{"id":4617,"date":"2024-10-25T06:00:11","date_gmt":"2024-10-25T03:00:11","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=4617"},"modified":"2024-10-15T19:41:46","modified_gmt":"2024-10-15T16:41:46","slug":"ecumenismul-incotro-vii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/10\/25\/ecumenismul-incotro-vii\/","title":{"rendered":"Ecumenismul \u00c3\u00aencotro? (VII)"},"content":{"rendered":"<div style=\"text-align:left\" class=\"yasr-auto-insert-visitor\"><\/div><p><span style=\"color: #008000;\">[Continu&Auml;&fnof;m cu prezentarea capitolului 4: <em>Biserica &Atilde;&reg;n lupta pentru ap&Auml;&fnof;rarea dreptei credin&Aring;&pound;e<\/em>.]<\/span><\/p>\n<p><span style=\"color: #0000ff;\">S&Auml;&fnof; urm&Auml;&fnof;rim pe scurt ce se &Atilde;&reg;nt&Atilde;&cent;mpl&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;n Apus dup&Auml;&fnof; anul 1054<\/span>. O privire de ansamblu asupra vie&Aring;&pound;ii Bisericii ne permite s&Auml;&fnof; observ&Auml;&fnof;m c&Auml;&fnof; p&Atilde;&cent;n&Auml;&fnof; la schisma de la anul 1054, Biserica a putut p&Auml;&fnof;stra unitatea eclezial&Auml;&fnof; &Aring;&Yuml;i de credin&Aring;&pound;&Auml;&fnof;, &Atilde;&reg;n pofida faptului c&Auml;&fnof; probleme &Aring;&Yuml;i dispute &Atilde;&reg;ncep s&Auml;&fnof; apar&Auml;&fnof; dup&Auml;&fnof; c&Auml;&fnof;derea imperiului de Apus, la anul 476.<\/p>\n<p>Lipsa sau slaba comunicare dintre R&Auml;&fnof;s&Auml;&fnof;rit &Aring;&Yuml;i Apus a favorizat r&Auml;&fnof;sp&Atilde;&cent;ndirea inova&Aring;&pound;iilor &Atilde;&reg;n cadrul Bisericii latine. Deosebirile de ordin cultural &Aring;&Yuml;i lingvistic au jucat &Aring;&Yuml;i de aceast&Auml;&fnof; dat&Auml;&fnof; un rol decisiv &Atilde;&reg;n schisma cea mai serioas&Auml;&fnof; &Aring;&Yuml;i cea mai vast&Auml;&fnof; dintre toate. <strong>[2]<\/strong><\/p>\n<p>Pe de alt&Auml;&fnof; parte, c&Auml;&fnof;derea imperiului a determinat modific&Auml;&fnof;ri &Atilde;&reg;n structura Bisericii latine, legate de prerogativele pe care Biserica latin&Auml;&fnof; le &Atilde;&reg;mprumut&Auml;&fnof; de la puterea imperial&Auml;&fnof; c&Auml;&fnof;zut&Auml;&fnof;.<\/p>\n<p><span style=\"color: #ff0000;\">Ideea c&Auml;&fnof; Biserica latin&Auml;&fnof; este un imperiu &acirc;&euro;&ldquo; aici &Atilde;&reg;&Aring;&Yuml;i are originea!<\/span><\/p>\n<p>Dar s&Auml;&fnof; ne continu&Auml;&fnof;m c&Auml;&fnof;l&Auml;&fnof;toria noastr&Auml;&fnof; imaginar&Auml;&fnof; prin via&Aring;&pound;a Bisericii latine &Aring;&Yuml;i a societ&Auml;&fnof;&Aring;&pound;ii occidentale.<\/p>\n<p><strong>Dup&Auml;&fnof; anul 1000<\/strong>, criza din Biserica roman&Auml;&fnof; &Aring;&Yuml;i din societatea occidental&Auml;&fnof; se va accentua mereu. La anul 1014 se generalizeaz&Auml;&fnof; folosirea simbolului de credin&Aring;&pound;&Auml;&fnof; cu adaosul &acirc;&euro;&#382;Filioque&acirc;&euro;&#157;, care va favoriza declan&Aring;&Yuml;area schismei de la 1054.