{"id":878,"date":"2017-12-22T15:26:24","date_gmt":"2017-12-22T13:26:24","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=878"},"modified":"2017-12-22T15:28:11","modified_gmt":"2017-12-22T13:28:11","slug":"numele-lui-dumnezeu-inscris-in-genele-noastre-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2017\/12\/22\/numele-lui-dumnezeu-inscris-in-genele-noastre-i\/","title":{"rendered":"Numele lui Dumnezeu \u00c3\u00aenscris \u00c3\u00aen genele noastre (I)"},"content":{"rendered":"<div style=\"text-align:left\" class=\"yasr-auto-insert-visitor\"><\/div><p>Cu c&Atilde;&cent;t cercetezi mai mult cu at&Atilde;&cent;t p&Auml;&fnof;trunzi mai ad&Atilde;&cent;nc &Atilde;&reg;n tainele crea&Egrave;&rsaquo;iei. &Atilde;&#381;ncepi s&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;n&Egrave;&rsaquo;elegi c&Auml;&fnof; acela&Egrave;&trade;i adev&Auml;&fnof;r despre originile Universului &Egrave;&trade;i a cre&Auml;&fnof;rii omului au fost p&Auml;&fnof;strate din vechime folosind diferite simboluri &Egrave;&trade;i limbaje ce pentru neini&Egrave;&rsaquo;ia&Egrave;&rsaquo;i sunt oculte (adic&Auml;&fnof; ascunse) &Egrave;&trade;i f&Auml;&fnof;r&Auml;&fnof; noim&Auml;&fnof;. Pe bun&Auml;&fnof; dreptate ne &Atilde;&reg;ntreb&Auml;&fnof;m, <strong><em>de ce s-a recurs la folosirea unui limbaj criptat?<\/em> <\/strong>Una dintre explica&Egrave;&rsaquo;ii ar putea fi aceea c&Auml;&fnof; informa&Egrave;&rsaquo;iile ascunse puteau fi folosite gre&Egrave;&trade;it, &Atilde;&reg;n mod distructiv pentru omenire.<\/p>\n<p>&Atilde;&#381;n prezent, o parte dintre aceste &Atilde;&reg;nv&Auml;&fnof;&Egrave;&rsaquo;&Auml;&fnof;turi secrete sunt redescoperite &Atilde;&reg;n urma cercet&Auml;&fnof;rilor din diverse domenii, precum genetica, epigenetica, fizica cuantic&Auml;&fnof;, sistemele filosofice antice, tehnologiile avansate &Egrave;&trade;i nanotehnologia. A existat &Atilde;&reg;ntotdeuna o elit&Auml;&fnof; intelectual&Auml;&fnof; care a avut acces la aceste &Atilde;&reg;nv&Auml;&fnof;&Egrave;&rsaquo;&Auml;&fnof;turi avansate, p&Auml;&fnof;strate secrete de ochii mul&Egrave;&rsaquo;imilor. &Egrave;&tilde;i &Atilde;&reg;nc&Auml;&fnof; mai exist&Auml;&fnof; multe &Atilde;&reg;nv&Auml;&fnof;&Egrave;&rsaquo;&Auml;&fnof;turi &Egrave;&trade;i informa&Egrave;&rsaquo;ii p&Auml;&fnof;strate &Atilde;&reg;n continuare secrete. <strong><em>Oare vor fi oamenii capabili s&Auml;&fnof; le foloseasc&Auml;&fnof; doar spre binele omenirii, sau exist&Auml;&fnof; acela&Egrave;&trade;i pericol, ca &Egrave;&trade;i &Atilde;&reg;n trecut, de a distruge lume?<\/em><\/strong><\/p>\n<p>De&Egrave;&trade;i majoritatea omenirii este religioas&Auml;&fnof;, establismentul politic &Egrave;&trade;i intelectual promoveaz&Auml;&fnof; cu putere ateismul, materialismul &Egrave;&trade;i evolu&Egrave;&rsaquo;ionismul, pentru a &Egrave;&rsaquo;ine pe oameni departe de orice evolu&Egrave;&rsaquo;ie spiritual&Auml;&fnof;.