span>.<\/p>\n

Apoi a zis Dumnezeu: Să mişune apele de vietăţi, fiinţe cu viaţă în ele şi păsări să zboare pe pământ, pe întinsul tăriei cerului! Şi a fost aşa. A făcut Dumnezeu animalele cele mari din ape. (Facerea 1, 20-21)<\/p><\/blockquote>\n

CREATURI CU RESPIRAŢIEI (vietăţi) 170 x 6<\/strong>
\nFac. 1, 20<\/strong>: `שׁרץ נפשׁ<\/p>\n

CREATURI VII 153 x 4<\/strong>
\n`שׁרץ חיה<\/p>\n

A făcut Dumnezeu animalele cele mari din ape.<\/p><\/blockquote>\n

DUMNEZEU A CREAT CREATURILE DIN APE (marine) 170 x 5<\/strong>
\nFac. 1, 21<\/strong>: `יברא אלהים תנינם<\/p>\n

A CREAT CREATURILE DIN APE 153 x 5<\/strong>
\n„יברא תנינם<\/p>\n

CREATURILE DIN APE 17 x 8 x 7<\/strong>
\n`את־התנינם<\/p>\n

În Levitic există încă o referire la peşti, dar cuvântul folosit aici este şi „creatură”<\/em>.<\/p>\n

Acestea sunt reglementările referitoare la animale, păsări şi orice creatură care se mişcă în apă.<\/p>\n

ÅžI FIECARE CREATURÄ‚ VIE 170 x 3<\/strong>
\nLev. 11, 46<\/strong>: `כל נפשׁ החיה<\/p>\n

CREATURÄ‚ VIE 153 x 3<\/strong>
\n`נפשׁ החיה<\/p>\n

În mod uimitor, toate cele trei pasaje din Vechiul Testament care vorbesc despre creaturile care trăiesc în ape conţin atât un 170<\/strong>, cât şi un 153<\/strong>. Să trecem acum la Noul Testament<\/a> grec. Iată încă o pereche de 170 şi 153.<\/p>\n

A trâmbiţat, apoi, al doilea înger, şi ca un munte mare arzând în flăcări s-a prăbuşit în mare şi a treia parte din mare s-a prefăcut în sânge; Şi a pierit a treia parte din făpturile cu viaţă în ele, care sunt în mare.<\/p><\/blockquote>\n

A TREIA PARTE A CREATURILOR DIN MARE 153 x 35<\/strong>
\nApoc. 8, 9<\/strong>: τρίτον των κτισματων των εν θαλασσής<\/p>\n

A TREIA PARTE A CREATURILOR 170 x 15<\/strong>
\nτρίτον κτισματων’<\/p>\n

\nMulţimile de lângă mare<\/h3>\n

Oriunde m-am uitat era designul 153\/170. Pentru a încheia această secţiune despre Vechiul Testament, voi prezenta cea mai semnificativă trăsătură teomatică, relativ la acest design, din întreaga Biblie. Ea indică faptul că Dumnezeu foloseşte termenul „peşti” ca simbol pentru omenire<\/span>. Fraza completă este de 170 x 11.<\/p>\n

Tu socoteşti pe oameni ca pe peştii mării şi ca pe târâtoarele care n-au stăpân?<\/p><\/blockquote>\n

SOCOTEÅžTI PE OAMENI CA PE PEÅžTII MÄ‚RII 153 x 6<\/strong>
\nAvacum 1, 14<\/strong>: ותעשה אדם כדגי הים<\/p>\n

PE OAMENI CA PE PEÅžTII MÄ‚RII 17 x 8<\/strong>
\nאדם כדגי הים<\/p>\n

PEÅžTI 153 x 8<\/strong>
\nιχθύες<\/p>\n

PEÅžTI 17<\/strong>
\nדגי<\/p>\n

În Luca 5 din Noul Testament<\/a>, imediat după ce ucenicii au prins mulţime mare de peşti,<\/p>\n

Şi a zis Iisus către Simon: Nu te teme; de acum înainte vei fi pescar de oameni.<\/p><\/blockquote>\n

ACUM PE OAMENI 170 x 13<\/strong>
\nLuca 5, 10<\/strong>: νυν ανθρώπους<\/p>\n

În Noul Testament<\/a> există multe referiri la „toţi oamenii”. În aproape toate aceste cazuri, cuvântul „oameni” nu este nici măcar în text, ci în engleză traducătorii l-au adăugat pentru că este subînţeles. În I Corinteni 9, 22 se vorbeşte despre „toţi oamenii”.<\/p>\n

TOÅ¢I OAMENII 170 x 2<\/strong>
\nI Cor. 9, 22<\/strong>: πασιν’<\/p>\n

Când se face o căutare pe computer pentru fiecare referinţă din Noul Testament<\/a> la Fiul Omului, numărul de 170 care se revarsă este absolut uluitor. Aş putea scrie un capitol întreg despre numărul 170 şi referirile la Fiul Omului.<\/p>\n

