{"id":4617,"date":"2024-10-25T06:00:11","date_gmt":"2024-10-25T03:00:11","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=4617"},"modified":"2024-10-15T19:41:46","modified_gmt":"2024-10-15T16:41:46","slug":"ecumenismul-incotro-vii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/10\/25\/ecumenismul-incotro-vii\/","title":{"rendered":"Ecumenismul \u00eencotro? (VII)"},"content":{"rendered":"<div style=\"text-align:left\" class=\"yasr-auto-insert-visitor\"><\/div><p><span style=\"color: #008000;\">[Continu&#259;m cu prezentarea capitolului 4: <em>Biserica &icirc;n lupta pentru ap&#259;rarea dreptei credin&#355;e<\/em>.]<\/span><\/p>\n<p><span style=\"color: #0000ff;\">S&#259; urm&#259;rim pe scurt ce se &icirc;nt&acirc;mpl&#259; &icirc;n Apus dup&#259; anul 1054<\/span>. O privire de ansamblu asupra vie&#355;ii Bisericii ne permite s&#259; observ&#259;m c&#259; p&acirc;n&#259; la schisma de la anul 1054, Biserica a putut p&#259;stra unitatea eclezial&#259; &#351;i de credin&#355;&#259;, &icirc;n pofida faptului c&#259; probleme &#351;i dispute &icirc;ncep s&#259; apar&#259; dup&#259; c&#259;derea imperiului de Apus, la anul 476.<\/p>\n<p>Lipsa sau slaba comunicare dintre R&#259;s&#259;rit &#351;i Apus a favorizat r&#259;sp&acirc;ndirea inova&#355;iilor &icirc;n cadrul Bisericii latine. Deosebirile de ordin cultural &#351;i lingvistic au jucat &#351;i de aceast&#259; dat&#259; un rol decisiv &icirc;n schisma cea mai serioas&#259; &#351;i cea mai vast&#259; dintre toate. <strong>[2]<\/strong><\/p>\n<p>Pe de alt&#259; parte, c&#259;derea imperiului a determinat modific&#259;ri &icirc;n structura Bisericii latine, legate de prerogativele pe care Biserica latin&#259; le &icirc;mprumut&#259; de la puterea imperial&#259; c&#259;zut&#259;.<\/p>\n<p><span style=\"color: #ff0000;\">Ideea c&#259; Biserica latin&#259; este un imperiu &ndash; aici &icirc;&#351;i are originea!<\/span><\/p>\n<p>Dar s&#259; ne continu&#259;m c&#259;l&#259;toria noastr&#259; imaginar&#259; prin via&#355;a Bisericii latine &#351;i a societ&#259;&#355;ii occidentale.<\/p>\n<p><strong>Dup&#259; anul 1000<\/strong>, criza din Biserica roman&#259; &#351;i din societatea occidental&#259; se va accentua mereu. La anul 1014 se generalizeaz&#259; folosirea simbolului de credin&#355;&#259; cu adaosul &bdquo;Filioque&rdquo;, care va favoriza declan&#351;area schismei de la 1054.<\/p>\n<p>Pericolul care venea din partea arabilor a f&#259;cut ca occidentul s&#259; organizeze mai multe cruciade care s&#259; &icirc;nl&#259;ture pericolul cuceririi de c&#259;tre arabi a locurilor sfinte. Din p&#259;cate, p&acirc;n&#259; s&#259; ajung&#259; a se lupta cu p&#259;g&acirc;nii, <span style=\"color: #ff0000;\">crucia&#355;ii se porneau pe jefuirea popula&#355;iei ortodoxe<\/span>. Dispre&#355;ul latinilor fa&#355;&#259; de ortodoc&#351;i a culminat cu cucerirea Constantinopolului de c&#259;tre latini, la anul 1204.<\/p>\n<p><span style=\"color: #ff0000;\">Nimic nu a fost cru&#355;at<\/span>: au fost distruse &#351;i jefuite biserici, m&acirc;n&#259;stiri, biblioteci &#351;i case particulare. <em>&bdquo;Mitul piet&#259;&#355;ii crucia&#355;ilor din Apus trebuie spulberat. Ei au provocat distrugeri imense pretutindeni &icirc;n Europa R&#259;s&#259;ritean&#259; &#351;i Orientul Mijlociu.