<\/p>\n<p>Oamenii de &Egrave;&trade;tiin&Egrave;&rsaquo;&Auml;&fnof; se str&Auml;&fnof;duiesc de veacuri ca s&Auml;&fnof; p&Auml;&fnof;trund&Auml;&fnof; tainele vie&Egrave;&rsaquo;ii. &Atilde;&#381;n anii &rsquo;50 ai secolului trecut, <strong>James Watson<\/strong> &Egrave;&trade;i <strong>Francis Crick<\/strong> descoper&Auml;&fnof; molecula de <a class=\"glossaryLink\"  aria-describedby=\"tt\"  data-cmtooltip=\"&lt;div class=glossaryItemTitle&gt;ADN&lt;\/div&gt;&lt;div class=glossaryItemBody&gt;Acid dezoxiribonucleic, suport al controlului activit&Auml;&fnof;&Egrave;&rsaquo;ilor celulare &Egrave;&trade;i al transmiterii caracterelor ereditare. Molecula de ADN, foarte lung&Auml;&fnof;, comport&Auml;&fnof; dou&Auml;&fnof; fire r&Auml;&fnof;sucite unul &Atilde;&reg;n jurul celuilalt &Atilde;&reg;ntr-o dubla elice. ADN-ul este principalul constituent chimic al cromozomilor. Pe unul din cele dou&Auml;&fnof; fire se g&Auml;&fnof;sesc informa&Egrave;&rsaquo;iile care permit enzimelor s&Auml;&fnof; sintetizeze proteinele, care controleaz&Auml;&fnof; activit&Auml;&fnof;&Egrave;&rsaquo;ile celulare. n timpul diviziunii celulare, enzimele separ&Auml;&fnof; cele dou&Auml;&fnof; fire &Egrave;&trade;i sintetizeaz&Auml;&fnof; alte dou&Auml;&fnof; fire noi &Atilde;&reg;n fa&Egrave;&rsaquo;a celor vechi. Astfel se formeaz&Auml;&fnof; dou&Auml;&fnof; noi molecule de ADN, identice cu cea veche, destinate fiecare c&Atilde;&cent;te unei celule-fiice. Acest fenomen, denumit replicarea ADN-ului, asigur&Auml;&fnof; identitatea genetic&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;n timpul multiplic&Auml;&fnof;rii celulare.&lt;\/div&gt;\"  href=\"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/glossary\/adn\/\"  data-gt-translate-attributes='[{\"attribute\":\"data-cmtooltip\", \"format\":\"html\"}]'  tabindex='0' role='link'>ADN<\/a>, dublu elicoidal&Auml;&fnof;. Spre sf&Atilde;&cent;r&Egrave;&trade;itul secolului XX, cercet&Auml;&fnof;torii &Egrave;&trade;i-au unit for&Egrave;&rsaquo;ele pentru a descifra genomul uman. Se a&Egrave;&trade;teptau s&Auml;&fnof; catalogheze &Atilde;&reg;n jur de 100.000 de gene. Mare le-a fost uimirea c&Atilde;&cent;nd au constatat c&Auml;&fnof; genomul uman are &Atilde;&reg;n jur de 30.000 de gene. A&Egrave;&trade;a au ap&Auml;&fnof;rut noi &Atilde;&reg;ntreb&Auml;&fnof;ri &Egrave;&trade;i s-au c&Auml;&fnof;utat noi r&Auml;&fnof;spunsuri care s&Auml;&fnof; explice cum complexitatea &Egrave;&trade;i diversitatea fiin&Egrave;&rsaquo;elor umane poate fi codificat&Auml;&fnof; doar prin 30.000 de gene.