{"id":5694,"date":"2025-11-05T00:16:36","date_gmt":"2025-11-04T22:16:36","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=5694"},"modified":"2025-11-05T00:16:36","modified_gmt":"2025-11-04T22:16:36","slug":"lumea-digitala-si-ocultismul-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2025\/11\/05\/lumea-digitala-si-ocultismul-ii\/","title":{"rendered":"Lumea digital\u00c4\u0192 \u00c8\u2122i ocultismul (II)"},"content":{"rendered":"
<\/div>

În legătură cu sistemele de operare Linux, și nu numai, reținem că sunt pline de terminologie ocultă și satanică, cum ar fi: daemoni, Blesteme (Curses), zombie, Ucide (Kill, Slay), demonizare, Răul (Evil), animalele totem, Devil, Diablo, Satan, vrăjitorie (Witchcraft), vrăjitor (Wizard)<\/span><\/em> și altele asemenea.<\/p>\n

Experiența mea cu sistemul de operare linux a început în anul 1999, pe când eram diector tehnic la postul de radio Trinitas. La preluarea funcției în radio erau doar două calculatoare, unul la producție și celălalt în redacție.<\/p>\n

Dorința mea era să informatizez activitatea din radio și să digitalizez arhiva muzicală și de programe. Pentru aceasta am creat o rețea de 12 calculatoare, dintre care două cu linux, iar restul cu Windows. Am instalat linux pe calculatorul din emisie și pe server.<\/p>\n

Dintre toate distribuțiile cel mai mult mi-a plăcut, la acea vreme, Mandrake [1]<\/strong>, pentru ușurința la instalare și pentru că-mi oferea exact ce aveam nevoie în radio.<\/p>\n

Din punct de vedere istoric, Mandrake Linux a fost una dintre cele mai bune distribuții Linux disponibile<\/span> pentru descărcare gratuită în „scena Linux” acum vreo 25 ani.<\/p>\n

Mandrake era o distribuție grafică simplă și la modă. De asemenea, era una dintre distribuțiile Linux cu cel mai simplificat program de instalare și, în general, mult software GUI pentru o configurare și utilizare ușoară de către utilizatorul final.<\/p>\n

Deși arată frumos în exterior, totuși pentru mine distribuțiile linux îmi displăceau pentru filosofia necreștină care stătea în spatele lor<\/span>. Nu m-am putut împăca cu terminologia ocultă, ca să nu zic satanică, pe care o întâlneai la tot pasul. Acesta este motivul pentru care până astăzi lucrez pe Windows 7 și XP<\/span>.<\/p>\n

Abia de curând, am descoperit din întâmplare că Mandrake a fost dată în judecată pentru a-și schimba numele sistemului de operare cu altul, din cauza unui proces intentat de deținătorii drepturilor de autor ale benzilor desenate Mandrake Magicianul. „Mandrake Magicianul” era foarte popular înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, în anii 1930.[1]<\/p>\n

Evident, nu este o coincidență faptul că numele Mandrake a fost după aceste benzi desenate și nu după plantele de mandragoră (mătrăgună) disponibile în Europa, Africa și Asia.<\/p>\n

Acest lucru este clar în mascota anterioară a distribuției Mandrake Linux, pe care o vedeți mai jos:<\/p>\n

\"\"<\/a>Mai târziu, au schimbat logo-ul Mandrake pentru a pierde legătura cu Mandrake Magicianul și au folosit un alt logo nou creat:<\/p>\n

\"\"<\/a>Obsesia uimitoare pentru magicieni în zilele noastre s-a infiltrat atât de puternic în viețile noastre încât chiar și ceva precum o distribuție Linux de software liber a ajuns să aibă un fel de referință la magicieni și chestii oculte.<\/p>\n

Mai târziu, din cauza încălcării drepturilor de autor pentru nume, Mandrake Linux a fost redenumită inițial Mandragora Linux. În românește s-ar traduce prin „mătrăgună”, dar denumirea are și conotații clar oculte. [2]<\/strong><\/p>\n

Așadar, se pare că cineva dintre dezvoltatorii principali ai acestei distribuții Linux are o obsesie severă pentru magie<\/a> și ocultism<\/a><\/span>.<\/p>\n

