{"id":462,"date":"2016-02-21T22:01:06","date_gmt":"2016-02-21T20:01:06","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=462"},"modified":"2016-02-21T22:01:06","modified_gmt":"2016-02-21T20:01:06","slug":"evidente-despre-paternitatea-textului-biblic-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2016\/02\/21\/evidente-despre-paternitatea-textului-biblic-2\/","title":{"rendered":"Eviden\u021be despre paternitatea textului Biblic"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Astăzi informațiile circulă foarte repede grație rețelei internet. Oamenii din orice colț al lumii au posibilitatea să afle ceea ce se întâmplă în celălalt colț al lumii, pot studia biblioteci, arhive și pot lua cunoștință despre rezultatul cercetărilor din orice domeniu de interes. Altfel spus, cine dorește să afle ceva sau să se documenteze într-o problemă anume, are la îndemână resurse inestimabile. Cu câteva click-uri te poți pune la curent cu cele mai noi informații.<\/p>\n

Același lucru este valabil și când vine vorba de studiul biblic. Dacă cineva are o nelămurire, legată de Biblie<\/strong>, poate să se documenteze folosind internetul. Așa ai ajuns să citești aceste rânduri!<\/p>\n

Există diverse păreri cu privire la textul biblic, și este de înțeles. Ateii privesc Biblia<\/a><\/strong> din prespectivă materialistă, credincioși dintr-una diametral opusă. Între aceste două opinii există multe altele, mai mult sau mai puțin sincretiste.<\/p>\n

Una din principalele întrebări este legată de autenticitatea și inspirația textului biblic.
\nCine este autorul Bibliei? Este Biblia<\/a> un text inspirat? Suntem astăzi în posesia textului autentic și integral?<\/em> Iată doar câteva întrebări.<\/p>\n

O cercetare atentă a Bibliei ne va da destule evidențe despre paternitatea textului biblic<\/em>.
\nSă analizăm primul verset din Facerea și să vedem ce descoperim.
\n„La început a făcut Dumnezeu cerurile și pământul.”<\/em><\/strong> (Fac. 1,1)<\/p>\n

Ce ne spune acest verset?<\/em> Că „la început” (timpul<\/strong>), a făcut Dumnezeu „cerurile” (spațiul<\/strong>) și „pământul” (materia<\/strong>)”.<\/p>\n

Biblia<\/a><\/strong> ne vorbește despre crearea timpului, a spațiului și a materiei chiar din primul verset a primei cărți. Despre timp și spațiu filosofii și-au dat cu părerea despre geneza cosmosului. În secolul XX, fizicienii au confirmat că bazele universului constau în spațiu<\/em>, timp<\/em> și materie<\/em>, iar acum la începutul sec. XIX, cercetătorii au ajuns la concluzia că materia este în esență energie<\/em>. De fapt, spațiul<\/em>, timpul<\/em> și energia<\/em> sunt atât de strâns legate încât fizicienii vorbesc de o continuitate spațiu-timp-energie.<\/p>\n

De unde a putut cunoaște autorul cărții Facerea aceste realități, confirmate după mai bine de 3000 de ani? A fost Moise matematician și fizician?<\/em>
\nAteii afirmă că referatul biblic despre creație este un mit fără nici un suport științific. Alții afirmă că Moise s-ar fi inspirat din miturile mai vechi egiptene și sumeriene.
\nFiecare grup își dă cu părerea și face presupuneri, în timp ce ignoră cu bună știință tradiția ebraică care a păstrat până astăzi cărțile lui Moise în limba originală. Această tradiție declară că Dumnezeu i-a dictat lui Moise literă cu literă textul Torei<\/strong>. Multora așa ceva li se pare imposibil și nerealist. Da, așa li se pare!<\/p>\n

Realitatea este uimitoare, și vine să confirme credința că Biblia<\/a><\/strong> este inspirată de Dumnezeu literă cu literă.<\/p>\n