<\/p>\n<p>La aceste cercet&Auml;&fnof;ri din domeniul geneticii sau ad&Auml;&fnof;ugat alte cercet&Auml;&fnof;ri din domenii apropiate, inclusiv din lingvistic&Auml;&fnof; &Egrave;&trade;i limbile antice. De&Egrave;&trade;i se vorbe&Egrave;&trade;te &Egrave;&trade;i se public&Auml;&fnof; pu&Egrave;&rsaquo;in despre acest tip de cercet&Auml;&fnof;ri, se pare c&Auml;&fnof; exist&Auml;&fnof; cercet&Auml;&fnof;tori care iau &Atilde;&reg;n serios rezultatul cercet&Auml;&fnof;rilor din genetic&Auml;&fnof; &Egrave;&trade;i caut&Auml;&fnof; un cod ascuns prin care s&Auml;&fnof; se descifreze misterul vie&Egrave;&rsaquo;ii &Egrave;&trade;i cine este Creatorul. Nu &Atilde;&reg;nt&Atilde;&cent;mpl&Auml;&fnof;tor pentru descifrarea acestor coduri sunt folosite limbile vechi, precum ebraica &Egrave;&trade;i aramaica.<\/p>\n<p>C&Atilde;&cent;nd prive&Egrave;&trade;ti &Atilde;&reg;n&Egrave;&trade;iruirea secven&Egrave;&rsaquo;elor de aminoacizi care alc&Auml;&fnof;tuiesc <a class=\"glossaryLink\"  aria-describedby=\"tt\"  data-cmtooltip=\"&lt;div class=glossaryItemTitle&gt;ADN&lt;\/div&gt;&lt;div class=glossaryItemBody&gt;Acid dezoxiribonucleic, suport al controlului activit&Auml;&fnof;&Egrave;&rsaquo;ilor celulare &Egrave;&trade;i al transmiterii caracterelor ereditare. Molecula de ADN, foarte lung&Auml;&fnof;, comport&Auml;&fnof; dou&Auml;&fnof; fire r&Auml;&fnof;sucite unul &Atilde;&reg;n jurul celuilalt &Atilde;&reg;ntr-o dubla elice. ADN-ul este principalul constituent chimic al cromozomilor. Pe unul din cele dou&Auml;&fnof; fire se g&Auml;&fnof;sesc informa&Egrave;&rsaquo;iile care permit enzimelor s&Auml;&fnof; sintetizeze proteinele, care controleaz&Auml;&fnof; activit&Auml;&fnof;&Egrave;&rsaquo;ile celulare. n timpul diviziunii celulare, enzimele separ&Auml;&fnof; cele dou&Auml;&fnof; fire &Egrave;&trade;i sintetizeaz&Auml;&fnof; alte dou&Auml;&fnof; fire noi &Atilde;&reg;n fa&Egrave;&rsaquo;a celor vechi. Astfel se formeaz&Auml;&fnof; dou&Auml;&fnof; noi molecule de ADN, identice cu cea veche, destinate fiecare c&Atilde;&cent;te unei celule-fiice. Acest fenomen, denumit replicarea ADN-ului, asigur&Auml;&fnof; identitatea genetic&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;n timpul multiplic&Auml;&fnof;rii celulare.&lt;\/div&gt;\"  href=\"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/glossary\/adn\/\"  data-gt-translate-attributes='[{\"attribute\":\"data-cmtooltip\", \"format\":\"html\"}]'  tabindex='0' role='link'>ADN<\/a>-ul, sau c&Atilde;&cent;nd prive&Egrave;&trade;ti &Atilde;&reg;n&Egrave;&trade;iruirea de litere din textul Torei nu po&Egrave;&rsaquo;i s&Auml;&fnof; nu te duci cu g&Atilde;&cent;ndul la &Atilde;&reg;n&Egrave;&trade;iruirea lan&Egrave;&rsaquo;urilor de 1 &Egrave;&trade;i 0 care compun toate programele informatice. Dac&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;ntr-un fi&Egrave;&trade;ier informatic &Atilde;&reg;n&Egrave;&trade;iruirile de 1 &Egrave;&trade;i 0 ascund sau codific&Auml;&fnof; practic orice tip de informa&Egrave;&rsaquo;ie, oare nu putem interpreta &Atilde;&reg;ntr-un mod asem&Auml;&fnof;n&Auml;&fnof;tor &Egrave;&trade;i &Egrave;&trade;irul secven&Egrave;&rsaquo;elor de aminoacizi din <a class=\"glossaryLink\"  