{"id":878,"date":"2017-12-22T15:26:24","date_gmt":"2017-12-22T13:26:24","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=878"},"modified":"2017-12-22T15:28:11","modified_gmt":"2017-12-22T13:28:11","slug":"numele-lui-dumnezeu-inscris-in-genele-noastre-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2017\/12\/22\/numele-lui-dumnezeu-inscris-in-genele-noastre-i\/","title":{"rendered":"Numele lui Dumnezeu \u00eenscris \u00een genele noastre (I)"},"content":{"rendered":"<div style=\"text-align:left\" class=\"yasr-auto-insert-visitor\"><\/div><p>Cu c&acirc;t cercetezi mai mult cu at&acirc;t p&#259;trunzi mai ad&acirc;nc &icirc;n tainele crea&#539;iei. &Icirc;ncepi s&#259; &icirc;n&#539;elegi c&#259; acela&#537;i adev&#259;r despre originile Universului &#537;i a cre&#259;rii omului au fost p&#259;strate din vechime folosind diferite simboluri &#537;i limbaje ce pentru neini&#539;ia&#539;i sunt oculte (adic&#259; ascunse) &#537;i f&#259;r&#259; noim&#259;. Pe bun&#259; dreptate ne &icirc;ntreb&#259;m, <strong><em>de ce s-a recurs la folosirea unui limbaj criptat?<\/em> <\/strong>Una dintre explica&#539;ii ar putea fi aceea c&#259; informa&#539;iile ascunse puteau fi folosite gre&#537;it, &icirc;n mod distructiv pentru omenire.<\/p>\n<p>&Icirc;n prezent, o parte dintre aceste &icirc;nv&#259;&#539;&#259;turi secrete sunt redescoperite &icirc;n urma cercet&#259;rilor din diverse domenii, precum genetica, epigenetica, fizica cuantic&#259;, sistemele filosofice antice, tehnologiile avansate &#537;i nanotehnologia. A existat &icirc;ntotdeuna o elit&#259; intelectual&#259; care a avut acces la aceste &icirc;nv&#259;&#539;&#259;turi avansate, p&#259;strate secrete de ochii mul&#539;imilor. &#536;i &icirc;nc&#259; mai exist&#259; multe &icirc;nv&#259;&#539;&#259;turi &#537;i informa&#539;ii p&#259;strate &icirc;n continuare secrete. <strong><em>Oare vor fi oamenii capabili s&#259; le foloseasc&#259; doar spre binele omenirii, sau exist&#259; acela&#537;i pericol, ca &#537;i &icirc;n trecut, de a distruge lume?<\/em><\/strong><\/p>\n<p>De&#537;i majoritatea omenirii este religioas&#259;, establismentul politic &#537;i intelectual promoveaz&#259; cu putere ateismul, materialismul &#537;i evolu&#539;ionismul, pentru a &#539;ine pe oameni departe de orice evolu&#539;ie spiritual&#259;.<\/p>\n<p>Oamenii de &#537;tiin&#539;&#259; se str&#259;duiesc de veacuri ca s&#259; p&#259;trund&#259; tainele vie&#539;ii. &Icirc;n anii &rsquo;50 ai secolului trecut, <strong>James Watson<\/strong> &#537;i <strong>Francis Crick<\/strong> descoper&#259; molecula de <a class=\"glossaryLink\"  aria-describedby=\"tt\"  data-cmtooltip=\"&lt;div class=glossaryItemTitle&gt;ADN&lt;\/div&gt;&lt;div class=glossaryItemBody&gt;Acid dezoxiribonucleic, suport al controlului activit&#259;&#539;ilor celulare &#537;i al transmiterii caracterelor ereditare. Molecula de ADN, foarte lung&#259;, comport&#259; dou&#259; fire r&#259;sucite unul &icirc;n jurul celuilalt &icirc;ntr-o dubla elice. ADN-ul este principalul constituent chimic al cromozomilor. Pe unul din cele dou&#259; fire se g&#259;sesc informa&#539;iile care permit enzimelor s&#259; sintetizeze proteinele, care controleaz&#259; activit&#259;&#539;ile celulare. n timpul diviziunii celulare, enzimele separ&#259; cele dou&#259; fire &#537;i sintetizeaz&#259; alte dou&#259; fire noi &icirc;n fa&#539;a celor vechi. Astfel se formeaz&#259; dou&#259; noi molecule de ADN, identice cu cea veche, destinate fiecare c&acirc;te unei celule-fiice. Acest fenomen, denumit replicarea ADN-ului, asigur&#259; identitatea genetic&#259; &icirc;n timpul multiplic&#259;rii celulare.