{"id":434,"date":"2016-01-02T23:03:16","date_gmt":"2016-01-02T21:03:16","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=434"},"modified":"2016-01-02T23:03:16","modified_gmt":"2016-01-02T21:03:16","slug":"metode-de-cercetare-a-textului-biblic-iv-metoda-analizei-matematice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2016\/01\/02\/metode-de-cercetare-a-textului-biblic-iv-metoda-analizei-matematice\/","title":{"rendered":"Metode de cercetare a textului biblic (IV). Metoda analizei matematice"},"content":{"rendered":"
<\/div>

 <\/p>\n

Aduc în atenția teologilor o nouă metodă de cercetare a textului biblic, și anume metoda analizei matematice<\/em><\/strong>.<\/p>\n

Metodele clasice sunt binecunoscute: istorică, critică, istorico-critică și critico-istorică, care analizează textul din punct de vedere lingvistic, gramatical, al vocabularului etc. Toate aceste metode, aș putea spune, analizează textul la suprafață.
\nVreme de 1700 de ani metoda clasică de cercetare a fost cea istorică. La sfârșitul sec. XVII Richard Simon inaugurează metoda criticii istorice din care au derivat noi metode tot mai critice, mai ales în sec. XIX. Critica negativă a avut ca scop principal contestarea autenticității, integrității și caracterul inspirat al textelor biblice. Abordarea așa zis „științifică” a fost mai mult una ideologică. În paralel s-au făcut eforturi din partea unor cercetători de publicare a unor ediții critice ale textului Noului Testament<\/strong>, pe baza analizei manuscriselor existente.<\/p>\n

În prezent putem observa trei direcții de cercetare:
\n1. cea pentru publicarea unei ediții critice a textului Noului Testament<\/strong>;
\n2. cea de contestare a autorității textului biblic, pe baze ideologice, și
\n3. cea de interpretare gnostică, sincretistă a textelor Noului Testament<\/strong>.<\/p>\n

În acest context, propun teologilor noua metodă de cercetare a textelor biblice, cea a analizei matematice<\/em><\/strong>. Ea este una potrivită vremurilor noastre, în care dezvoltarea științei și a tehnicii ne vine în ajutor. Critica biblică trebuie privită în contextul în care a apărut, cea a iluminismului, liberalismului, a revoluției industriale și a evoluționismului. În acea vreme era la modă atacarea prin orice mijloace a religiei.<\/p>\n

Dezvoltarea tehnicii de calcul și a informaticii ne permite abordarea textului biblic cu o nouă metodă de cercetare, care este mai precisă decât cele precedente, întrucât matematica este un limbaj universal, ușor de înțeles de toată lumea.<\/p>\n

Analiza matematică a textelor biblice<\/em><\/strong> are o istorie venerabilă, veche de sute de ani. Însă lipsa mijloacelor de calcul au făcut ca această metodă să rămână folosită și cunoscută doar câtorva cercetători, care-și dedicat întreaga viață studiului biblic pe text. La începutul sec. XX, această metodă a fost folosită de rabinul Michael Weissmandl pentru textul Torei<\/strong>, iar Ivan Panin, profesor de matematică la Harvard pentru textul Noului Testament<\/strong>. Amândoi au lucrat manual ca și înaintașii lor. Abia în anii `80 ai secolului trecut, cercetarea a fost reluată folosindu-se noua tehnică de calcul disponibilă. Textul Torei<\/strong> a fost analizat de mulți cercetători evrei, dar și de creștini. Textul Noului Testament<\/strong> a fost analizat matematic de către Del Washburn și Norm Patriquin.<\/p>\n

Analiza matematică a textului biblic<\/em><\/strong> este folosită exclusiv de apărătorii autenticității Bibliei<\/strong>. Criticii se mulțumesc doar cu contestarea acestei metode și discreditarea celor ce o folosesc.<\/p>\n

Întrebarea este, de ce?<\/em>
\nPentru că această metodă nu face apel la interpretări subiective ale textului, ci doar analizează și prezintă uimitorul design matematic care însoțește textul. Designul există sau nu, așa că nu lasă loc la interpretări.<\/p>\n

Cercetătorii obiectivi recunosc acest design și îl fac cunoscut publicului, ca pe un argument în favoarea originii supra-umane a textului, a autenticității și integrității lui. De cealaltă parte, pornind de la premisa că textul biblic este o colecție de mituri și povești, criticii respind direct metoda de cercetare, întrucât nu pot respinge rezultatele ei. Astfel ei se fac că nu văd și nu înțeleg designul matematic.<\/p>\n

M-aș bucura ca teologii creștini, indiferent de confesiune, să înțeleagă importanța rezultatelor acestor cercetări și să le folosească în studiul biblic ca argument în favoarea autenticității, integrității și a caracterului inspirat al textului biblic.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  Aduc în atenția teologilor o nouă metodă de cercetare a textului biblic, și anume metoda analizei matematice. Metodele clasice sunt binecunoscute: istorică, critică, istorico-critică și critico-istorică, care analizează textul din punct de vedere lingvistic, gramatical, al vocabularului etc. Toate … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[13,124],"tags":[10,117,77,116,141,140,139,25,91],"class_list":["post-434","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-noul-testament","category-studiu-biblic","tag-biblia","tag-del-washburn","tag-design-matematic","tag-ivan-panin","tag-michael-weissmandl","tag-norm-patriquin","tag-nout-testament","tag-studiu-biblic","tag-tora"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/434","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=434"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/434\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":435,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/434\/revisions\/435"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=434"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=434"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=434"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}