aria-describedby=\"tt\"  data-cmtooltip=\"&lt;div class=glossaryItemTitle&gt;ADN&lt;\/div&gt;&lt;div class=glossaryItemBody&gt;Acid dezoxiribonucleic, suport al controlului activit&Auml;&fnof;&Egrave;&rsaquo;ilor celulare &Egrave;&trade;i al transmiterii caracterelor ereditare. Molecula de ADN, foarte lung&Auml;&fnof;, comport&Auml;&fnof; dou&Auml;&fnof; fire r&Auml;&fnof;sucite unul &Atilde;&reg;n jurul celuilalt &Atilde;&reg;ntr-o dubla elice. ADN-ul este principalul constituent chimic al cromozomilor. Pe unul din cele dou&Auml;&fnof; fire se g&Auml;&fnof;sesc informa&Egrave;&rsaquo;iile care permit enzimelor s&Auml;&fnof; sintetizeze proteinele, care controleaz&Auml;&fnof; activit&Auml;&fnof;&Egrave;&rsaquo;ile celulare. n timpul diviziunii celulare, enzimele separ&Auml;&fnof; cele dou&Auml;&fnof; fire &Egrave;&trade;i sintetizeaz&Auml;&fnof; alte dou&Auml;&fnof; fire noi &Atilde;&reg;n fa&Egrave;&rsaquo;a celor vechi. Astfel se formeaz&Auml;&fnof; dou&Auml;&fnof; noi molecule de ADN, identice cu cea veche, destinate fiecare c&Atilde;&cent;te unei celule-fiice. Acest fenomen, denumit replicarea ADN-ului, asigur&Auml;&fnof; identitatea genetic&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;n timpul multiplic&Auml;&fnof;rii celulare.&lt;\/div&gt;\"  href=\"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/glossary\/adn\/\"  data-gt-translate-attributes='[{\"attribute\":\"data-cmtooltip\", \"format\":\"html\"}]'  tabindex='0' role='link'>ADN<\/a>, sau &Egrave;&trade;irul literelor din <a class=\"glossaryLink\"  aria-describedby=\"tt\"  data-cmtooltip=\"&lt;div class=glossaryItemTitle&gt;Torah&lt;\/div&gt;&lt;div class=glossaryItemBody&gt;Torah, sau cele cinci c&Auml;&fnof;r&Egrave;&rsaquo;i scrise de Moise, mai poart&Auml;&fnof; &Egrave;&trade;i numele de &amp;lt;em&amp;gt;Pentateuh&amp;lt;\/em&amp;gt;. Cele cinci c&Auml;&fnof;r&Egrave;&rsaquo;i sunt: &amp;lt;em&amp;gt;Facerea, Ie&Egrave;&trade;irea, Leviticul, Numerii, Deuteronomul&amp;lt;\/em&amp;gt;. Conform tradi&Egrave;&rsaquo;iei ebraice &amp;lt;em&amp;gt;Torah&amp;lt;\/em&amp;gt; a fost dictat&Auml;&fnof; de Dumnezeu lui Moise cuv&Atilde;&cent;nt cu cuv&Atilde;&cent;nt.&lt;\/div&gt;\"  href=\"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/glossary\/torah\/\"  data-gt-translate-attributes='[{\"attribute\":\"data-cmtooltip\", \"format\":\"html\"}]'  tabindex='0' role='link'>Torah<\/a>?<\/p>\n<p>Pentru scrierea <a class=\"glossaryLink\"  aria-describedby=\"tt\"  data-cmtooltip=\"&lt;div class=glossaryItemTitle&gt;ADN&lt;\/div&gt;&lt;div class=glossaryItemBody&gt;Acid dezoxiribonucleic, suport al controlului activit&Auml;&fnof;&Egrave;&rsaquo;ilor celulare &Egrave;&trade;i al transmiterii caracterelor ereditare. Molecula de ADN, foarte lung&Auml;&fnof;, comport&Auml;&fnof; dou&Auml;&fnof; fire r&Auml;&fnof;sucite unul &Atilde;&reg;n jurul celuilalt &Atilde;&reg;ntr-o