<\/p>\n<p>Pericolul care venea din partea arabilor a f&Auml;&fnof;cut ca occidentul s&Auml;&fnof; organizeze mai multe cruciade care s&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;nl&Auml;&fnof;ture pericolul cuceririi de c&Auml;&fnof;tre arabi a locurilor sfinte. Din p&Auml;&fnof;cate, p&Atilde;&cent;n&Auml;&fnof; s&Auml;&fnof; ajung&Auml;&fnof; a se lupta cu p&Auml;&fnof;g&Atilde;&cent;nii, <span style=\"color: #ff0000;\">crucia&Aring;&pound;ii se porneau pe jefuirea popula&Aring;&pound;iei ortodoxe<\/span>. Dispre&Aring;&pound;ul latinilor fa&Aring;&pound;&Auml;&fnof; de ortodoc&Aring;&Yuml;i a culminat cu cucerirea Constantinopolului de c&Auml;&fnof;tre latini, la anul 1204.<\/p>\n<p><span style=\"color: #ff0000;\">Nimic nu a fost cru&Aring;&pound;at<\/span>: au fost distruse &Aring;&Yuml;i jefuite biserici, m&Atilde;&cent;n&Auml;&fnof;stiri, biblioteci &Aring;&Yuml;i case particulare. <em>&acirc;&euro;&#382;Mitul piet&Auml;&fnof;&Aring;&pound;ii crucia&Aring;&pound;ilor din Apus trebuie spulberat. Ei au provocat distrugeri imense pretutindeni &Atilde;&reg;n Europa R&Auml;&fnof;s&Auml;&fnof;ritean&Auml;&fnof; &Aring;&Yuml;i Orientul Mijlociu.&acirc;&euro;&#157;<\/em> <strong>[3]<\/strong><\/p>\n<p>Solicit&Auml;&fnof;rile de ajutor militar venite din partea &Atilde;&reg;mp&Auml;&fnof;ra&Aring;&pound;ilor bizantini, au dat posibilitatea papei s&Auml;&fnof;-i &Aring;&Yuml;antajeze pe ortodoc&Aring;&Yuml;i, condi&Aring;&pound;ion&Atilde;&cent;nd oferirea ajutorului de acceptarea unirii cu Roma, cu condi&Aring;&pound;iile impuse de papalitate. Acest &Aring;&Yuml;antaj a fost men&Aring;&pound;inut p&Atilde;&cent;n&Auml;&fnof; la c&Auml;&fnof;derea Constantinopolului, &Atilde;&reg;n 1453.<\/p>\n<p>Dup&Auml;&fnof; schism&Auml;&fnof;, &Atilde;&reg;ncep s&Auml;&fnof; apar&Auml;&fnof; numeroase ordine monahale &Aring;&Yuml;i cavalere&Aring;&Yuml;ti, fiecare cu regula lui. Inevitabil, toate acestea dovedeau apari&Aring;&pound;ia unei crize &Atilde;&reg;n g&Atilde;&cent;ndirea cre&Aring;&Yuml;tin&Auml;&fnof; din occident. S&Auml;&fnof; amintim: pe cartusieni 1086, cistercieni 1098, carmeli&Aring;&pound;i 1156, franciscani 1209, dominicani 1215. &Atilde;&#381;ntre 1118-1314, &Aring;&Yuml;i-au f&Auml;&fnof;cut sim&Aring;&pound;it&Auml;&fnof; prezen&Aring;&pound;a &Aring;&Yuml;i influen&Aring;&pound;a cavalerii templieri, care mai t&Atilde;&cent;rziu &Atilde;&reg;&Aring;&Yuml;i vor continua existen&Aring;&pound;a &Atilde;&reg;n mijlocul francmasonilor. <strong>[4]<\/strong><\/p>\n<p>Observ&Auml;&fnof;m, de asemenea, c&Auml;&fnof; <span style=\"color: #ff0000;\">&Atilde;&reg;n sec. XII &Atilde;&reg;ncep s&Auml;&fnof; apar&Auml;&fnof; primele traduceri de filosofie &Aring;&Yuml;i <a class=\"glossaryLink\"  aria-describedby=\"tt\"  data-cmtooltip=\"&lt;div class=glossaryItemTitle&gt;ocultism&lt;\/div&gt;&lt;div class=glossaryItemBody&gt;Eliphas Levi a definit ocultismul ca o filosofie care combin&Auml;&fnof; trei &Aring;&Yuml;tiin&Aring;&pound;e: &amp;lt;strong&amp;gt;Cabala&amp;lt;\/strong&amp;gt; sau &amp;lt;em&amp;gt;&acirc;&euro;&#382;matematica g&Atilde;&cent;ndirii