Poate te-ai întrebat care este adevărata semnificaţie pentru peştilor<\/em>. Teomatica<\/a> va oferi un indiciu cert. În Teomatica<\/a> II<\/em><\/a> s-au arătat două lucruri pe larg în capitolul despre cei 153 de peşti.<\/p>\n

• Numerele 153 şi 170 reprezintă un număr mare sau o mulţime de oameni.<\/p>\n

• O întreagă structură leagă numărul 170 de nisipul mării. Desigur, Dumnezeu i-a spus lui Avraam că urmaşii lui vor fi la fel de numeroşi „ca nisipul mării”.<\/p>\n

Mulţimi de oameni<\/h3>\n

De-a lungul slujirii Sale pe pământ, Iisus a fost în mod constant înconjurat de o mulţime mare de oameni. Cercetătorii biblici au recunoscut întotdeauna că apele<\/em> sau marea<\/em> sunt imagimi figurative sau simbolice ale omenirii<\/em> (vezi Apoc. 17, 15).<\/p>\n

Am timp şi spaţiu în această carte pentru a examina doar patru exemple referitoare la acest subiect. Acest design pe modelul 153 este omniprezent şi stabileşte în mod clar o relaţie definită, simbolică, între marile mulţimi de peşti şi mulţimile de oameni care L-au urmat pe Iisus.<\/p>\n

Primul lucru de remarcat este că, în majoritatea cazurilor, Biblia<\/a> se referă la mulţimile care îl urmăresc pe Iisus, cazuri precum cele cinci mii hrănite cu pâine şi peşti, aceste evenimente au loc pe malul mării! Există, evident, o gamă incredibilă de adevăruri eterne simbolice şi ascunse în aceste poveşti – materii şi fapte conexe la care nimeni nici măcar nu s-a gândit. Cuvintele „mari mulţimi”<\/em> din pasajul următor apar în Noul Testament<\/a>.<\/p>\n

Şi mulţimi multe mergeau după El, din Galileea.<\/p><\/blockquote>\n

MULÅ¢IMI MULTE 153 x 7<\/strong>
\nMt. 4, 25<\/strong>: οχλοι πολλοί’<\/p>\n

Cuvântul „multe” din pasajul de mai sus înseamnă de fapt „o mulţime” sau „mulţi”. Pasajul ar putea citi o „mulţime de mulţimi”, „multe mulţimi” sau „mari mulţimi.”<\/p>\n

MULÅ¢IMI 289 (17 x 17)<\/strong>
\nπολλοί’<\/p>\n

În Marcu 3, 8 textul se referă la „o mare mulţime de oameni”.<\/p>\n

MULÅ¢IME 289 x 2 (17 x 17 x 2)<\/strong>
\nπολυ”<\/p>\n

Matei vorbeşte pur şi simplu despre „mulţime”.<\/p>\n

MULÅ¢IME 153 x 17 (289 x 9)<\/strong>
\nMt. 15, 35<\/strong>: τω οχλω’<\/p>\n

În încheierea acestui capitol reținem că acolo unde se vorbește de pești, sau mulțimi multe întâlnim modelele matematice legate de numerele 17<\/strong>, 153<\/strong>, 170<\/strong> și 289<\/strong>, atât în Vechiul Testament cât și în Noul Testament<\/a>. Și acesta este un argument puternic împotriva tuturor criticilor care susțin că nu există continuitate între Vechiul și Noul Testament<\/a>, sau că Dumnezeul Vechiului Testament ar fi altul decât Dumnezeul Noului Testament (gnostici și neognostici).<\/p>\n

Deși Biblia<\/a> a fost scrisă pe parcursul a 1.600 de ani, în trei limbi și de peste 40 de scriitori, totuși modelele matematice din text ne arată că autorul Sf. Scripturi este Dumnezeu<\/span> și nu omul.<\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n

Del Washburh, The Original Code in the Bible<\/em><\/a>, 1998.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vechiul Testament ebraic Prima dată când peÅŸtii sunt menÅ£ionaÅ£i în Geneză, cuvântul ebraic pentru „peÅŸte” nu este folosit. ÃŽn schimb, Biblia<\/a> vorbeÅŸte despre creaturile care trăiesc în mare. Apoi a zis Dumnezeu: Să miÅŸune apele de vietăţi, fiinÅ£e cu viaţă … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,121,260],"tags":[288,289,292,293,10,89,40,92,1181,93],"class_list":["post-4237","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-design-numeric","category-semnatura-lui-dumnezeu","tag-288","tag-289","tag-292","tag-293","tag-biblia","tag-codul-bibliei","tag-coduri","tag-noul-testament","tag-teomatica","tag-vechiul-testament"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":1,"sum_votes":5},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4237","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4237"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4237\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4240,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4237\/revisions\/4240"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4237"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4237"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4237"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}