dubla elice. ADN-ul este principalul constituent chimic al cromozomilor. Pe unul din cele dou&Auml;&fnof; fire se g&Auml;&fnof;sesc informa&Egrave;&rsaquo;iile care permit enzimelor s&Auml;&fnof; sintetizeze proteinele, care controleaz&Auml;&fnof; activit&Auml;&fnof;&Egrave;&rsaquo;ile celulare. n timpul diviziunii celulare, enzimele separ&Auml;&fnof; cele dou&Auml;&fnof; fire &Egrave;&trade;i sintetizeaz&Auml;&fnof; alte dou&Auml;&fnof; fire noi &Atilde;&reg;n fa&Egrave;&rsaquo;a celor vechi. Astfel se formeaz&Auml;&fnof; dou&Auml;&fnof; noi molecule de ADN, identice cu cea veche, destinate fiecare c&Atilde;&cent;te unei celule-fiice. Acest fenomen, denumit replicarea ADN-ului, asigur&Auml;&fnof; identitatea genetic&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;n timpul multiplic&Auml;&fnof;rii celulare.&lt;\/div&gt;\"  href=\"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/glossary\/adn\/\"  data-gt-translate-attributes='[{\"attribute\":\"data-cmtooltip\", \"format\":\"html\"}]'  tabindex='0' role='link'>ADN<\/a>-ul sunt folosi&Egrave;&rsaquo;i patru aminoacizi, iar pentru scrierea Torei 22 de litere. Informa&Egrave;&rsaquo;ia care poate fi codificat&Auml;&fnof; prin cei 4 aminoacizi sau prin cele 22 de litere ale alfabetului ebraic este imens&Auml;&fnof;, teoretic nelimitat&Auml;&fnof;.<\/p>\n<p>Ascuns ad&Atilde;&cent;nc &Atilde;&reg;n noi, &Atilde;&reg;nc&Auml;&fnof; de la crea&Egrave;&rsaquo;ie, codul acesta a a&Egrave;&trade;teptat momentul &Atilde;&reg;n care c&Auml;&fnof;utarea personal&Auml;&fnof; ne va conduce pa&Egrave;&trade;ii spre interiorul nostru, c&Auml;&fnof;tre esen&Egrave;&rsaquo;a &Atilde;&reg;ntregii vie&Egrave;&rsaquo;i. Aceste cercet&Auml;&fnof;ri m&Auml;&fnof; duc cu g&Atilde;&cent;ndul la cuvintele din <a class=\"glossaryLink\"  aria-describedby=\"tt\"  data-cmtooltip=\"&lt;div class=glossaryItemTitle&gt;Noul Testament&lt;\/div&gt;&lt;div class=glossaryItemBody&gt;&amp;lt;em&amp;gt;Noul Testament&amp;lt;\/em&amp;gt; cuprinde un num&Auml;&fnof;r de &amp;lt;strong&amp;gt;27&amp;lt;\/strong&amp;gt; de c&Auml;&fnof;r&Egrave;&rsaquo;i considerate de Biseric&Auml;&fnof; ca fiind inspirate. &amp;lt;em&amp;gt;Noul Testament&amp;lt;\/em&amp;gt; cuprinde 4 Evanghelii, Faptele Apostolilor, 14 epistope pauline, 7 epistole sobornice&Egrave;&trade;ti &Egrave;&trade;i Apocalipsa.C&Auml;&fnof;r&Egrave;&rsaquo;ile apocrife, de factur&Auml;&fnof; gnostic&Auml;&fnof;, nu au f&Auml;&fnof;cut niciodat&Auml;&fnof; parte nici canonul &amp;lt;em&amp;gt;Noului Testament&amp;lt;\/em&amp;gt;.