{"id":445,"date":"2016-01-11T11:29:42","date_gmt":"2016-01-11T09:29:42","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=445"},"modified":"2016-01-11T11:29:42","modified_gmt":"2016-01-11T09:29:42","slug":"biblia-si-numerele","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2016\/01\/11\/biblia-si-numerele\/","title":{"rendered":"Biblia \u00c8\u2122i numerele"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Cine a citit Biblia<\/a><\/strong> știe că în ea sunt pomenite multe numere. De pildă, în VT sunt pomeniți anii cât au trăit urmașii lui Adam până la Noe, iar în NT sunt pomeniți cei 12 Apostoli, înmulțirea pâinilor la cei 5000 și apoi 4000 de „bărbați, afară de femei și copii”, sau cei 153 de pești mari și multe altele.<\/p>\n

Dar, v-ați întrebat vreodată, câte numere sunt pomenite în Biblie<\/strong> și care sunt acestea?<\/em><\/p>\n

Cu siguranță că pomenirea lor nu este întâmplătoare. Aceasta este și părerea Sf. Părinți ai Bisericii. Iată câteva exemple.
\nFer. Augustin<\/strong>, în lucrarea „Despre Sfânta Treime”<\/em> spune că nici un număr din Scriptură nu este întâmplător, adică fiecare reprezintă ceva mai mult decât ceea ce prezintă scriitorul cărții.
\nSf. Ioan Hrisostom<\/strong>, în Omilii la Facere<\/em> zice: ”Să nu trecem cu uşurinţă peste cuvintele Scripturii. Dumnezeiasca Scriptură nu vorbeşte în zadar şi la întâmplare, ci chiar o silabă, chiar un semn are ascuns în el comoară.”<\/em> Așadar nici numerele nu sunt amintite la întâmplare. Referindu-se la perfecțiunea textului biblic, spune: „Dacă în actele întocmite de oameni pentru afaceri lumeşti, distruse adeseori de vreme, are mare putere data pusă în fruntea actului, iar adeseori chiar o silabă, apoi cu mult mai mult poţi vedea lucrul acesta în Dumnezeieştile Scripturi, scrise ele Duhul Sfânt. Cu o singură condiţie: să fim cu mintea trează, să nu trecem cu uşurinţă peste ele, ci să ne încordăm mintea ca să vedem cu de-amănuntul totul; să nu fim mai răi decât cei care se străduiesc mult pentru cele materiale”<\/em>.<\/p>\n

Vorbind despre profunzimea înțelesurilor cuprinse în Sfânta Scriptură, Sf. Maxim Mărturisitorul<\/strong>, în „Răspunsuri către Talasie”<\/em> spune: „Cuvântul Sf. Scripturi, deși are margini (e circumscris) după literă, sfârșindu-se deodată cu timpul în care se petrec lucrurile istorisite, după duh, în înțelesurile lui mai înalte, ramâne totdeauna fără hotar (necircumscris). Și nimeni să nu spună că nu poate crede aceasta, știind că Dumnezeu care a vorbit e fără hotar (necircumscris) după natură. Căci cei ce voiesc să asculte cu inima curată sfatul Scripturii, se cuvine să creadă că și cuvântul grăit de El se aseamănă mai mult Lui. Fiindcă dacă Dumnezeu este cel ce a grăit, iar El este după ființă nehotărnicit, e vădit că și cuvântul grăit de El e nehotărnicit”<\/em>.<\/p>\n

M-am gândit să fiu cu mai multă luare aminte la numerele cuprinse în NT, să văd de câte ori apar în text, în câte versete, și care sunt acestea. Credința mea este că nici un număr nu este amintit în Sf. Scriptură<\/a> la întâmplare<\/em><\/strong>. Fiecare număr, ca și fiecare cuvânt conține multe taine pe care le putem descoperi și înțelege doar în măsura în care trăim în Duhul care a inspirat aceste scrieri.<\/p>\n

Am început cu Evanghelia după Matei<\/strong> și am descoperit câteva lucruri interesante. Cartea are 28<\/strong> de capitole, 1071<\/strong> versete, 21<\/strong> de numere amintite în text, în 166<\/strong> de versete, cu 176<\/strong> de apariții. Ce pot avea aceste numere în comun? Dr. Ivan Panin<\/strong> a scos în evidență existența în Evanghelia după Matei<\/strong> a unui model matematic<\/em> bazat pe numărul 7. Întrebarea este, se încadrează cifrele de mai sus în acest model? Sau să existe un alt model matematic?
\nLa o simplă analiză constatăm următoarele:
\n– capitole 28<\/strong> sau 7 x 4 (1)<\/strong>
\n– versete 1071<\/strong> sau 7 x 153 (2)<\/strong>
\n– numere 21<\/strong> sau 7 x 3 (3)<\/strong>
\nРversete ̨n care apar numere 166<\/strong> sau (7 x 24)-2
\n– număr de apariÈ›ii 176<\/strong> sau (7 x 25)-1 (4)<\/strong><\/p>\n

Numărul 1<\/strong> apare în 49<\/strong> de versete, sau 7 x 7 (5)<\/strong>, de 56<\/strong> de ori sau 7 x 8 (6)<\/strong>. Din cele 56 de apariți, 42<\/strong> sau (7 x 6) (7)<\/strong> sunt cardinale, iar 14<\/strong> sau 7 x 2 (8)<\/strong> sunt ordinale.<\/p>\n

După cum putem observa 28, 1071 și 21 se încadrează perfect în designul numeric<\/em> a lui 7, iar 176 prin învecinare. Aceste 8 trăsături nu pot fi considerate a fi întâmplătoare. Și nu sunt toate, ci doar câte am putut descoperi la o primă trecere peste text.<\/p>\n

Existența lor în text demonstrează faptul că textul a rămas nealterat de-a lungul timpului<\/strong><\/em>. Este puțin probabil ca un text pe măsură ce se alterează să creeze design matematic<\/em>. Designul matematic<\/em> este elementul de siguranță prin care putem verifica integritatea textului biblic.<\/p>\n

În încheierea acestui articol dăm lista cu numerele care apar în Evanghelia după Matei<\/strong>: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10, 11, 12, 14, 30, 40, 60, 70, 99, 100, 4000, 5000, 10000.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cine a citit Biblia<\/a> È™tie că în ea sunt pomenite multe numere. De pildă, în VT sunt pomeniÈ›i anii cât au trăit urmaÈ™ii lui Adam până la Noe, iar în NT sunt pomeniÈ›i cei 12 Apostoli, înmulÈ›irea pâinilor la cei … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[121,13,124],"tags":[10,77,147,146,116,123,145,106,144],"class_list":["post-445","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-design-numeric","category-noul-testament","category-studiu-biblic","tag-biblia","tag-design-matematic","tag-fer-augustin","tag-ioan-hrisostom","tag-ivan-panin","tag-matei","tag-maxim-marturisitorul","tag-nt","tag-vt"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/445","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=445"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/445\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":446,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/445\/revisions\/446"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=445"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=445"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=445"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}