{"id":891,"date":"2017-12-24T18:40:58","date_gmt":"2017-12-24T16:40:58","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=891"},"modified":"2017-12-25T08:34:15","modified_gmt":"2017-12-25T06:34:15","slug":"numele-lui-dumnezeu-inscris-in-genele-noastre-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2017\/12\/24\/numele-lui-dumnezeu-inscris-in-genele-noastre-ii\/","title":{"rendered":"Numele lui Dumnezeu \u00c3\u00aenscris \u00c3\u00aen genele noastre (II)"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Pentru a merge cu analiza noastră mai departe ne este de ajutor să apelăm la tradiția ebraică. Dar mai întâi să recapitulăm în câteva cuvinte cele prezentate în primul articol pe această temă.<\/p>\n

– în 1953 este descoperită molecula de ADN<\/a> dublu elicoidală
\n– la sfârÈ™itul secolului trecut este încheiat proiectul Genomul uman
\n– sunt descoperite È™i calalogate cele în jur de 30.000 de gene umane
\n– cercetările interdisciplinare duc cu gândul că lanÈ›ul de ADN<\/a> este un cod ce ar putea să ne spună mai multe despre originea vieÈ›ii È™i a omului
\n– organismul uman este 70-80% apă, È™i mai mult de 99% este format din hidrogen È™i oxigen
\n– alchimia<\/a> ne ajută să facem legătura dintre elementele chimice È™i literele ebraice ce compun numele revelat al lui Dumnezeu<\/p>\n

O parte din rezultatele cercetărilor actuale din domeniile È™tiinÈ›elor sunt È›inute secrete È™i prezentate criptic aÈ™a cum făcea È™i alchimia<\/a> în trecut<\/span>. De asemenea, observăm cum alchimia<\/a>, mama metalurgiei, medicinei<\/em> È™i chimiei<\/em>, a fost „ucisă„ de propriile ei fiice, pentru a crea o ruptură cu trecutul. Astfel, se pare că se încearcă ca toate legăturile È™tiinÈ›ei moderne cu spiritul È™i spiritualitatea să fie ascunse<\/span>. Papus<\/strong> în lucrarea sa „Kabbala. TradiÈ›ia secretă a Occidentului”<\/em><\/strong>, exprimă această opinie foarte clar în câteva cuvinte: „Căci nu trebuie să uităm<\/span><\/em> – spune el -, că toate È™tiinÈ›ele umane au fost tăiate în două începând cu epoca RenaÈ™terii. Partea fizică È™i materială a fiecărei È™tiinÈ›e a devenit de atunci un tot de sine stătător botezat cu numele pompos de Știință exactă È™i pozitivă. Partea metafizică È™i analogică a fiecărei È™tiinÈ›e a fost dispreÈ›uită, fiind alungată È™i clasificată printre ȘtiinÈ›ele oculte<\/span>.”<\/em><\/p>\n

Gregg Braden<\/strong> a scris o carte despre acest subiect al numelui lui Dumnezeu înscris în genele noastre. Este vorba de cartea „Codul lui Dumnezeu. Secretele trecutului,<\/strong> promisiunea viitorului”<\/em>, tradusă și în limba română și publicată de Editura For You.<\/p>\n

\"Codul<\/a>

Codul lui Dumnezeu<\/p><\/div>\n

Fără a intra în amănunte prea multe, vom face apel și la gematria<\/a><\/em>. The American Heritage Dictionary<\/em> definește că „orice activitate disciplinată sau studiu metodologic” este o știință. Prin această definiție, larg acceptată, studiul gematriei poate fi considerat o știință veche, deoarece obține rezultate exacte și repetabile, din operațiunile specifice realizate între litere, fraze și cuvinte.<\/p>\n