&lt;\/div&gt;\"  href=\"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/glossary\/adn\/\"  data-gt-translate-attributes='[{\"attribute\":\"data-cmtooltip\", \"format\":\"html\"}]'  tabindex='0' role='link'>ADN<\/a>, dublu elicoidal&#259;. Spre sf&acirc;r&#537;itul secolului XX, cercet&#259;torii &#537;i-au unit for&#539;ele pentru a descifra genomul uman. Se a&#537;teptau s&#259; catalogheze &icirc;n jur de 100.000 de gene. Mare le-a fost uimirea c&acirc;nd au constatat c&#259; genomul uman are &icirc;n jur de 30.000 de gene. A&#537;a au ap&#259;rut noi &icirc;ntreb&#259;ri &#537;i s-au c&#259;utat noi r&#259;spunsuri care s&#259; explice cum complexitatea &#537;i diversitatea fiin&#539;elor umane poate fi codificat&#259; doar prin 30.000 de gene.<\/p>\n<p>La aceste cercet&#259;ri din domeniul geneticii sau ad&#259;ugat alte cercet&#259;ri din domenii apropiate, inclusiv din lingvistic&#259; &#537;i limbile antice. De&#537;i se vorbe&#537;te &#537;i se public&#259; pu&#539;in despre acest tip de cercet&#259;ri, se pare c&#259; exist&#259; cercet&#259;tori care iau &icirc;n serios rezultatul cercet&#259;rilor din genetic&#259; &#537;i caut&#259; un cod ascuns prin care s&#259; se descifreze misterul vie&#539;ii &#537;i cine este Creatorul. Nu &icirc;nt&acirc;mpl&#259;tor pentru descifrarea acestor coduri sunt folosite limbile vechi, precum ebraica &#537;i aramaica.<\/p>\n<p>C&acirc;nd prive&#537;ti &icirc;n&#537;iruirea secven&#539;elor de aminoacizi care alc&#259;tuiesc <a class=\"glossaryLink\"  aria-describedby=\"tt\"  data-cmtooltip=\"&lt;div class=glossaryItemTitle&gt;ADN&lt;\/div&gt;&lt;div class=glossaryItemBody&gt;Acid dezoxiribonucleic, suport al controlului activit&#259;&#539;ilor celulare &#537;i al transmiterii caracterelor ereditare. Molecula de ADN, foarte lung&#259;, comport&#259; dou&#259; fire r&#259;sucite unul &icirc;n jurul celuilalt &icirc;ntr-o dubla elice. ADN-ul este principalul constituent chimic al cromozomilor. Pe unul din cele dou&#259; fire se g&#259;sesc informa&#539;iile care permit enzimelor s&#259; sintetizeze proteinele, care controleaz&#259; activit&#259;&#539;ile celulare. n timpul diviziunii celulare, enzimele separ&#259; cele dou&#259; fire &#537;i sintetizeaz&#259; alte dou&#259; fire noi &icirc;n fa&#539;a celor vechi. Astfel se formeaz&#259; dou&#259; noi molecule de ADN, identice cu cea veche, destinate fiecare c&acirc;te unei celule-fiice. Acest fenomen, denumit replicarea ADN-ului, asigur&#259; identitatea genetic&#259; &icirc;n timpul multiplic&#259;rii celulare.