{"id":927,"date":"2018-02-02T17:52:55","date_gmt":"2018-02-02T15:52:55","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=927"},"modified":"2018-02-02T17:52:55","modified_gmt":"2018-02-02T15:52:55","slug":"codurile-matematice-gasite-in-biblie-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2018\/02\/02\/codurile-matematice-gasite-in-biblie-ii\/","title":{"rendered":"Codurile matematice g\u00c4\u0192site \u00c3\u00aen Biblie II"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Textul biblic este plin de frumusețe matematică<\/span>. Designul acesta numeric extrem de complex reprezintă semnătura sau amprenta lui Dumnezeu care însoțește textul biblic și reprezintă dovada inconteastabilă a faptului că textul Sf. Scripturi este inspirat literă cu literă<\/span>. M-aș bucura dacă teologii români ar da mai multă importanță acestui subiect și l-ar studia cu pasiune. Păcat că un asemenea argument este ignorat de peste 100 de ani.<\/p>\n

Autenticitatea Sf. Scripturi a fost atacată la intervale regulate de atei și de critici, dar niciunul nu a explicat amprenta matematică<\/em> pus asupra textului. Se pare că mâna divină și-a lăsat amprenta pentru a preveni contrafacerea în paginile Bibliei, într-un mod similar cu filigranul care trece prin banii de hârtie, sau cu semnătura electronică în cazul documentelor digitale. Numerele din Biblie pare a fi „filigranul” lui Dumnezeu care probează autenticitatea textului.<\/p>\n

Cercetarea de bază asupra acestei amprente numerice<\/em> a fost finalizată de un nativ al celei mai renumite naÈ›iuni ateiste din lume, Rusia. Ivan Panin<\/strong> sa născut în Rusia la 12 decembrie 1855. Ca tânăr a fost un nihilist activ È™i a participat la un complot împotriva È›arului È™i a guvernului său. El a fost un geniu al matematicii. ÃŽn Statele Unite a devenit lector remarcabil în domeniul criticii literare. Panin era cunoscut ca un agnostic ferm – atât de bine cunoscut că atunci când a renunÈ›at la agnosticism È™i s-a convertit la credinÈ›a creÈ™tină, ziarele purtau titluri despre conversaÈ›ia sa.<\/p>\n

ÃŽn 1890 Panin a descoperit structura matematică<\/em> din Noul Testament<\/a> grec. AtenÈ›ia i-a fost atrasă de primul verset din Evanghelia după Ioan, în greacă: „La început a fost Cuvântul È™i Cuvântul era cu Dumnezeu È™i Cuvântul era Dumnezeu …“<\/em>.<\/p>\n

În limbile originale ale Bibliei, limba ebraică și limba greacă, nu există simboluri separate pentru numere, ci literele alfabetului sunt folosite pentru a indica numere.<\/p>\n

Valoarea numerică a unui cuvânt este suma tuturor literelor sale. Curiozitatea l-a făcut pe Panin<\/strong> să înceapă să se joace cu numerele din spatele textelor. Așa au început să apară secvențele și modelele numerice. El a dedicat 50 de ani din viață pentru a studia cu greu paginile Bibliei.<\/p>\n

Acest sistem complex de numere, vizibil și invizibil, se găsește fiecare carte din Sf. Scriptură<\/a> subliniind anumite pasaje și care scot în evidență sensul mai profund, sau multiplu în tipuri și umbre.<\/p>\n

Cele 66 de cărți din Biblie 39 din Vechiul Testament și 27 din Noul Testament<\/a> au fost scrise de peste 40 de persoane. Acești autori au fost împrăștiați în întreaga lume și au făcut parte dintr-o mare varietate de medii. Mulți dintre ei au avut puțină școală sau deloc. Întreaga Biblie a fost scrisă pe o perioadă de 1600 de ani, cu pauză de câteva de ani, între cele două testamente. Se constată că toate aceste cărți biblice au un conținut armonios, fiecare în acord cu cealaltă.<\/p>\n

Panin<\/strong> afirmă că legile probabilității sunt depășite de miliarde de ori atunci când încercăm È™i considerăm autoritatea Bibliei ca o lucrare pur umană. El a spus odată: „Dacă logica umană merită ceva, suntem pur È™i simplu îndrumaÈ›i la concluzia că, – dacă faptele pe care le-am prezentat sunt adevărate -, omul nu ar fi făcut niciodată acest lucru”<\/em>, adică să compună textul biblic.<\/p>\n

„Trebuie să presupunem că o putere mai înaltă decât omul a călăuzit scriitorii în aÈ™a fel, fie că au È™tiut sau nu, să facă această lucrare, È™i că Marele Dumnezeu i-a inspirat să o facă”<\/em>.<\/p>\n

