{"id":954,"date":"2018-03-29T21:32:54","date_gmt":"2018-03-29T18:32:54","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=954"},"modified":"2018-03-29T21:32:54","modified_gmt":"2018-03-29T18:32:54","slug":"despre-inspiratia-si-integritatea-textului-sf-scripturi-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2018\/03\/29\/despre-inspiratia-si-integritatea-textului-sf-scripturi-ii\/","title":{"rendered":"Despre inspira\u00c8\u203aia \u00c8\u2122i integritatea textului Sf. Scripturi II"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Înainte de a continua să prezint structurile matematice<\/a><\/em> din textele biblice consider că merită să discutăm mai pe îndelete despre inspirație și integritatea textului Sf. Scripturi.<\/p>\n

Am văzut în articolul precedent cum autorii manualelor de studiul biblic resping vehement că Pentateuhul s-ar fi păstrat nealterat.<\/p>\n

„Nu susţinem identitatea perfectă a Pentateuhului de azi cu cel din autograful autorului”, afirmă autorii. Deși dovedesc că au cunoștință de tradiția rabinică, când afirmă:„Inspiraţia verbală susţinută de talmudişti, Luther Calvin, Zwingli şi alţi reformatori, apoi de criticul Buxtorf şi de mai mulţi autori apuseni vechi şi noi, susţin că în Scriptură sunt inspirate chiar cuvintele în sensul că ele au fost dictate de Duhul Sfânt aghiografilor, sau prin sunete externe, sau le-au fost sugerate prin iluminare internă”<\/em>.<\/p>\n

Să nu fi cunoscut tradiția conform căreia Torah<\/a> este copiată de mii de ani cu multă acrivie, cu post și cu rugăciune? Să nu fi cunoscut ei că nu se acceptă nici măcar o literă greșită în Torah<\/a>?<\/strong> Să nu fi auzit oare teologii noștri că manuscrisele de la Marea Moartă dovedesc faptul că textul biblic s-a păstrat în ultimii 2000 de ani neschimbat?<\/strong><\/em> Și asta nu numai cu privire la Torah<\/a> ci și la cărțile profetice.<\/p>\n

Deși au trecut mai multe decenii de când au fost aduse în atenția publicului larg existența unui cod al Bibliei<\/em>, teologii ortodocși continuă să ignore acest subiect atât de important pentru lămurirea autenticității, integrității și inspirației textului biblic.<\/p>\n

Trebuie să existe o explicație. Una ar fi că teologilor le este frică să fie creativi și să contrazică „dogmele” academice, iar alta ar fi aceea că teologii nu cunosc matematică. Nu ai cum să înțelegi semnificația secvențelor de litere echidistante<\/em> (ELS<\/a>), a secvențelor de cuvinte echidistante<\/em> (EWS<\/a>) și a designului matematic<\/em> cuprins în text, fără să cunoști matematică.<\/p>\n

Pr. Prof. V. Prelipceanu<\/strong>, afirmă: „De aceea trebuie să distingem în Sf. Scriptură<\/a> elementul esenţial divin (elementul dogmatic), şi elementul formal omenesc (elementul verbal). Integritatea poate fi deci integritate materială sau dogmatică şi integritate formală, critică sau verbală. Păstrarea integrităţii materiale sau dogmatice nu necesită totodată şi păstrarea integrităţii formale sau verbale. O idee, un adevăr se poate exprima verbal în mai multe feluri fără să sufere adevărul însuşi”<\/em>.<\/p>\n

Și cum distingem cele două elemente între ele? După ce criterii? Și cum poate să se păstreze exact integritatea dogmatică în timp ce cea formală este alterată?<\/em><\/strong><\/p>\n

Este drept că o idee, un adevăr se poate exprima verbal în mai multe feluri. Dar când exprimarea pe care o avem astăzi în textul biblic este structurată matematic<\/em>, întrebarea este: ai cui sunt cuvintele? Ale lui Dumnezeu sau ale omului?<\/strong><\/em><\/p>\n

Luând în considerare structura matematică<\/em> a textului biblic, avem de ales între a accepta că textul este dictat de Dumnezeu, sau scriitorii biblici au fost toți matematicieni.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ÃŽnainte de a continua să prezint structurile matematice<\/a> din textele biblice consider că merită să discutăm mai pe îndelete despre inspiraÈ›ie È™i integritatea textului Sf. Scripturi. Am văzut în articolul precedent cum autorii manualelor de studiul biblic resping vehement că … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,121,124],"tags":[10,27,254,285,25],"class_list":["post-954","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-design-numeric","category-studiu-biblic","tag-biblia","tag-els","tag-ews","tag-structuri-matematice","tag-studiu-biblic"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/954","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=954"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/954\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":955,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/954\/revisions\/955"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=954"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=954"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=954"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}