În alfabetele limbilor antice (ebraică, aramaică, greacă, latină ș.a.) literelor li se atribuiau și valori numerice, ceea ce face posibil să transformăm literele, cuvintele și frazele în numere, prin calcularea valorilor lor numerice, folosind anumite reguli matematice. Putem face abstracție de gematria<\/a><\/em>, însă în același timp vom renunța la mijloacele prin care putem interpreta textele și semnificațiile lor profunde. Aplicând regulile gematriei, care sunt neschimbate de mii de ani, putem descifra informații și semnificații ascunse în textul biblic.<\/p>\n

Nu este locul în acest articol pentru a intra în amănunte privind calculele și metodele folosite în gematrie. Poate voi scrie un articol special pe această temă.<\/p>\n

Prin corespondența între litere și numere, gematria<\/a> dezvăluie relațiile ascunse și nivelurile mai profunde de sens care, în mod normal, ar fi trecute cu vederea, atunci când citim doar textul simplu.<\/p>\n

Primul pas în analiza noastră este acela de a lămuri care este constituția ADN<\/a>-ului.
\nADN<\/a>-ul este format din 4 baze, denumite prescurtat A<\/strong>, T<\/strong>, G<\/strong>, C<\/strong>, adenina, timina, guanina<\/em> și citozina<\/em>, și care conferă specificitate în cadrul fenomenului ereditar. Toate aceste baze sunt formate din atomi de azot, hidrogen, oxigen și carbon. În baza ADN<\/a> timină<\/em> sunt prezenți șase atomi de hidrogen, doi atomi de azot, doi atomi de oxigen și cinci atomi de carbon. Citozina<\/em> se compune din diferite cantități ale exact acelorași elemente, cu cinci atomi de hidrogen, trei de azot, unul de oxigen și patru de carbon. Adenina<\/em> se compune din cinci atomi de hidrogen, cinci atomi de azot și cinci de carbon și nici unul de oxigen. Guanina<\/em> se compune din cinci atomi de hidrogen, cinci atomi de azot, un atom de oxigen și cinci atomi de carbon. Astfel, devin posibile nenumărate combinații, doar prin aranjarea diferită a celor patru elemente.<\/p>\n

Mergem mai departe cu analiza. Urmând principile gematriei, care ne permite simplificarea numerelor până la obținerea unei cifre, descoperim că masa hidrogenului 1,007<\/strong> nu mai are nevoie de simplificare, deoarece este deja reprezentată de numărul 1<\/strong>. Același procedeu ne arată că masa simplă a azotului este 14<\/strong> și a oxigenului 15,99<\/strong>, poate fi obținută adunând numerele întregi care reprezintă masa din Tabelul periodic. Tehnica aceasta de reducere la o unitate se numește gematria<\/a> ketanah<\/a><\/em>.<\/p>\n

Mai exact, pentru azot, valoarea 14 devine masa simplă de 5<\/strong> (1+4=5). Pentru oxigen valoarea este 6<\/strong> (1+5=6). Iată acum ce corespondențe avem:
\nAlchimie, Chimie, Masa simplă
\n– Foc, Hidrogen, 1<\/strong>
\n– Aer, Azot, 5<\/strong>
\n– Apă, Oxigen, 6<\/strong><\/p>\n

Astfel, stabilim numitorii comuni care ne permit să căutăm o potrivire cu valorile numerice ascunse ale literelor ebraice.<\/p>\n

Vom continua analiza noastră în articolul următor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pentru a merge cu analiza noastră mai departe ne este de ajutor să apelăm la tradiÈ›ia ebraică. Dar mai întâi să recapitulăm în câteva cuvinte cele prezentate în primul articol pe această temă. – în 1953 este descoperită molecula de … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[260],"tags":[262,232,267,264,47],"class_list":["post-891","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-semnatura-lui-dumnezeu","tag-adn","tag-alchimie","tag-gematria","tag-genetica","tag-semnatura-lui-dumnezeu"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/891","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=891"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/891\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":894,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/891\/revisions\/894"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=891"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=891"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=891"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}