În primul verset mai găsim o evidență a paternității divine a Bibliei.<\/p>\n

„La început a făcut Dumnezeu cerurile și pământul.”<\/strong>
\nבְּרֵאשִׁ֖ית בָּרָ֣א אֱלֹהִ֑ים אֵ֥ת הַשָּׁמַ֖יִם וְאֵ֥ת הָאָֽרֶץ<\/strong><\/p>\n

Observăm că în ebraică versetul are 7<\/strong> cuvinte. Numărul biblic 7<\/strong> este plin de semnificații, arată completul, sau perfecțiunea, sau paternitatea divină. Acest număr este folosit de perste 500 de ori în Biblie. Îl descoperim peste tot în jurul nostru.
\n– 7 zile ale săptămânii
\n– 7 culori fundamentale
\n– 7 note muzicale
\n– 7 planete ale sistemului solar vizibile cu ochiul liber (Soarele, luna, mercur, venus, marte, Jupiter, Saturn)
\n– 7 continente
\n– 7 oceane
\n– 7 niveluri distincte în sistemul periodic al elementelor
\nși lista poate continua.<\/p>\n

În acest verset găsim 7<\/strong> trăsături ale cifrei 7<\/strong>, dpă cum urmează:
\n1. 7<\/strong> cuvinte.
\n2. numărul total de litere în ebraică este de 28<\/strong> sau 4 x 7
\n3. trei cuvinte din cele șapte: Dumnezeu (5), cerurile (5), pământul (4) au în total 14<\/strong> litere sau 2 x 7. Numărul literelor rămase este 6 + 3 + 2 + 3 adică 14<\/strong> sau 2 x 7.
\n4. expresia „cerurile și pământul” (cuvintele 4,5,6,7) este alcătuită din 14<\/strong> litere sau 2 x 7
\n5. Cuvântul de mijloc אֵ֥ת<\/strong> este cel mai mic (2 litere), care adunate cu literele cuvântului din stânga dau 7<\/strong>, și adunate cu literele cuvântului din dreapta dat 7<\/strong>
\n6. cele trei subiecte din verset Dumnezeu, cerurile, pământul<\/em> au valorile numerice corespunzătoare 86, 395, 296. Suma totală este 777<\/strong>, un număr format din trei de șapte, sau 111 x 7<\/strong>.
\n7. valoarea numerică pentru verbul BARA (בָּרָ֣א) este 203 sau 29 x 7<\/strong>.<\/p>\n

Aceste trăsături ale lui 7<\/strong> spun celor care au ochi de văzut și urechi de auzit că textul biblic este de origine divină. Acestea nu pot fi rezultatul întâmplării.<\/p>\n

Este necesar să cunoastem toate aceste amănunte?<\/em> Cred că da. Trăim vremuri de profunde schimbări, care vor încerca să pună în umbră valoarea Sf. Scripturi, în favoarea a tot felul de idei și credințe sincretiste. Lumea va fi din ce în ce mai uimită și bulversată de descoperirile ce se vor da publicității.<\/p>\n

Se va încerca împunerea prin manipulare masivă a informațiilor cum că toți avem același „dumnezeu”, se va promova o religie unică contrară învățăturii biblice.
\nFără o certitudine de nezdruncinat puțini vor rezista ispitei de a adera la noua religie satanică.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Astăzi informațiile circulă foarte repede grație rețelei internet. Oamenii din orice colț al lumii au posibilitatea să afle ceea ce se întâmplă în celălalt colț al lumii, pot studia biblioteci, arhive și pot lua cunoștință despre rezultatul cercetărilor din orice … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[121,124,9,15],"tags":[10,77,41,88,25,91],"class_list":["post-462","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-design-numeric","category-studiu-biblic","category-tora","category-vechiul-testament","tag-biblia","tag-design-matematic","tag-facerea","tag-moise","tag-studiu-biblic","tag-tora"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/462","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=462"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/462\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":463,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/462\/revisions\/463"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=462"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=462"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=462"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}