&rdquo;<\/em> <strong>[3]<\/strong><\/p>\n<p>Solicit&#259;rile de ajutor militar venite din partea &icirc;mp&#259;ra&#355;ilor bizantini, au dat posibilitatea papei s&#259;-i &#351;antajeze pe ortodoc&#351;i, condi&#355;ion&acirc;nd oferirea ajutorului de acceptarea unirii cu Roma, cu condi&#355;iile impuse de papalitate. Acest &#351;antaj a fost men&#355;inut p&acirc;n&#259; la c&#259;derea Constantinopolului, &icirc;n 1453.<\/p>\n<p>Dup&#259; schism&#259;, &icirc;ncep s&#259; apar&#259; numeroase ordine monahale &#351;i cavalere&#351;ti, fiecare cu regula lui. Inevitabil, toate acestea dovedeau apari&#355;ia unei crize &icirc;n g&acirc;ndirea cre&#351;tin&#259; din occident. S&#259; amintim: pe cartusieni 1086, cistercieni 1098, carmeli&#355;i 1156, franciscani 1209, dominicani 1215. &Icirc;ntre 1118-1314, &#351;i-au f&#259;cut sim&#355;it&#259; prezen&#355;a &#351;i influen&#355;a cavalerii templieri, care mai t&acirc;rziu &icirc;&#351;i vor continua existen&#355;a &icirc;n mijlocul francmasonilor. <strong>[4]<\/strong><\/p>\n<p>Observ&#259;m, de asemenea, c&#259; <span style=\"color: #ff0000;\">&icirc;n sec. XII &icirc;ncep s&#259; apar&#259; primele traduceri de filosofie &#351;i <a class=\"glossaryLink\"  aria-describedby=\"tt\"  data-cmtooltip=\"&lt;div class=glossaryItemTitle&gt;ocultism&lt;\/div&gt;&lt;div class=glossaryItemBody&gt;Eliphas Levi a definit ocultismul ca o filosofie care combin&#259; trei &#351;tiin&#355;e: &amp;lt;strong&amp;gt;Cabala&amp;lt;\/strong&amp;gt; sau &amp;lt;em&amp;gt;&amp;quot;matematica g&acirc;ndirii umane&rdquo;&amp;lt;\/em&amp;gt;, &amp;lt;strong&amp;gt;magia&amp;lt;\/strong&amp;gt;, &amp;lt;em&amp;gt;&amp;quot;cunoa&#351;terea legilor secrete &#351;i speciale ale naturii care produc for&#355;ele ascunse&rdquo;&amp;lt;\/em&amp;gt;, &#351;i &amp;lt;strong&amp;gt;ermetismul&amp;lt;\/strong&amp;gt;, &amp;lt;em&amp;gt;&amp;quot;&#351;tiin&#355;&#259; a naturii ascunse &icirc;n hieroglifele &#351;i simbolurile lumii vechi&rdquo;&amp;lt;\/em&amp;gt;.&lt;\/div&gt;\"  href=\"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/glossary\/ocultism\/\"  data-gt-translate-attributes='[{\"attribute\":\"data-cmtooltip\", \"format\":\"html\"}]'  tabindex='0' role='link'>ocultism<\/a> din limba arab&#259;<\/span>, care vor influen&#355;a apoi &icirc;ntreaga g&acirc;ndire occidental&#259;.<strong> [5]<\/strong><\/p>\n<p>&Icirc;n paralel cu ordinele monahale amintite mai sus, sec. XIII este marcat de activitatea a numeroase mi&#351;c&#259;ri pietiste. Aceast&#259; multitudine de mi&#351;c&#259;ri &#351;i ordine denot&#259; o dat&#259; &icirc;n plus criza spiritual&#259; din epoc&#259;, existent&#259; &icirc;n cadrul societ&#259;&#355;ii occidentale.<\/p>\n<p><strong>Cu sec. XIV<\/strong> &icirc;&#351;i face apari&#355;ia un nou curent cunoscut sub numele de <em>umanism<\/em>, care va crea premisele pentru o g&acirc;ndire reformist&#259; &#351;i care a avut ca reprezentan&#355;i pe <strong>Jan Hus<\/strong>, <strong>John Wyclif<\/strong> &#351;i <strong>Savanarola<\/strong>. Secolul XVI cunoa&#351;te un nou curent, cel al rena&#351;terii interesului pentru cultura antic&#259;, p&#259;g&acirc;n&#259;, dublat de declan&#351;area reformei protestante, &icirc;nceput&#259; de <strong>Martin Luther<\/strong>, c&#259;lug&#259;r, canonic &#351;i membru al grup&#259;rii rosicruciene.