Biblia<\/a> însăși afirmă clar că este cuvântul viu inspirat de Dumnezeu literal. Cuvintele „Așa zice Domnul”<\/em> și „Dumnezeu a spus”<\/em> apar mai mult de 2500 de ori pe parcursul Sf. Scripturi.<\/p>\n

În II Timotei 3,16 afirmă: „Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu”<\/em>. Apoi, în II Petru 1, 20-21 se afirmă clar: „Nici o proorocie a Scripturii nu se tâlcuiește după socotința fiecăruia; pentru că niciodată proorocia nu s-a făcut din voia omului, ci oamenii cei sfinți ai lui Dumnezeu au grăit, purtați fiind de Duhul Sfânt”<\/em>.<\/p>\n

Modelul lui 7<\/h2>\n

Să luăm numărul șapte ca o ilustrare a funcționării tiparelor. Șapte este cel mai răspândit din seria matematică care leagă Scripturile împreună. Primul verset al Bibliei „La început Dumnezeu a creat cerul și pământul”<\/em> (Facerea 1, 1), conține peste 30 de combinații diferite de șapte. Acest verset are șapte cuvinte ebraice care au un total de 28 de litere 4 x 7. Valoarea numerică a celor trei substantive „Dumnezeu“, „cer“ și „pământ“ se ridică la 777. Facem precizarea că orice cifră triplă exprimă înțeles complet, final sau totală.<\/p>\n

De asemenea, marcate de cifra șapte sunt genealogia lui Iisus, nașterea din Fecioara Maria și Învierea. Șapte<\/span> apar de 187 de ori în Biblie (41 x 7), expresia „șapte ori”<\/span> apare de șapte ori, iar „șaptezeci”<\/span> apare de 56 de ori (7 x 8).<\/p>\n

În cartea Apocalipsa șapte<\/span> apare de multe ori: există șapte sfeșnice de aur, șapte scrisori către șapte biserici, o carte sigilată cu șapte peceți, șapte îngeri înaintea Domnului, cu șapte trâmbițe, șapte tunete și ultimele șapte plăgi. De fapt, există peste 50 de apariții ale numărului șapte numai în Apocalipsa.<\/p>\n

Există 21 de scriitori ai Vechiului Testament ale căror nume apar în Biblie (3 x 7). Valoarea numerică a numelor lor este divizibilă de șapte. Dintre scriitorii Vechiului Testament, șapte sunt numiți în Noul Testament<\/a>: Moise, David, Isaia, Ieremia, Daniel, Osea și Ioel. Valorile numerice ale acestor nume sunt 1554 (222 x 7). Numele lui David se găsește de 1134 de ori (162 x 7).<\/p>\n

De asemenea, amprenta lui Dumnezeu este regăsită și în creație, ca și cum ar fi fost țesută în însăși țesătura naturii.<\/p>\n

În Biblie găsim că zilele omului sunt șaptezeci de ani (7 x 10). Dezvoltarea embrionului uman este în perioade exacte de șapte<\/span>, sau 28 de zile (4 x 7). Știința medicală ne spune că corpul uman își reînnoiește celulele la fiecare șapte<\/span> ani.<\/p>\n

Ni se spune că bătăile pulsului sunt mai lente la fiecare șapte<\/span> zile, ca și cum ar fi în conformitate cu a șaptea<\/span> zi de odihnă proclamată de Dumnezeu la facerea lumii. Și Dumnezeu l-a creat pe omul din țărâna pământului (Facerea 2, 7); știința confirmă faptul că corpul uman este alcătuit din aceleași 14 elemente (2 x 7) găsite într-o mână de țărână.<\/p>\n

Lumina soarelui este făcută din șapte<\/span> culori distincte, așa cum arată curcubeul. În muzică există șapte<\/span> note distincte care culminează într-o coardă sau octavă la începutul unui nou șapte.<\/p>\n

Acestea sunt doar câteva aspecte marcate de cifra 7, sau multipli ai lui 7.
\nVom continua prezentarea nostră și în următoarele articole.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Textul biblic este plin de frumuseÈ›e matematică. Designul acesta numeric extrem de complex reprezintă semnătura sau amprenta lui Dumnezeu care însoÈ›eÈ™te textul biblic È™i reprezintă dovada inconteastabilă a faptului că textul Sf. Scripturi este inspirat literă cu literă. M-aÈ™ bucura … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[121,260,124],"tags":[280,10,278,120,116,279,47],"class_list":["post-927","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-design-numeric","category-semnatura-lui-dumnezeu","category-studiu-biblic","tag-amprenta-lui-dumnezeu","tag-biblia","tag-coduri-numerice","tag-inspiratie-verbala","tag-ivan-panin","tag-modelul-lui-7","tag-semnatura-lui-dumnezeu"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/927","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=927"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/927\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":928,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/927\/revisions\/928"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=927"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=927"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=927"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}