&lt;\/div&gt;\"  href=\"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/glossary\/adn\/\"  data-gt-translate-attributes='[{\"attribute\":\"data-cmtooltip\", \"format\":\"html\"}]'  tabindex='0' role='link'>ADN<\/a>-ul, sau c&acirc;nd prive&#537;ti &icirc;n&#537;iruirea de litere din textul Torei nu po&#539;i s&#259; nu te duci cu g&acirc;ndul la &icirc;n&#537;iruirea lan&#539;urilor de 1 &#537;i 0 care compun toate programele informatice. Dac&#259; &icirc;ntr-un fi&#537;ier informatic &icirc;n&#537;iruirile de 1 &#537;i 0 ascund sau codific&#259; practic orice tip de informa&#539;ie, oare nu putem interpreta &icirc;ntr-un mod asem&#259;n&#259;tor &#537;i &#537;irul secven&#539;elor de aminoacizi din <a class=\"glossaryLink\"  aria-describedby=\"tt\"  data-cmtooltip=\"&lt;div class=glossaryItemTitle&gt;ADN&lt;\/div&gt;&lt;div class=glossaryItemBody&gt;Acid dezoxiribonucleic, suport al controlului activit&#259;&#539;ilor celulare &#537;i al transmiterii caracterelor ereditare. Molecula de ADN, foarte lung&#259;, comport&#259; dou&#259; fire r&#259;sucite unul &icirc;n jurul celuilalt &icirc;ntr-o dubla elice. ADN-ul este principalul constituent chimic al cromozomilor. Pe unul din cele dou&#259; fire se g&#259;sesc informa&#539;iile care permit enzimelor s&#259; sintetizeze proteinele, care controleaz&#259; activit&#259;&#539;ile celulare. n timpul diviziunii celulare, enzimele separ&#259; cele dou&#259; fire &#537;i sintetizeaz&#259; alte dou&#259; fire noi &icirc;n fa&#539;a celor vechi. Astfel se formeaz&#259; dou&#259; noi molecule de ADN, identice cu cea veche, destinate fiecare c&acirc;te unei celule-fiice. Acest fenomen, denumit replicarea ADN-ului, asigur&#259; identitatea genetic&#259; &icirc;n timpul multiplic&#259;rii celulare.&lt;\/div&gt;\"  href=\"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/glossary\/adn\/\"  data-gt-translate-attributes='[{\"attribute\":\"data-cmtooltip\", \"format\":\"html\"}]'  tabindex='0' role='link'>ADN<\/a>, sau &#537;irul literelor din <a class=\"glossaryLink\"  aria-describedby=\"tt\"  data-cmtooltip=\"&lt;div class=glossaryItemTitle&gt;Torah&lt;\/div&gt;&lt;div class=glossaryItemBody&gt;Torah, sau cele cinci c&#259;r&#539;i scrise de Moise, mai poart&#259; &#537;i numele de &amp;lt;em&amp;gt;Pentateuh&amp;lt;\/em&amp;gt;. Cele cinci c&#259;r&#539;i sunt: &amp;lt;em&amp;gt;Facerea, Ie&#537;irea, Leviticul, Numerii, Deuteronomul&amp;lt;\/em&amp;gt;. Conform tradi&#539;iei ebraice &amp;lt;em&amp;gt;Torah&amp;lt;\/em&amp;gt; a fost dictat&#259; de Dumnezeu lui Moise cuv&acirc;nt cu cuv&acirc;nt.&lt;\/div&gt;\"  href=\"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/glossary\/torah\/\"  data-gt-translate-attributes='[{\"attribute\":\"data-cmtooltip\", \"format\":\"html\"}]'  tabindex='0' role='link'>Torah<\/a>?<\/p>\n<p>Pentru scrierea <a class=\"glossaryLink\"  aria-describedby=\"tt\"  data-cmtooltip=\"&lt;div class=glossaryItemTitle&gt;ADN&lt;\/div&gt;&lt;div class=glossaryItemBody&gt;Acid dezoxiribonucleic, suport al controlului activit&#259;&#539;ilor celulare &#537;i al transmiterii caracterelor ereditare. Molecula de ADN, foarte lung&#259;, comport&#259; dou&#259; fire r&#259;sucite unul &icirc;n jurul celuilalt &icirc;ntr-o dubla elice. ADN-ul este principalul constituent chimic al cromozomilor. Pe unul din cele dou&#259; fire se g&#259;sesc informa&#539;iile care permit enzimelor s&#259; sintetizeze proteinele, care controleaz&#259; activit&#259;&#539;ile celulare. n timpul diviziunii celulare, enzimele separ&#259; cele dou&#259; fire &#537;i sintetizeaz&#259; alte dou&#259; fire noi &icirc;n fa&#539;a celor vechi. Astfel se formeaz&#259; dou&#259; noi molecule de ADN, identice cu cea veche, destinate fiecare c&acirc;te unei celule-fiice. Acest fenomen, denumit replicarea ADN-ului, asigur&#259; identitatea genetic&#259; &icirc;n timpul multiplic&#259;rii celulare.