<\/p>\n<p><span style=\"color: #ff0000;\">Criza de spiritualitate din occident a favorizat r&#259;sp&acirc;ndirea ocultismului &#351;i a alchimiei<\/span>, care pe nesim&#355;ite au alterat sistemul cre&#351;tin de valori, duc&acirc;nd inevitabil, pe de o parte, la noi rupturi &icirc;n cadrul Bisericii romane iar pe de alt&#259; parte, &icirc;ntre Biseric&#259; &#351;i societate. <strong>[6]<\/strong><\/p>\n<p>A&#351;adar, <strong>&icirc;n secolele XIV-XV<\/strong>, prereformatori ca <strong>Jan Hus<\/strong>, <strong>John Wyclif<\/strong>, <strong>Savanarola<\/strong> clatin&#259; Biserica roman&#259;, ca mai apoi, &icirc;n sec. al XVI-lea, <strong>Luther<\/strong>, <strong>Zwingli<\/strong> &#351;i <strong>Calvin<\/strong> s&#259; produc&#259; noi r&#259;ni &icirc;n s&acirc;nul Bisericii.<\/p>\n<p><span style=\"color: #008000;\">[Pentru a nu lungi prea mult acest articol voi continua capitolul 4 &icirc;n articolul urm&#259;tor.]<\/span><\/p>\n<p><strong>Bibliografie<\/strong><\/p>\n<p><strong>[1]<\/strong> Ieromonah Agapit Popovici, <em>&bdquo;Ecumenismul &icirc;ncotro? O nou&#259; viziune asupra ecumenismului sincretist&rdquo;<\/em>, 2003.<\/p>\n<p><strong>[2]<\/strong> Michael Harper, <em>op. cit<\/em>., p. 132.<\/p>\n<p><strong>[3]<\/strong> Michael Harper, <em>op. cit<\/em>., p. 145-146.<\/p>\n<p><strong>[4]<\/strong> Christian Jacq, Francmasoneria. <em>Istorie &#351;i ini&#355;iere<\/em>, Ed. Venus &#351;i Schei, Bucure&#351;ti-Bra&#351;ov, 1994, p. 124-128.<\/p>\n<p><strong>[5]<\/strong> Fran&ccedil;oise Bonardel, <em>Hermetismul<\/em>, Editura de Vest, Timi&#351;oara, 1992, p. 69; Mircea Eliade, <em>Istoria credin&#355;elor &#351;i ideilor religioase<\/em>, vol. III, p. 203; Alexandrian, <em>Istoria filosofiei oculte<\/em>, Ed. Humanitas, Bucure&#351;ti, 1994, p. 156.<\/p>\n<p><strong>[6]<\/strong> Pentru am&#259;nunte se poate consulta Alexandrian, <em>Istoria filosofiei oculte<\/em>, ed. cit.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[Continu&#259;m cu prezentarea capitolului 4: Biserica &icirc;n lupta pentru ap&#259;rarea dreptei credin&#355;e.] S&#259; urm&#259;rim pe scurt ce se &icirc;nt&acirc;mpl&#259; &icirc;n Apus dup&#259; anul 1054. O privire de ansamblu asupra vie&#355;ii Bisericii ne permite s&#259; observ&#259;m c&#259; p&acirc;n&#259; la schisma de &hellip; <a href=\"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/10\/25\/ecumenismul-incotro-vii\/\">Continu&#259; s&#259; cite&#537;ti <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[1355,1301,695],"tags":[929,1356,420,706,349,350,395,343,1367,1350],"class_list":["post-4617","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-ecumenism","category-new-age","category-noua-ordine-mondiala","tag-ecumenism","tag-erezie","tag-guvern-mondial","tag-masonerie","tag-new-age","tag-noua-era","tag-noua-ordine-mondiala","tag-ocultism","tag-rosicrucieni","tag-templieri"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":2,"sum_votes":10},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4617","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4617"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4617\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4622,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4617\/revisions\/4622"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4617"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4617"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4617"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}