{"id":921,"date":"2018-02-01T17:26:55","date_gmt":"2018-02-01T15:26:55","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=921"},"modified":"2018-02-01T20:08:00","modified_gmt":"2018-02-01T18:08:00","slug":"codurile-matematice-gasite-in-biblie-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2018\/02\/01\/codurile-matematice-gasite-in-biblie-i\/","title":{"rendered":"Codurile matematice g\u00c4\u0192site \u00c3\u00aen Biblie I"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Introducere<\/h2>\n

S-a scris și s-a vorbit mult despre codul Torah<\/a><\/em> descoperit în primele cinci cărți din Vechiul Testament<\/strong>, în urma cercetărilor făcute de matematicieni și cercetători evrei, însă prea puțin s-a scris și se știe despre codul matematic existent în Noul Testament<\/a><\/strong>. Structura numerică a Bibliei a fost studiată îndeaproape, fiind subiectul multor cărți publicate până acum. Dar nici una nu este mai provocator decât lucrările lui Ivan Panin<\/strong>. Îmi propun prin aceste articole să fac cunoscute lucrările lui Ivan Panin<\/strong> creștinilor și teologilor români pasionați de studiul biblic<\/em>.<\/p>\n

Ivan Panin<\/strong> s-a născut în Rusia la 12 decembrie 1855. El a fost exilat și după ce a petrecut câțiva ani studiind în Germania, a ajuns în Statele Unite și a intrat în Universitatea Harvard. După absolvire în 1882, el s-a convertit de la agnosticism la creștinism. El a fost un geniu al matematicii care a murit ca cetățean al Statelor Unite în 1942.<\/p>\n

ÃŽn 1890 a descoperit câteva modele matematice<\/em> fenomenale care stau la baza atât a textului grecesc al Noului Testament<\/strong>, cât È™i a textului ebraic al Vechiului Testament<\/strong>. El È™i-a dedicat 50 de ani din viață explorând cu atenÈ›ie structura numerică<\/em> a Sf. Scripturi, lăsând peste 43.000 de pagini de analiză detaliate, scrise manual. El a citit întâmplător primul verset al Evangheliei după Ioan în greacă: „La început era Cuvântul È™i Cuvântul era cu Dumnezeu È™i Cuvântul era Dumnezeu …”<\/em> (Ioan 1,1).<\/p>\n

El a fost curios să afle de ce articolul grecesc a precedat cuvântul „Dumnezeu” într-un caz și nu și în celălalt . În urma examinării textului a devenit conștient de existența unui model numeric. Aceasta a fost prima dintre descoperirile sale care au condus la conversia sa la creștinism, și l-a descoperirea codul numeric extins.<\/p>\n

Structura heptadică<\/h2>\n

Repetarea numărului șapte, sau a unui multiplu exact de șapte, se găsește în toată Biblia<\/a><\/strong> și este recunoscută pe scară largă. Sabatul din ziua a șaptea, 7 ani slujiți de Iacov lui Laban pentru Lia, apoi alți 7 ani pentru Rebeca, cei șapte ani de belșug, apoi cei șapte ani de foamete în Egipt, cei șapte preoți și șapte trâmbițe mărșăluind în jurul Ierihonului, și anul sabatic al pământului, sunt exemple bine-cunoscute.<\/p>\n

De asemenea, construirea Templului lui Solomon în șapte ani, spălarea lui Neeman în râu de șapte ori, și cele șapte biserici, șapte peceți, șapte trâmbițe, șapte cupe, șapte stele, și așa mai departe, din cartea Apocalipsa, toate arată utilizarea consecventă a numărul șapte.<\/p>\n

Dar se pare că modelul matematic<\/em> este mult mai mult sub ceea ce se vede la suprafață. Ivan Panin<\/strong> a remarcat proprietățile numerice uimitoare ale textului biblic – atât în cel grecesc din Noul Testament<\/a><\/strong>, cât È™i în cel ebraic din Vechiul Testament<\/strong>. Acestea nu sunt doar interesante pentru cel care le descoperă, ci, de asemenea, ele demonstrează un design complex care dă mărturie despre originea supranaturală a textului.<\/p>\n