&lt;\/div&gt;\"  href=\"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/glossary\/adn\/\"  data-gt-translate-attributes='[{\"attribute\":\"data-cmtooltip\", \"format\":\"html\"}]'  tabindex='0' role='link'>ADN<\/a>-ul sunt folosi&#539;i patru aminoacizi, iar pentru scrierea Torei 22 de litere. Informa&#539;ia care poate fi codificat&#259; prin cei 4 aminoacizi sau prin cele 22 de litere ale alfabetului ebraic este imens&#259;, teoretic nelimitat&#259;.<\/p>\n<p>Ascuns ad&acirc;nc &icirc;n noi, &icirc;nc&#259; de la crea&#539;ie, codul acesta a a&#537;teptat momentul &icirc;n care c&#259;utarea personal&#259; ne va conduce pa&#537;ii spre interiorul nostru, c&#259;tre esen&#539;a &icirc;ntregii vie&#539;i. Aceste cercet&#259;ri m&#259; duc cu g&acirc;ndul la cuvintele din <a class=\"glossaryLink\"  aria-describedby=\"tt\"  data-cmtooltip=\"&lt;div class=glossaryItemTitle&gt;Noul Testament&lt;\/div&gt;&lt;div class=glossaryItemBody&gt;&amp;lt;em&amp;gt;Noul Testament&amp;lt;\/em&amp;gt; cuprinde un num&#259;r de &amp;lt;strong&amp;gt;27&amp;lt;\/strong&amp;gt; de c&#259;r&#539;i considerate de Biseric&#259; ca fiind inspirate. &amp;lt;em&amp;gt;Noul Testament&amp;lt;\/em&amp;gt; cuprinde 4 Evanghelii, Faptele Apostolilor, 14 epistope pauline, 7 epistole sobornice&#537;ti &#537;i Apocalipsa.&amp;lt;br \/&amp;gt;C&#259;r&#539;ile apocrife, de factur&#259; gnostic&#259;, nu au f&#259;cut niciodat&#259; parte nici canonul &amp;lt;em&amp;gt;Noului Testament&amp;lt;\/em&amp;gt;.&lt;\/div&gt;\"  href=\"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/glossary\/noul-testament\/\"  data-gt-translate-attributes='[{\"attribute\":\"data-cmtooltip\", \"format\":\"html\"}]'  tabindex='0' role='link'>Noul Testament<\/a> <em>&bdquo;&icirc;mp&#259;r&#259;&#539;ia lui Dumnezeu este &icirc;nl&#259;untrul vostru&rdquo;<\/em>, sau <em>&bdquo;c&#259;uta&#539;i mai &icirc;nt&acirc;i &icirc;mp&#259;r&#259;&#539;ia lui Dumnezeu<\/em> (&icirc;nl&#259;untrul vostru) <em>&#537;i toate celelalte se vor ad&#259;uga vou&#259;&rdquo;<\/em>.<\/p>\n<p>Ne punem &icirc;ntrebarea, <strong><em>cum facem trecerea de la elementele chimice la litere, sau care este leg&#259;tura dintre chimie &#537;i lingvistic&#259;, dintre elementele chimice &#537;i literele ebraice?<\/em><\/strong><\/p>\n<p>Descoperirea unei leg&#259;turi directe &icirc;ntre elementele chimice responsabile pentru sus&#539;inerea lumii vii &#537;i limba ebraic&#259; d&#259; un sens nou majorit&#259;&#539;ii tradi&#539;iilor religioase &#537;i spirituale importante ale lumii. Leg&#259;tura dintre chimie &#537;i lingvistic&#259;, dintre elementele chimice &#537;i literele ebraice o g&#259;sim cu ajutorul alchimiei, care sta la baza multora dintre &#537;tiin&#539;ele moderne, precum metalurgia, medicina, chimia &#537;i fizica nuclear&#259;.<\/p>\n<p>Privite prin ochii analizei &#537;tiin&#539;ifice de ast&#259;zi, formulele vechi folosite &icirc;n alchimie pentru Aer, Ap&#259; &#537;i Foc s-au dovedit a fi extrem de exacte. Putem presupune c&#259; &icirc;ntre cunoa&#537;terea modern&#259; &icirc;n &icirc;n&#539;elepciunea veche stau diferen&#539;e de limbaj. La prima vedere descrierile alchimice par fantastice &#537;i f&#259;r&#259; &icirc;n&#539;eles, &icirc;ns&#259; analizate cu grij&#259; ne descoper&#259; un adev&#259;ruri cunoscute de milenii.