umane&acirc;&euro;&#157;&amp;lt;\/em&amp;gt;, &amp;lt;strong&amp;gt;magia&amp;lt;\/strong&amp;gt;, &amp;lt;em&amp;gt;&acirc;&euro;&#382;cunoa&Aring;&Yuml;terea legilor secrete &Aring;&Yuml;i speciale ale naturii care produc for&Aring;&pound;ele ascunse&acirc;&euro;&#157;&amp;lt;\/em&amp;gt;, &Aring;&Yuml;i &amp;lt;strong&amp;gt;ermetismul&amp;lt;\/strong&amp;gt;, &amp;lt;em&amp;gt;&acirc;&euro;&#382;&Aring;&Yuml;tiin&Aring;&pound;&Auml;&fnof; a naturii ascunse &Atilde;&reg;n hieroglifele &Aring;&Yuml;i simbolurile lumii vechi&acirc;&euro;&#157;&amp;lt;\/em&amp;gt;.&lt;\/div&gt;\"  href=\"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/glossary\/ocultism\/\"  data-gt-translate-attributes='[{\"attribute\":\"data-cmtooltip\", \"format\":\"html\"}]'  tabindex='0' role='link'>ocultism<\/a> din limba arab&Auml;&fnof;<\/span>, care vor influen&Aring;&pound;a apoi &Atilde;&reg;ntreaga g&Atilde;&cent;ndire occidental&Auml;&fnof;.<strong> [5]<\/strong><\/p>\n<p>&Atilde;&#381;n paralel cu ordinele monahale amintite mai sus, sec. XIII este marcat de activitatea a numeroase mi&Aring;&Yuml;c&Auml;&fnof;ri pietiste. Aceast&Auml;&fnof; multitudine de mi&Aring;&Yuml;c&Auml;&fnof;ri &Aring;&Yuml;i ordine denot&Auml;&fnof; o dat&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;n plus criza spiritual&Auml;&fnof; din epoc&Auml;&fnof;, existent&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;n cadrul societ&Auml;&fnof;&Aring;&pound;ii occidentale.<\/p>\n<p><strong>Cu sec. XIV<\/strong> &Atilde;&reg;&Aring;&Yuml;i face apari&Aring;&pound;ia un nou curent cunoscut sub numele de <em>umanism<\/em>, care va crea premisele pentru o g&Atilde;&cent;ndire reformist&Auml;&fnof; &Aring;&Yuml;i care a avut ca reprezentan&Aring;&pound;i pe <strong>Jan Hus<\/strong>, <strong>John Wyclif<\/strong> &Aring;&Yuml;i <strong>Savanarola<\/strong>. Secolul XVI cunoa&Aring;&Yuml;te un nou curent, cel al rena&Aring;&Yuml;terii interesului pentru cultura antic&Auml;&fnof;, p&Auml;&fnof;g&Atilde;&cent;n&Auml;&fnof;, dublat de declan&Aring;&Yuml;area reformei protestante, &Atilde;&reg;nceput&Auml;&fnof; de <strong>Martin Luther<\/strong>, c&Auml;&fnof;lug&Auml;&fnof;r, canonic &Aring;&Yuml;i membru al grup&Auml;&fnof;rii rosicruciene.<\/p>\n<p><span style=\"color: #ff0000;\">Criza de spiritualitate din occident a favorizat r&Auml;&fnof;sp&Atilde;&cent;ndirea ocultismului &Aring;&Yuml;i a alchimiei<\/span>, care pe nesim&Aring;&pound;ite au alterat sistemul cre&Aring;&Yuml;tin de valori, duc&Atilde;&cent;nd inevitabil, pe de o parte, la noi rupturi &Atilde;&reg;n cadrul Bisericii romane iar pe de alt&Auml;&fnof; parte, &Atilde;&reg;ntre Biseric&Auml;&fnof; &Aring;&Yuml;i societate. <strong>[6]<\/strong><\/p>\n<p>A&Aring;&Yuml;adar, <strong>&Atilde;&reg;n secolele XIV-XV<\/strong>, prereformatori ca <strong>Jan Hus<\/strong>, <strong>John Wyclif<\/strong>, <strong>Savanarola<\/strong> clatin&Auml;&fnof; Biserica roman&Auml;&fnof;, ca mai apoi, &Atilde;&reg;n sec. al XVI-lea, <strong>Luther<\/strong>, <strong>Zwingli<\/strong> &Aring;&Yuml;i <strong>Calvin<\/strong> s&Auml;&fnof; produc&Auml;&fnof; noi r&Auml;&fnof;ni &Atilde;&reg;n s&Atilde;&cent;nul Bisericii.