Mai târziu, MandrakeSoft (compania franceză din spatele Mandrake Linux) a redenumit în cele din urmă distribuția Mandriva, sub influența fuziunii dintre Mandrake și compania braziliană Connectiva, sub numele de Mandriva Linux.<\/p>\n

Dar nici asta nu a durat prea mult, căci în prezent distribuția a fost redenumită Mageia Linux<\/a>.<\/p>\n

Având în vedere cele de mai sus, nu mă simt deloc confortabil să lucreaz pe un asemenea sistem de operare. Cu atât mai mult cu cât „drake” în română sună „drac” sau demon, iar distribuția este plină de instrumente „drăcești”. Ca și creștin, mi se pare de-a dreptul aiurea să apelez la „draci” ca să rezolv problemele din sistem.<\/p>\n

Este vorba de ceea ce am amintit și în articolul precedent, adică de desensibilizare și obișnuirea cu răul din jurul tău<\/span>. Este o etapă din pregătirea predictivă, din obișnuirea cu demonicul, cu ocultul, cu imoralitatea.<\/p>\n

În concluzie, deși din punct de vedere al securității sistemele linux sunt mai sigure, totuși din punct de vedere creștin mi se par nepotrivite și nefolositoare pentru suflet.<\/p>\n

Dezvoltarea tehnologiei informatice este strâns legată de filosofia neo-păgână a mișcării new age, inițiată și susținută de adepții teosofiei, adică ai luciferismului<\/span>.<\/p>\n

Pentru H.P. Blavatsky<\/strong>,<\/p>\n

„Lucifer reprezintă viața, progresul, civilizația, libertatea, independența. Lucifer este Logosul, Șarpele, Mântuitorul.” – H.P. Blavatsky<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

David Spangler<\/a><\/strong> afirma următoarele:<\/p>\n

„Nimeni nu va intra în Noua Ordine Mondială<\/a> decât dacă el sau ea își vor face angajamentul de a-l venera pe Lucifer. Nimeni nu va intra în New Age decât dacă va lua o inițiere LUCIFERIANĂ.”<\/p><\/blockquote>\n

Spre ce se îndreaptă lumea acum? Spre spiritualitate? Spre lumină?<\/strong><\/em><\/p>\n

Adepții noii ere așa cred. Însă spiritualitatea noii ere nu este creștină, iar lumina nu este a Duhului Sfânt, ci este lumina luciferică.<\/p>\n

Spre ce se îndreaptă lumea, din punct de vedere creștin?<\/strong><\/em> Nu spre rai, ci spre iad.<\/p>\n

Spre post-umanism, prin transumanism; conectarea omului cu mașina (calculatorul), conectarea oamenilor la cloud<\/a> și inteligența artificială (IoB<\/a>, IoT<\/a>, IoE<\/a>); transformarea oamenilor în hibrizi cipuiți și înlocuirea lor cu roboții controlați de Inteligența artificială, în spatele căreia se ascund de fapt demonii.<\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n

[1]<\/strong> https:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Mandriva_Linux<\/a>
\n[2]<\/strong> https:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Mandrake#Folklore<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ÃŽn legătură cu sistemele de operare Linux, È™i nu numai, reÈ›inem că sunt pline de terminologie ocultă È™i satanică, cum ar fi: daemoni, Blesteme (Curses), zombie, Ucide (Kill, Slay), demonizare, Răul (Evil), animalele totem, Devil, Diablo, Satan, vrăjitorie (Witchcraft), vrăjitor … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[1003,1584,808,1301,695,891,1285],"tags":[1184,1590,1594,1593,1592,520,349,350,395,1591,892,795],"class_list":["post-5694","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-identitate-digitala","category-iot","category-marea-resetare","category-new-age","category-noua-ordine-mondiala","category-tehnologie","category-teosofie","tag-informatica","tag-linux","tag-mageia","tag-mandrake","tag-mandriva","tag-marea-resetare","tag-new-age","tag-noua-era","tag-noua-ordine-mondiala","tag-sisteme-de-operare","tag-tehnologie","tag-teosofie"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":1,"sum_votes":5},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5694","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5694"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5694\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5697,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5694\/revisions\/5697"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5694"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5694"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5694"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}