<\/p>\n<p>Aerul este simbolul azotului (<strong>N<\/strong>), Apa este simbolul oxigenului (<strong>O<\/strong>), iar Focul ne duce cu g&acirc;ndul la hidrogen (<strong>H<\/strong>). S&#259; ne amintim c&#259; <strong>78%<\/strong> din aerul pe care &icirc;n respir&#259;m este azot, iar elementul care se g&#259;se&#537;te &icirc;n cea mai mare cantitate &icirc;n ap&#259; este oxigenul. Hidrogenul este combustibilul nuclear ce se arde &icirc;n stele, care sunt simbolul focului.<\/p>\n<p>Iat&#259;, a&#537;adar, 3 elemente chimice din care se compune materia vie, <em>azot, oxigen<\/em> &#537;i <em>hidrogen<\/em>. Al patrulea element este P&#259;m&acirc;ntul care este format preponderent din siliciu &#537;i aluminiu, &icirc;ns&#259; mai exist&#259; un element ascuns ce intr&#259; &icirc;n componen&#539;a materiei vii. Vom vedea mai t&acirc;rziu cum ajungem la el.<\/p>\n<p>Observ&#259;m c&#259; materia vie are &icirc;n constitu&#539;ie trei elemente gazoase, <em>azotul, oxigenul<\/em> &#537;i <em>hidrogenul<\/em>, iar starea lor de agregare ne duce cu g&acirc;ndul la cer &#537;i la faptul c&#259; omul este fiin&#539;a care une&#537;te cerul cu p&#259;m&acirc;ntul, lumea nev&#259;zut&#259; cu lumea material&#259; v&#259;zute. Omului este un microcosmos &icirc;n care se reflect&#259; &icirc;ntregul macrocosmos.<\/p>\n<p>Mai observ&#259;m c&#259; <em>70-80%<\/em> din organismul nostru este ap&#259; (<strong>H2O<\/strong>), iar mai mult de <em>99%<\/em> este reprezentat de hidrogen &#537;i oxigen.<\/p>\n<p>&Icirc;n articolul urm&#259;tor vom analiza cum trecem de la aceste elemente chimice la literele ebraica care compun numele cunoscut al lui Dumnezeu, Creatorul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cu c&acirc;t cercetezi mai mult cu at&acirc;t p&#259;trunzi mai ad&acirc;nc &icirc;n tainele crea&#539;iei. &Icirc;ncepi s&#259; &icirc;n&#539;elegi c&#259; acela&#537;i adev&#259;r despre originile Universului &#537;i a cre&#259;rii omului au fost p&#259;strate din vechime folosind diferite simboluri &#537;i limbaje ce pentru neini&#539;ia&#539;i sunt &hellip; <a href=\"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2017\/12\/22\/numele-lui-dumnezeu-inscris-in-genele-noastre-i\/\">Continu&#259; s&#259; cite&#537;ti <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[260],"tags":[262,232,40,264,265,266,47],"class_list":["post-878","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-semnatura-lui-dumnezeu","tag-adn","tag-alchimie","tag-coduri","tag-genetica","tag-genomul-uman","tag-numele-lui-dumnezeu","tag-semnatura-lui-dumnezeu"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/878","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=878"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/878\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":880,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/878\/revisions\/880"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=878"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=878"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=878"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}