<\/p>\n<p><span style=\"color: #008000;\">[Pentru a nu lungi prea mult acest articol voi continua capitolul 4 &Atilde;&reg;n articolul urm&Auml;&fnof;tor.]<\/span><\/p>\n<p><strong>Bibliografie<\/strong><\/p>\n<p><strong>[1]<\/strong> Ieromonah Agapit Popovici, <em>&acirc;&euro;&#382;Ecumenismul &Atilde;&reg;ncotro? O nou&Auml;&fnof; viziune asupra ecumenismului sincretist&acirc;&euro;&#157;<\/em>, 2003.<\/p>\n<p><strong>[2]<\/strong> Michael Harper, <em>op. cit<\/em>., p. 132.<\/p>\n<p><strong>[3]<\/strong> Michael Harper, <em>op. cit<\/em>., p. 145-146.<\/p>\n<p><strong>[4]<\/strong> Christian Jacq, Francmasoneria. <em>Istorie &Aring;&Yuml;i ini&Aring;&pound;iere<\/em>, Ed. Venus &Aring;&Yuml;i Schei, Bucure&Aring;&Yuml;ti-Bra&Aring;&Yuml;ov, 1994, p. 124-128.<\/p>\n<p><strong>[5]<\/strong> Fran&Atilde;&sect;oise Bonardel, <em>Hermetismul<\/em>, Editura de Vest, Timi&Aring;&Yuml;oara, 1992, p. 69; Mircea Eliade, <em>Istoria credin&Aring;&pound;elor &Aring;&Yuml;i ideilor religioase<\/em>, vol. III, p. 203; Alexandrian, <em>Istoria filosofiei oculte<\/em>, Ed. Humanitas, Bucure&Aring;&Yuml;ti, 1994, p. 156.<\/p>\n<p><strong>[6]<\/strong> Pentru am&Auml;&fnof;nunte se poate consulta Alexandrian, <em>Istoria filosofiei oculte<\/em>, ed. cit.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[Continu&Auml;&fnof;m cu prezentarea capitolului 4: Biserica &Atilde;&reg;n lupta pentru ap&Auml;&fnof;rarea dreptei credin&Aring;&pound;e.] S&Auml;&fnof; urm&Auml;&fnof;rim pe scurt ce se &Atilde;&reg;nt&Atilde;&cent;mpl&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;n Apus dup&Auml;&fnof; anul 1054. O privire de ansamblu asupra vie&Aring;&pound;ii Bisericii ne permite s&Auml;&fnof; observ&Auml;&fnof;m c&Auml;&fnof; p&Atilde;&cent;n&Auml;&fnof; la schisma de &hellip; <a href=\"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/10\/25\/ecumenismul-incotro-vii\/\">Continu&#259; s&#259; cite&#537;ti <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[1355,1301,695],"tags":[929,1356,420,706,349,350,395,343,1367,1350],"class_list":["post-4617","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-ecumenism","category-new-age","category-noua-ordine-mondiala","tag-ecumenism","tag-erezie","tag-guvern-mondial","tag-masonerie","tag-new-age","tag-noua-era","tag-noua-ordine-mondiala","tag-ocultism","tag-rosicrucieni","tag-templieri"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":2,"sum_votes":10},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4617","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4617"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4617\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4622,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4617\/revisions\/4622"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4617"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4617"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4617"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}