{"id":4276,"date":"2024-06-06T06:00:47","date_gmt":"2024-06-06T03:00:47","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=4276"},"modified":"2024-06-28T15:47:09","modified_gmt":"2024-06-28T12:47:09","slug":"crestinism-si-yoga-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/06\/06\/crestinism-si-yoga-ii\/","title":{"rendered":"Cre\u00c8\u2122tinism \u00c8\u2122i yoga (II)"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Ieri promiteam să revin cu câteva date istorice privind răspândirea în Occident a practicilor yoga și a spiritualității orientale hinduse. Ar fi multe de spus, însă în acest articol voi puncta câteva date mai importante pentru a înțelege contextul occidentalii au adoptat aceste practici.<\/p>\n

În secolul al XIX-lea, europenii și americanii au descoperit yoga pentru prima dată. Dar ei au fost mai pasionați de ideile filosofice ale yoga. Chiar dacă au existat câteva tratate despre yoga în limba engleză, scrise de N.C. Paul<\/strong> (A Treatise on Yoga Philosophy<\/em>, 1851), acestea se concentrau asupra aspectelor fizice. Dar nu a reușit să capteze atenția publicului de atunci.<\/p>\n

Înainte de anii 1950, școlile publice și universitățile occidentale nu cunoșteau yoga fizică, dar aceasta a intrat în centrul atenției în acel an.<\/p>\n

Un pas important în pregătirea pământului american pentru yoga a venit în septembrie 1875, odată cu înființarea în New York a Societății Teozofice.<\/p>\n

În 1873, Helene Blavatsky<\/strong>, o emigrantă rusă și ocultistă, a fost ghidată de Adepții Marii Frății Albe să-l caute pe Col. H. S. Olcott<\/strong> și să stabilească Societatea Teozofică doi ani mai târziu. Împreună cu colonelul Henry Steel Olcott<\/strong>, un avocat proeminent din New York, au fondat societatea pentru a promova ezoterismul oriental în Occident<\/span>, presupus sub îndrumarea directă a adepților indieni.<\/p>\n

Blavatsky<\/strong> a publicat două volume masive – Isis Unveiled<\/em> în 1877, The Secret Doctrine<\/em> în 1888 – care a pus în mâna cititorilor americani învățăturile secrete din Vede și Purana. Până în 1891, Societatea avea 54 de filiale în SUA, iar întreaga operațiune era condusă din India.<\/p>\n

Scopul real al Societății Teozofice, așa cum a scris Madame Blavatsky<\/strong> înainte de moartea ei în 1891, a fost să pregătească lumea pentru sosirea unui mare învățător <\/span>spiritual, un mesia, denumit în cercurile spirituale un avatar sau un „Învățător mondial<\/span>”.<\/p>\n

Annie Besant<\/strong> a primit ideea unui învățător mondial de la Madame Blavatsky<\/strong> după ce a luat legătura cu ea la Londra, în 1888, după ce și-a revizuit cartea, The Secret Doctrine<\/em>, la ordinul lui W. H. Stead<\/em>, care atunci era jurnalist (și nu încă teosof) și editor al „Review of Reviews” din Londra.<\/p>\n

Acest învățător nu este altul decât Maitreya, mesia New Age, adică Antihristul de care amintește Sf. Ap. Ioan în Apocalipsa<\/span>.<\/p>\n

O carte populară despre yoga scrisă de savantul român, Mircea Eliade<\/strong> (Le Yoga: Immortalité et Liberté<\/em>, 1954), a devenit una dintre sursele esențiale pentru yoga în Occident. Această carte se concentrează pe asanas (poziții corporale) în vederea înlesnirii învățării pranayama și meditației. Pentru cartea sa, Eliade<\/strong> s-a inspirat dintr-un tratat despre Hatha Yoga din secolul al XV-lea. Acesta vorbește despre echilibrul dintre corp și minte.<\/p>\n

În anul 1863 d.Hr. a venit pe lume unul dintre cei mai mari yoghini, marele Swami Vivekananda<\/strong>. El a fost primul yoghin care a călătorit vreodată în Occident pentru a populariza yoga<\/span>. În întreaga sa călătorie de o viață, a vizitat mai multe țări și a participat la numeroase întâlniri mondiale, astfel încât să poată informa societatea occidentală despre yoga și importanța acesteia<\/span>.<\/p>\n

Swami Vivekananda<\/strong> a devenit cunoscut în vest abia după ce a călătorit în Statele Unite, reprezentând India la Parlamentul religiilor lumii din 1893.<\/p>\n

Swami Vivekananda<\/strong> a scris, de asemenea, cărți despre yoga și chiar a tradus din limba sanscrită toate textele de yoga în limba engleză. Astfel, persoanele care nu cunoșteau limba sanscrită au putut să le citească, să le înțeleagă și să le practice în mod independent.<\/p>\n

Swami Vivekananda<\/strong> a fost un călugăr hindus și un însemnat lider spiritual indian al secolului al XIX-lea. El a fost unul dintre cei mai de seamă discipoli ai misticului indian Sri Ramakrishna<\/strong>. A promovat ideea unității religioase și a propagat filosofia Vedanta în Occident<\/span>.<\/p>\n

După Swami Vivekananda<\/strong>, Paramahansa Yogananda<\/strong> a călătorit la Boston pentru a participa la Conferința Mondială al Religiilor pentru a propaga Kriya Yoga în Occident.<\/p>\n

Kriya Yoga este o formă de yoga popularizată de marele yoghin Sri Lahiri Mahasaya<\/strong>.<\/p>\n