&lt;\/div&gt;\"  href=\"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/glossary\/noul-testament\/\"  data-gt-translate-attributes='[{\"attribute\":\"data-cmtooltip\", \"format\":\"html\"}]'  tabindex='0' role='link'>Noul Testament<\/a> <em>&acirc;&euro;&#382;&Atilde;&reg;mp&Auml;&fnof;r&Auml;&fnof;&Egrave;&rsaquo;ia lui Dumnezeu este &Atilde;&reg;nl&Auml;&fnof;untrul vostru&acirc;&euro;&#157;<\/em>, sau <em>&acirc;&euro;&#382;c&Auml;&fnof;uta&Egrave;&rsaquo;i mai &Atilde;&reg;nt&Atilde;&cent;i &Atilde;&reg;mp&Auml;&fnof;r&Auml;&fnof;&Egrave;&rsaquo;ia lui Dumnezeu<\/em> (&Atilde;&reg;nl&Auml;&fnof;untrul vostru) <em>&Egrave;&trade;i toate celelalte se vor ad&Auml;&fnof;uga vou&Auml;&fnof;&acirc;&euro;&#157;<\/em>.<\/p>\n<p>Ne punem &Atilde;&reg;ntrebarea, <strong><em>cum facem trecerea de la elementele chimice la litere, sau care este leg&Auml;&fnof;tura dintre chimie &Egrave;&trade;i lingvistic&Auml;&fnof;, dintre elementele chimice &Egrave;&trade;i literele ebraice?<\/em><\/strong><\/p>\n<p>Descoperirea unei leg&Auml;&fnof;turi directe &Atilde;&reg;ntre elementele chimice responsabile pentru sus&Egrave;&rsaquo;inerea lumii vii &Egrave;&trade;i limba ebraic&Auml;&fnof; d&Auml;&fnof; un sens nou majorit&Auml;&fnof;&Egrave;&rsaquo;ii tradi&Egrave;&rsaquo;iilor religioase &Egrave;&trade;i spirituale importante ale lumii. Leg&Auml;&fnof;tura dintre chimie &Egrave;&trade;i lingvistic&Auml;&fnof;, dintre elementele chimice &Egrave;&trade;i literele ebraice o g&Auml;&fnof;sim cu ajutorul alchimiei, care sta la baza multora dintre &Egrave;&trade;tiin&Egrave;&rsaquo;ele moderne, precum metalurgia, medicina, chimia &Egrave;&trade;i fizica nuclear&Auml;&fnof;.<\/p>\n<p>Privite prin ochii analizei &Egrave;&trade;tiin&Egrave;&rsaquo;ifice de ast&Auml;&fnof;zi, formulele vechi folosite &Atilde;&reg;n alchimie pentru Aer, Ap&Auml;&fnof; &Egrave;&trade;i Foc s-au dovedit a fi extrem de exacte. Putem presupune c&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;ntre cunoa&Egrave;&trade;terea modern&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;n &Atilde;&reg;n&Egrave;&rsaquo;elepciunea veche stau diferen&Egrave;&rsaquo;e de limbaj. La prima vedere descrierile alchimice par fantastice &Egrave;&trade;i f&Auml;&fnof;r&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;n&Egrave;&rsaquo;eles, &Atilde;&reg;ns&Auml;&fnof; analizate cu grij&Auml;&fnof; ne descoper&Auml;&fnof; un adev&Auml;&fnof;ruri cunoscute de milenii.<\/p>\n<p>Aerul este simbolul azotului (<strong>N<\/strong>), Apa este simbolul oxigenului (<strong>O<\/strong>), iar Focul ne duce cu g&Atilde;&cent;ndul la hidrogen (<strong>H<\/strong>). S&Auml;&fnof; ne amintim c&Auml;&fnof; <strong>78%<\/strong> din aerul pe care &Atilde;&reg;n respir&Auml;&fnof;m este azot, iar elementul care se g&Auml;&fnof;se&Egrave;&trade;te &Atilde;&reg;n cea mai mare cantitate &Atilde;&reg;n ap&Auml;&fnof; este oxigenul. Hidrogenul este combustibilul nuclear ce se arde &Atilde;&reg;n stele, care sunt simbolul focului.