Dacă ne uităm la primele 17 versete(*) din Noul Testament<\/a><\/strong> (Evanghelia după Matei), care se ocupă cu un singur subiect principal: genealogia lui Iisus Hristos<\/em>. Acest pasaj conține 72 de cuvinte grecești vocabulare. Noi găsim următoarea structură heptadică (7) pe întregul pasajul textului grecesc.<\/p>\n

1 Numărul cuvintelor care sunt substantive este exact 56, sau 7 x 8.
\n2 Articolul hotărât apare cel mai adesea în pasaj de exact 56 de ori, sau de 7 x 8.
\n3 De asemenea, numărul de forme diferite în care apare articolul hotărât este exact 7.
\n4 În pasaj sunt două secțiuni principale: versetele 1-11 și 12-17. În prima secțiune principală, numărul cuvintelor de vocabular grecesc folosite este de 49 sau 7 x 7.
\n5 Dintre aceste 49 de cuvinte, numărul celor care încep cu o vocală este de 28, sau de 7 x 4.
\n6 Numărul de cuvinte care încep cu o consoană este de 21, sau de 7 x 3.
\n7 Numărul total de litere din aceste 49 de cuvinte este exact 266, sau exact 7 x 38.
\n8 Numărul de vocale dintre aceste 266 litere este de 140 sau 7 x 20.
\n9 Numărul consoanelor este de 126 sau 7 x 18 exact.
\n10 Din aceste 49 de cuvinte, numărul de cuvinte care apar mai mult decât o dată este de 35 sau 7 x 5.
\n11 Numărul de cuvinte care apar numai o singură dată este de 14 sau 7 x2.
\n12 Numărul de cuvinte care apar într-o singură formă este exact 42 sau 7 x 6.
\n13 Numărul de cuvinte care apar în mai multe forme este, de asemenea, 7.
\n14 Numărul de 49 de cuvinte vocabulare care sunt substantive este de 42, sau 7 x 6.
\n15 Numărul cuvintelor care nu sunt substantive este de 7.
\n16 Din substantive, 35 sunt nume proprii, sau 7 x 5.
\n17 Aceste 35 substantive sunt folosite 63 ori, sau 7 x 9.
\n18 Numărul de nume masculine este de 28 sau 7 x 4.
\n19 Aceste nume masculine apar de 56 de ori sau 7 x 8.
\n20 Numărul celor care nu sunt nume de bărbat este 7.
\n21 Sunt menÈ›ionate trei femei – Tamar, Rahav È™i Ruth. Numărul de litere greceÈ™ti din aceste trei nume este de 14 sau 7 x 2.
\n22 Numărul substantivelor compus este de 7.
\n23 Numărul de litere grecești din aceste 7 substantive este de 49 sau 7 x 7.
\n24 În acest pasaj, un singur oraș este numit Babilon, care conține exact 7 litere în limba greacă.<\/p>\n

Dar pentru a înÈ›elege cât de unice sunt aceste proprietăți care încearcă să descrie o genealogie – chiar È™i fictivă -, sunt îndeplinite următoarele criterii:<\/p>\n

1 Numărul de cuvinte trebuie să fie divizibil cu 7 în mod egal. (În fiecare dintre aceste limitări, se presupune că diviziunile sunt fără resturi.)
\n2 Numărul de litere trebuie de asemenea divizibil cu 7.
\n3 Numărul de vocale și numărul consoanelor trebuie să fie divizibil cu 7.
\n4 Numărul de cuvinte care încep cu o vocală trebuie să fie divizibil cu 7.
\n5 Numărul de cuvinte care încep cu o consoană trebuie să fie divizibil cu 7.
\n6 Numărul de cuvinte care apar mai mult de o dată trebuie să fie divizibil cu 7.
\n7 Numărul de cuvinte care apar în mai multe forme trebuie să fie divizibil cu 7.
\n8 Numărul de cuvinte într-o formă trebuie să fie divizibil cu 7.
\n9 Numarul substantivelor trebuie să fie divizibil cu 7.
\n10 Doar 7 cuvinte nu vor fi substantive.
\n11 Numărul de nume din genealogie trebuie divizibil cu 7.
\n12 Numai 7 alte tipuri de substantive sunt permise.
\n13 Numărul de nume masculine să fie divizibil cu 7.
\n14 Numărul generațiilor va fi de 21, de asemenea divizibil cu 7.<\/p>\n