În 1896, un alt mare yoghin, Shivapuri Baba<\/strong>, a fost invitat de regina Victoria a Angliei să îi dea lecții particulare de yoga. După ce regina Victoria a murit în 1901, a traversat Oceanul Atlantic și a ajuns în America. La scurt timp după ce a ajuns în Statele Unite, s-a întâlnit cu președintele Theodore Roosevelt<\/strong>.<\/p>\n

În anul 1924, în timp ce imigrația americană a impus limite asupra imigrației indiene, autorul, Theos Casimir Bernard<\/strong>, a vizitat India pentru a obține informații despre Yoga.<\/p>\n

După ce a studiat și a practicat timp de 23 de ani, a venit în SUA și a scris o carte despre Hatha Yoga, care este populară și astăzi printre practicanții de yoga.<\/p>\n

Începând cu anii 1950, a început înființarea mai multor institute și organizații de Yoga în fiecare colț al lumii. BKS Iyengar<\/strong> a fost un alt maestru de Yoga responsabil pentru mediatizarea yoga în lumea occidentală<\/span> prin intermediul programelor de televiziune, cum ar fi BBC și nu numai. În plus, el a fost unul dintre „Cei mai influenți oameni din lume în 2004, conform Time’s 2004 Most Influential People in the World”.<\/p>\n

În 1965 d.Hr., guvernul SUA a eliminat limitele impuse imigrației indiene. Astfel de măsuri facilitează diferiților guru yoghini și spirituali să călătorească în Occident pentru a-și răspândi învățăturile. De atunci, yoga a devenit un mijloc popular de a duce o viață mai sănătoasă.<\/p>\n

Tirumalai Krishnamacharya<\/strong>, un savant indian, practicant de yoga și medic ayurvedic, este adesea citat ca fiind părintele disciplinei yoga moderne în Occident. Discipolii săi au fost una dintre forțele care au influențat popularizarea yoga în Occident.<\/p>\n

Unul dintre discipolii săi a fost Eugenie Peterson<\/strong> sau Indra Devi<\/strong>. Ea a fost o practicantă de yoga stabilită în California. Timp de un deceniu, ea a călătorit între Hollywood și Mexic pentru a preda yoga.<\/p>\n

La Hollywood, Indra Devi<\/strong> a predat yoga celebrităților, ceea ce a făcut-o o figură celebră în SUA. Contribuția ei la yoga i-a adus titlul de „Prima doamnă a yoga”. Mai târziu s-a mutat în Argentina și a continuat să predea yoga acolo.<\/p>\n

În anii 1970, un guru indian de yoga, K. Pattabhi Jois<\/strong>, a introdus forma vinyasa de yoga în SUA și Australia, cunoscută pe scară largă sub numele de Ashtanga Yoga. În mod similar, Harbhajan Singh Khalsa,<\/strong> sau Yogi Bhajan<\/strong>, un guru de yoga, cercetător și antreprenor indiano-american, a introdus stilul său de Kundalini yoga în SUA. În plus, el a înființat fundația 3HO (Healthy, Happy, Holy Organization)<\/span> în peste 35 de țări din întreaga lume pentru a-și răspândi învățăturile.<\/p>\n

Pe măsură ce mass-media globală și internetul au început să se dezvolte la sfârșitul secolului XX, yoga a fost unul dintre subiectele fierbinți. Era peste tot, de la televizoare la radio, ziare, reviste și online.<\/p>\n

Yoga face parte integrantă din spiritualitatea new age<\/span>.<\/p>\n

În legătură cu istoria practicii yoga în România mai multe informații găsiți în articolul scris de Liviu Bordaș, De la circ la transcendentali. Yoga sub comunism<\/em><\/a>.<\/p>\n

Din păcate există încă mulți creștini care, fără să înțeleagă legătura indestructibilă dintre practica yoga și închinarea la demoni, susțin că yoga este compatibilă cu viața creștină și că, pentru motive de sănătate, poate fi practicată de creștini.<\/p>\n

Închei prin a aminti că așa cum nu există vrăjitorie creștină, tot așa nu există yoga creștină<\/span>. Oricât de bune ar fi intențiile unui creștin, o tablă ouija<\/a> nu poate fi folosită pentru interogarea Duhului Sfânt. Cine o folosește comunică cu demonii.<\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n

[1]<\/strong> https:\/\/uau.ro\/originea-yoga-istoria-si-dezvoltarea-sa-in-lumea-occidentala\/<\/a>
\n[2]<\/strong> https:\/\/www.viataromaneasca.eu\/revista\/2020\/05\/de-la-circ-la-transcendentali-yoga-sub-comunism\/<\/a>
\n[3]<\/strong> https:\/\/beezone.com\/yogainamerica\/yoga_in_america.html<\/a>
\n[4]<\/strong> https:\/\/matricea.ro\/conferinta-intalnirile-matricei-despre-maladii-sufletesti-intretinute-de-yoga-occidentala-hinduism-vs-crestinism\/<\/a>
\n[5]<\/strong> https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Ouija<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ieri promiteam să revin cu câteva date istorice privind răspândirea în Occident a practicilor yoga È™i a spiritualității orientale hinduse. Ar fi multe de spus, însă în acest articol voi puncta câteva date mai importante pentru a înÈ›elege contextul occidentalii … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[3],"tags":[690,349,350,1271],"class_list":["post-4276","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","tag-blavatski","tag-new-age","tag-noua-era","tag-yoga"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":1,"sum_votes":5},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4276","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4276"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4276\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4280,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4276\/revisions\/4280"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4276"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4276"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4276"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}