{"id":55,"date":"2014-12-13T10:17:02","date_gmt":"2014-12-13T08:17:02","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=55"},"modified":"2014-12-13T10:17:02","modified_gmt":"2014-12-13T08:17:02","slug":"reguli-respectate-la-copierea-torei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2014\/12\/13\/reguli-respectate-la-copierea-torei\/","title":{"rendered":"Reguli respectate la copierea Torei"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Când spunem Tora<\/a><\/strong> înțelegem cele cinci cărți scrise de Moise: Facerea, Ieșirea, Leviticul, Numerii și Deuteronomul<\/em>. Aceste cărți au fost scrise în urmă cu aproximativ 3.500 de ani. Deși a trecut atâta amar de vreme și au fost copiate de sute și mii de ori, textul sfânt a rămas același și s-a transmis cu multă acuratețe. Am putea spune cu o acuratețe uimitoare.<\/p>\n

Se pune întrebarea, cum putem explica acest fapt uimitor și cum putem explica acuratețea cu care s-au transmis textele biblice?
\nOmul credincios găsește răspunsul în purtarea de grijă a lui Dumnezeu pentru textul revelat. Dumnezeu este cel care a inspirat și a arătat lui Moise ce să scrie, și tot El este cel care a avut grijă în decursul timpului ca textul sfânt să fie copiat mereu fără de greșeală.
\nDacă aprofundăm tradiția ebraică și evlavia poporului evreu față de Tora<\/a><\/strong> vom descoperi metoda și motivele care stau la baza copierii cu precizie a textelor.<\/p>\n

În decursul timpului au fost scrise şi cărţi speciale de „erminie” ce descriau modul de reproducere a textului Torei<\/strong>. Maimonide aminteşte douăsprezece greşeli care pot duce la invalidarea completă a textului Torei<\/strong>. Printre acestea se numără omiterea sau adăugarea şi a unei singure litere.
\nNu întâmplător Moise Maimonide afirma că Tora<\/a><\/strong> trebuie considerată ca nepotrivită pentru a fi folosită dacă şi numai o singură literă din text a fost greşită.<\/p>\n

Mai mult, evreii au înţeles că Tora<\/a><\/strong> este nu numai o lucrare de inspiraţie divină, ci o carte dictată cu un anume scop, literă cu literă, chiar de Dumnezeu. O tradiţie străveche spune că, „spre deosebire de toate celelalte cărţi ale Scripturii – şi spre deosebire de toate textele sacre din întreaga lume, din toate timpurile – numai Tora<\/a><\/strong> este nu numai inspirată, ci şi dictată de Dumnezeu lui Moise literă cu literă într-o suită precisă.” [Jefrrey Satinover, Descifrarea codului Bibliei<\/em>]<\/p>\n

După ce un manuscris era terminat urma verificarea lui literă cu literă. Existau mai multe chei de verificare. Se verifica numărul de litere din Tora<\/a><\/strong>, apoi litera din mijloc a fiecărei cărţi şi alte litere ce constituiau chei de verificare. Apoi se verifica numărul total al fiecărei litere din fiecare carte.<\/p>\n

Până astăzi manuscrisele Torei<\/strong> se scriu pe pergament din piele de viţel, cu pana şi cu cerneală obţinută din culori naturale. Materialele sintetice nu sunt permise. Există un întreg ritual pe care scribul trebuie să-l îndeplinească înainte de a se apuca de scris. Sunt puţini cei care pot face aşa ceva cu respectarea tuturor regulilor. Copierea în sine este o artă şi o lucrare spirituală. E ca o rugăciune.<\/p>\n

Când scribul copia manuscrisul Genezei (care conţine 78.064 litere ebraice), el număra cu precizie numărul de apariţii a fiecărei litere. Apoi făcea notaţii pe marginea paginii pentru a se asigura că nici una din literele alfabetului nu a fost adăugată sau scoasă. Şi aşa se făcea cu fiecare carte a Bibliei ebraice.<\/p>\n

Mai multe amănunte interesante veți găsi în cartea Codul Bibliei<\/a>. Semnătura lui Dumnezeu<\/em><\/strong><\/a>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Când spunem Tora<\/a> înțelegem cele cinci cărți scrise de Moise: Facerea, Ieșirea, Leviticul, Numerii și Deuteronomul. Aceste cărți au fost scrise în urmă cu aproximativ 3.500 de ani. Deși a trecut atâta amar de vreme și au fost copiate de … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[3,9,15],"tags":[18,20,19,21,91,93],"class_list":["post-55","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-tora","category-vechiul-testament","tag-manuscrise-biblice","tag-ortodoxie","tag-spiritualitate","tag-teologie-biblica","tag-tora","tag-vechiul-testament"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/55","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=55"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/55\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":56,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/55\/revisions\/56"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=55"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=55"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=55"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}