{"id":832,"date":"2017-07-29T10:18:39","date_gmt":"2017-07-29T07:18:39","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=832"},"modified":"2017-07-29T10:27:34","modified_gmt":"2017-07-29T07:27:34","slug":"despre-codul-bibliei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2017\/07\/29\/despre-codul-bibliei\/","title":{"rendered":"Despre codul Bibliei"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Nu am mai scris de multișor și m-am gândit că ar fi util să mai dau câteva informații și lămuriri despre ce se înțelege prin „codul Bibliei<\/a>”<\/em> sau „codul Torah<\/a>”<\/em>. Denumirea a fost propusă și adoptată de cercetători.<\/p>\n

În anii care au trecut de când am scris cartea „Codul Bibliei<\/a>. Semnătura lui Dumnezeu”<\/em><\/strong><\/a> am constatat că puțini au înțeles despre ce este vorba. Mai interesați s-au arătat oamenii fără studii teologice decât preoții.<\/p>\n

Ce sunt codurile?<\/em><\/strong> Răspunsul este simplu. Codurile sunt cuvinte sau expresii care se citesc înr-un anumit mod<\/span>, și vom vedea și cum. Tehnica de citire se numește „secvențe de litere echidistante”<\/em> (SLE – în română sau ELS<\/a> -în engleză. Adică pentru a forma un cuvânt sau o expresie, literele din text se citesc pe sărite, din „n” în „n” litere, formănd astfel o secvență de litere echidistante. Definiția este un pic tehnică și mai greu de înțeles rostul unei asemenea citiri.<\/p>\n

Să ne imaginăm un text inteligibil lung de 100 de litere. Cum aflăm dacă aces text ascunde anumite coduri sau nu? Conform definiției de mai sus ar trebui să citim literele pe<\/p>\n

sărite începând cu un pas de 2 litere până la 95-97 de litere. Munca ar fi enormă și ar lua foarte mult timp. Să stai să numeri literele și să extragi secvențele de litere nu este ușor.<\/p>\n

Ce putem face ca să simplificăm citirea?<\/em><\/strong> Să presupunem că dorim să citim secvențele de litere la un pas p = 10. Pentru a simplifica modul de citire așezăm textul nostru, lung de 100 de litere, într-o matrice<\/a>, ca într-un rebus, după cum urmează:<\/p>\n

1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10
\n11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20
\n…
\n…
\n…
\n91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100<\/p>\n

Acum codurile pot fi citite pe verticală ca și cuvinte inteligibile. Pe orizontală citim textul nostru, iar pe verticală ni se relevă eventualele „coduri”<\/em> (cuvinte inteligibile).
\nÎn această manieră putem citit toate „codurile”<\/em>, schimbând lățimea matricei (numărul de coloane).<\/p>\n

Până aici am explicat modul de citire. După cum se vede citirea „codurilor”<\/em> nu presupune calcule sau interpretări.<\/p>\n

Mergem mai departe!
\nDin punct de vedere statistic pot să se formeze din pură întâmplare ve verticală cuvinte inteligibile, mai ales pentru lungimi cuprinse între 2 și 4-5 litere. Din acest motiv, nu toate cuvintele inteligibile citite pe verticală reprezintă „coduri”<\/em>. Atunci, cum deosebim între cuvintele codificate și cele întâmplătoare?<\/em><\/strong><\/p>\n

Alegem un cuvânt sau un set de cuvinte pe care le căutăm în text (pe verticală). Dacă le găsim grupate probabil avem de a face cu un cod. Cu alte cuvinte grupurile de cuvinte înrudite ca sens nu pot apare întâmplător în text. Și dacă nu sunt întâmplătoare, atunci cineva le-a așezat acolo intenționat. De aici și denumirea adoptată de „coduri”<\/em>.
\nCu cât grupul de cuvinte și lungimea cuvintelor este mai mare cu atât probabilitatea de a fi întâmplătoare scade<\/span>. Acest fapt ne duce cu gândul că autorul textului a așezat intenționat acel grup de cuvinte în secvențele de litere echidistante.<\/p>\n

Cu alte cuvinte a creat intenționat un rebus. Pe orizontală citim un text inteligibil, iar pe verticală citim informații ascunse intenționat în text.
\nTehnica de ascundere a unui text sau a unei informații într-un alt text se numeste steganografie<\/a><\/em>.<\/p>\n

În cazul Torei și a Vechiului Testament, ceea ce surprinde este mulțimea de coduri (informații) imbricate. Concluzia cercetătorilor este ca o inteligență umană nu ar fi putut ascunde într-un text inteligibil, ce reprezintă istoria unui popor și alte informații istorice și religioase, atât de multe informații.<\/p>\n

Dar să reținem, în cazul nostru pe noi nu ne interesează atât conținutul codurilor cât prezența lor intenționată în text.
\nDacă<\/span> acceptăm că sunt așezate intenționat și
\ndacă<\/span> luam în calcul complexitatea așezării lor,
\natunci<\/span> concluzia este că complexul de coduri reprezintă semnătura autorului ascunsă în text.<\/p>\n

Acest tip de semnătură, ca și în cazul semnăturii electronice probează autenticitatea<\/strong> și integritatea<\/strong> textului care a ajuns până la noi.<\/p>\n

Cine este autorul Torei?<\/em><\/strong> Conform tradiției autorul ei este Moise. Însă dacă luăm în calcul complexitatea codurilor suntem nevoiți să acceptăm că autorul textului este o inteligență supra-umană, adică Dumnezeu.<\/p>\n

Când am scris cartea „Codul Bibliei<\/a>. Semnătura lui Dumnezeu”<\/em><\/strong><\/a> am dorit să aduc în atenția cititorului dovada că textul biblic s-a păstrat până astăzi nealterat și faptul că Dumnezeu este autorul textului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu am mai scris de multișor și m-am gândit că ar fi util să mai dau câteva informații și lămuriri despre ce se înțelege prin „codul Bibliei<\/a>” sau „codul Torah<\/a>”. Denumirea a fost propusă și adoptată de cercetători. În anii … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,124,1],"tags":[89,253,73],"class_list":["post-832","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-studiu-biblic","category-uncategorized","tag-codul-bibliei","tag-codul-tarah","tag-torah"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/832","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=832"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/832\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":835,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/832\/revisions\/835"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=832"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=832"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=832"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}