{"id":950,"date":"2018-03-27T16:51:31","date_gmt":"2018-03-27T13:51:31","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=950"},"modified":"2018-03-27T16:51:31","modified_gmt":"2018-03-27T13:51:31","slug":"biblia-si-numerele-v","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2018\/03\/27\/biblia-si-numerele-v\/","title":{"rendered":"Biblia \u0219i numerele V"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Cine citește Biblia<\/a><\/strong> cu atenție va observa că este plină de numere, începând cu cartea Facerea și terminând cu Apocalipsa.<\/p>\n

De-a lungul timpului, mulți teologii și Părinții ai Bisericii au crezut și au învățat că numerele menționate în textul biblic au și o semnificație și un simbolism mai adânc, dincolo de sensul istoric. Aceste numere nu sunt așezate întâmplător în text<\/span>. Există, însă, și teologi care îndeamnă pe creștini să nu speculeze cu numerele și să le privească ca simple date istorice și nimic mai mult.<\/p>\n

Cu toate acestea, fiecare număr din Sf. Scriptură<\/a>, folosit în sens istoric și cantitativ, are și o încărcătură simbolică intenționată care exprimă în mod expres adevăruri veșnice.<\/p>\n

Deși părerile celor care au studiat structurile matematice<\/a> din Biblie<\/strong> sunt diferite, ele scot în evidență același adevăr, privit din perspective diferite. Să nu uităm faptul că aceste structuri matematice<\/em> sunt extrem de complexe și nu se rezumă doar la secvențele de litere echidistante<\/em> (ELS<\/a>), sau secvențele de cuvinte echidestante<\/em> (EWS<\/a>), ci mai au în vedere atât structurile numerice<\/em> descoperite de Ivan Panin<\/strong>, cât și pe cele descoperite de Del Washburn<\/strong>. Și nu sunt singurii cercetători.<\/p>\n

Distingem, pe de o parte, existența acestor structuri matematice<\/em> pe care le putem considera semnătura autorului, Dumnezeu, în text, iar pe de altă parte interpretarea acestora. Interpretările acestor structuri cuprind mai multe niveluri de înțelegere și fac apel la tradițiile ebraică și creștină, și pot fi înțelese doar în contextul lor. Dacă structurile numerice țin de matematică, interpretarea lor ține de spiritualitate și poate fi făcută doar în stare de rugăciune și pace lăuntrică.<\/p>\n

Cred că starea de rugăciune și nivelul trăirii duhovnicești sunt cele care face diferența de la om la om. Tainele Sf. Scripturi sunt pătrunse și înțelese direct proporțional cu starea de rugăciune și cu trăirea duhovnicească a cercetătorului. Fără harul Duhului Sfânt, care a inspirat Sf. Scriptură<\/a>, textul ei nu poate fi pătruns prea adânc.<\/span> De aceea, studirea textului biblic cere ca sufletul să fie în stare de rugăciune și de liniștire.<\/p>\n

Astăzi vom da un exemplu de structură matematică<\/em> luat din Noul Testament<\/a><\/strong>. Există mii de asemenea structuri matematice<\/em>.<\/p>\n

Să luăm ca exemplu textul de la Ioan 3, 1<\/strong>9: „că Lumina a venit în lume”<\/em>.<\/p>\n

\"Ioan<\/a>

Ioan 3, 19: ca Lumina a venit in lume<\/p><\/div>\n

În acest fragment fiecare cuvânt are o valoare numerică. Să luăm cuvântul „lumină”<\/em>. El are o valoare de 1500<\/strong>. Însă cu articol (το φως<\/em>) are valoarea 1870<\/strong> (1500 + 370). Cu alte cuvinte, cuvântul „lumină”<\/em> este egal cu 1500<\/strong> dar și cu 1870<\/strong>. Același lucru este valabil și pentru cuvântul „lume”<\/em> (κοσμον<\/em>) care este egal cu 450<\/strong> și 870<\/strong>. Verbul grecesc „a venit”<\/em> (εληλυθεν<\/em>) are valoarea 537<\/strong>. Prepoziția „în”<\/em> are valoarea 215<\/strong>.<\/p>\n