Există chiar și mai multe trăsături în structura numerică a cuvintelor. După cum probabil știți, atât limba ebraică cât și limba greacă folosesc literele alfabetului pentru valori numerice. Prin urmare, orice cuvânt în ebraică sau greacă are o valoare numerică proprie prin adunarea valorilor literelor din acel cuvânt. Studiul valorilor numerice ale cuvintelor se numește gematria<\/a>.<\/p>\n

Cele 72 de cuvinte vocabulare adunate au o valoare gematrică de 42.364 sau 7 x 6.052.
\nCele 72 de cuvinte apar în 90 de forme – unele apar în mai multe forme. Valoarea numerică a celor 90 de forme este de 54.075 sau 7 x 7.725.<\/p>\n

Devine imediat evident că ascuns sub suprafață sunt aspecte ale designului care nu pot fi întâmplătoare, sau doar coincidențe.<\/p>\n

Alte aspecte<\/h2>\n

Există cuvinte din pasajul descris care nu mai apar în altă parte în Noul Testament<\/a><\/strong>. Acestea apar de 42 de ori (7 x 6) și au 126 de litere (7 x 18). Cum a fost organizat acest lucru?<\/em><\/p>\n

Chiar dacă Matei ar fi născocit această caracteristică în Evanghelia sa, cum ar fi putut el să È™tie că aceste cuvinte – a căror caracteristică specifică unică este aceea că acestea nu se mai găsesc nicăieri altundeva în Noul Testament<\/a><\/strong> -, nu vor fi folosite de alÈ›i scriitori? Cu excepÈ›ia cazului, – presupunem ipoteza absurdă, că el s-ar fi pus de acord cu ceilalÈ›i scriitori -, el trebuia să fi avut restul Noului Testament<\/strong> înainte de a redacta Evanghelia sa. ÃŽn acest caz, Evanghelia după Matei trebuie să fi fost scrisă ultima.<\/p>\n

Evanghelia lui Marcu prezintă același fenomen. Se poate demonstra că ar fi trebuit să fie scrisă „ultima”. Însă, același fenomen se găsește în Luca, Ioan, Petru, Iuda și Pavel. Fiecare carte ar trebui să scrie după cealaltă pentru a crea frecvențele vocabularului! Ar trebui să demonstrezi că fiecare dintre cărțile din Noul Testament<\/a><\/strong> ar fi trebuit să fie „scrisă ultima”.<\/p>\n

Nu există o explicație umană pentru această structură incredibilă și precisă<\/span>. Totul a fost proiectat supranatural<\/span>. Noi pur și simplu rămânem uimiți și vedem în acest design lucrarea lui Dumnezeu, care își păstrează promisiunile față de noi oamenii.<\/p>\n

–––––-
\n(*) Împărțirea pe versete a fost făcută pentru a ușura citirea textului, și a fost adăugată în secolul al XIII-lea d.Hr.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Introducere S-a scris È™i s-a vorbit mult despre codul Torah<\/a> descoperit în primele cinci cărÈ›i din Vechiul Testament, în urma cercetărilor făcute de matematicieni È™i cercetători evrei, însă prea puÈ›in s-a scris È™i se È™tie despre codul matematic existent în … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,4,121,13,260,124],"tags":[77,116,92,106,276,277,25],"class_list":["post-921","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-coduri","category-design-numeric","category-noul-testament","category-semnatura-lui-dumnezeu","category-studiu-biblic","tag-design-matematic","tag-ivan-panin","tag-noul-testament","tag-nt","tag-structura-heptadica","tag-structura-lui-7","tag-studiu-biblic"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/921","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=921"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/921\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":926,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/921\/revisions\/926"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=921"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=921"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=921"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}