<\/p>\n<p>Iat&Auml;&fnof;, a&Egrave;&trade;adar, 3 elemente chimice din care se compune materia vie, <em>azot, oxigen<\/em> &Egrave;&trade;i <em>hidrogen<\/em>. Al patrulea element este P&Auml;&fnof;m&Atilde;&cent;ntul care este format preponderent din siliciu &Egrave;&trade;i aluminiu, &Atilde;&reg;ns&Auml;&fnof; mai exist&Auml;&fnof; un element ascuns ce intr&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;n componen&Egrave;&rsaquo;a materiei vii. Vom vedea mai t&Atilde;&cent;rziu cum ajungem la el.<\/p>\n<p>Observ&Auml;&fnof;m c&Auml;&fnof; materia vie are &Atilde;&reg;n constitu&Egrave;&rsaquo;ie trei elemente gazoase, <em>azotul, oxigenul<\/em> &Egrave;&trade;i <em>hidrogenul<\/em>, iar starea lor de agregare ne duce cu g&Atilde;&cent;ndul la cer &Egrave;&trade;i la faptul c&Auml;&fnof; omul este fiin&Egrave;&rsaquo;a care une&Egrave;&trade;te cerul cu p&Auml;&fnof;m&Atilde;&cent;ntul, lumea nev&Auml;&fnof;zut&Auml;&fnof; cu lumea material&Auml;&fnof; v&Auml;&fnof;zute. Omului este un microcosmos &Atilde;&reg;n care se reflect&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;ntregul macrocosmos.<\/p>\n<p>Mai observ&Auml;&fnof;m c&Auml;&fnof; <em>70-80%<\/em> din organismul nostru este ap&Auml;&fnof; (<strong>H2O<\/strong>), iar mai mult de <em>99%<\/em> este reprezentat de hidrogen &Egrave;&trade;i oxigen.<\/p>\n<p>&Atilde;&#381;n articolul urm&Auml;&fnof;tor vom analiza cum trecem de la aceste elemente chimice la literele ebraica care compun numele cunoscut al lui Dumnezeu, Creatorul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cu c&Atilde;&cent;t cercetezi mai mult cu at&Atilde;&cent;t p&Auml;&fnof;trunzi mai ad&Atilde;&cent;nc &Atilde;&reg;n tainele crea&Egrave;&rsaquo;iei. &Atilde;&#381;ncepi s&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;n&Egrave;&rsaquo;elegi c&Auml;&fnof; acela&Egrave;&trade;i adev&Auml;&fnof;r despre originile Universului &Egrave;&trade;i a cre&Auml;&fnof;rii omului au fost p&Auml;&fnof;strate din vechime folosind diferite simboluri &Egrave;&trade;i limbaje ce pentru neini&Egrave;&rsaquo;ia&Egrave;&rsaquo;i sunt &hellip; <a href=\"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2017\/12\/22\/numele-lui-dumnezeu-inscris-in-genele-noastre-i\/\">Continu&#259; s&#259; cite&#537;ti <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[260],"tags":[262,232,40,264,265,266,47],"class_list":["post-878","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-semnatura-lui-dumnezeu","tag-adn","tag-alchimie","tag-coduri","tag-genetica","tag-genomul-uman","tag-numele-lui-dumnezeu","tag-semnatura-lui-dumnezeu"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/878","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=878"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/878\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":880,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/878\/revisions\/880"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=878"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=878"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=878"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}