Fiecare combinație a acestor cuvinte din acest fragment are valori numerice diferite. Când adunăm toate cuvintele, acest fragment are valoarea 3872<\/strong>. Fără cele două articole valoarea fragmentului este 3082<\/strong>. Apoi, cu primul articol valoarea este 3452<\/strong>, și doar cu al doilea valoarea este 3502<\/strong>.<\/p>\n

Ce înseamnă această?<\/strong><\/em><\/p>\n

Făcând câteva calcule vom descoperi că în acest fragment simplu există modele matematice semnificative.<\/p>\n

Numărul 150<\/strong> este legat de cuvintele lumină, lampă, ochi, vedere<\/em> și alte cuvinte legate de această temă. Numărul 150<\/strong> (alături de 100 și 225) se găsesc în majoritatea pasajelor din Sf. Scriptură<\/a> unde se amintește această temă a luminii.<\/p>\n

Hai să examinăm acum fragmentul din Ioan 3, 19<\/strong>. Pare un fragment simplu și banal, ce cuprinde 2 substantive, 1 verb, 2 articole, 1 conjuncție și 1 prepoziție.<\/p>\n

\"Structura<\/a>

Structura matematica<\/p><\/div>\n

În acest fragment există 9<\/strong> trăsături matematice care se grupează în jurul multiplilor numărului 150<\/strong>. Acest tip de fenomen se repetă în multe pasaje.
\nRealizarea unui grup de multipli ai lui 150<\/strong> ar fi imposibil fără mecanismul flexibil dat de Dumnezeu pentru articole și conjuncții în limba greacă.<\/p>\n

Când citim simplu textul Noului Testament ni se pare că este o pură creație omenească în care sunt descrise fapte istorice și învățături. Același lucru îl consideră și criticii Bibliei. Pentru ei textul biblic este o colectie de isorii și mituri.<\/p>\n

Însă pentru noi cei ce credem, Sf. Scriptură<\/a> este cuvântul lui Dumnezeu rânduit de El să fie așternut în scris prin mâna oamenilor<\/span>. Nici un cuvânt și nici măcar o literă din Sf. Scriptură<\/a> nu sunt puse la întâmplare<\/span>.<\/p>\n

Modelele matematice<\/em> descoperite până acum în textul biblic constituie argumentul cel mai puternic și de necontastat care ne arată că textul biblic este inspirat de Dumnezeu literă cu literă<\/span>. Mai mult, descoperirea acestor modele matematice<\/em> ne întăresc convingerea că textul a ajuns până la noi nealterat.<\/p>\n

Părerea mea este că textul biblic are forma unei holograme, sau altfel spus are un design care permite oricând reconstituirea originalului din fragmentele sale. Cum este posibil așa ceva?<\/strong><\/em> „Ce este cu neputință la oameni este cu putință la Dumnezeu”<\/em>.<\/p>\n

Dacă oamenii au inventat metode de recuperare a datelor de pe mediile de stocare distruse, folosindu-se de datele rămase nealterate, atunci de ce să de îndoim că Dumnezeu ne-a lăsat textul biblic cu proprietatea de a putea fi restaurat în forma inițială la nivel de literă?<\/p>\n

Într-un articol viitor voi scrie despre numărul 153<\/strong>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cine citește Biblia<\/a> cu atenție va observa că este plină de numere, începând cu cartea Facerea și terminând cu Apocalipsa. De-a lungul timpului, mulți teologii și Părinții ai Bisericii au crezut și au învățat că numerele menționate în textul biblic … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[121,260,124],"tags":[10,286,115,92,285,25],"class_list":["post-950","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-design-numeric","category-semnatura-lui-dumnezeu","category-studiu-biblic","tag-biblia","tag-design-numeric","tag-modele-matematice","tag-noul-testament","tag-structuri-matematice","tag-studiu-biblic"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":1,"sum_votes":5},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/950","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=950"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/950\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":951,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/950\/revisions\/951"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=950"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=950"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=950"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}