{"id":957,"date":"2018-03-30T12:16:02","date_gmt":"2018-03-30T09:16:02","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=957"},"modified":"2018-03-30T12:16:02","modified_gmt":"2018-03-30T09:16:02","slug":"de-ce-se-feresc-teologii-de-cifre-si-matematica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2018\/03\/30\/de-ce-se-feresc-teologii-de-cifre-si-matematica\/","title":{"rendered":"De ce se feresc teologii de cifre \u00c8\u2122i matematic\u00c4\u0192"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Să ne reamintim ce învață profesorii de teologie despre Sf. Scriptură<\/a>. Vom aduce în discuție chiar cuvintele lor.<\/p>\n

„Cărţi pe care Biserica le are în canon şi care sunt inspirate de Duhul Sfânt au ajuns până la noi întregi, adică neschimbate în părţile esenţiale”<\/em>.
\nA doua parte a afirmației o anulează pe prima<\/span>.<\/p>\n

„Nu susţinem identitatea perfectă a Pentateuhului de azi cu cel din autograful autorului”<\/em>.
\nCu alte cuvinte, textul pe care îl avem astăzi diferă de textul original<\/span>.<\/p>\n

„Confruntându-se azi manuscrisele păstrate, s-a ajuns la concluzia că aproape nu există verset al Noului Testament care să nu aibă mai multe variante în textele transcrise, în traduceri și în citatele Sfinților Părinți”<\/em>.
\nCu alte cuvinte, nu mai știm care este varianta autentică<\/span>.<\/p>\n

„Încercările de a reconstitui textul original autentic, pe bază de paralelism sau metrică poetică, încă nu a dus la nici un rezultat pozitiv până azi”<\/em>.
\nAșadar, în opinia teologilor nu putem reface textul original autentic<\/span>.<\/p>\n

Biblia<\/a> este inspirată în întregime<\/em>, spun ei. Însă ce a mai rămas din Biblie dacă textul original autentic nu poate fi reconstituit, dacă toate versetele au fost modificate?<\/strong><\/em><\/p>\n

Modelele matematice<\/em> după care este scris textul biblic pot fi verificate de către orice persoană interesată, fără a fi nevoie de cunoștințe avansate de matematică. Structurile matematice<\/a><\/em> din textul biblic ne încredințează de faptul că Biblia<\/a>, așa cum o avem astăzi, nu este scrisă la întâmplare. Designul matematic<\/em> presupune o inteligență supraomenească care să fi compus textul biblic.<\/p>\n

De ce se feresc teologii de cifre și matematică?<\/strong><\/em>
\nCred că principalul motiv ar fi acela că teologii de astăzi, care scriu articole și cărți de specialitate, au făcut prea multă teologie și mai deloc matematică. Cinci ani de seminar, plus patru ani de facultate și încă 3 de doctorat, în care dacă nu au învățat matematică nu au cum să aibă tragere de inimă pentru domeniul cifrelor. Este un handicap pe care teologii nu-l pot depăși. Mă întreb, cum poți să vorbești despre frumusețile creației fără să înțelegi frumusețea matematică prin care a fost adusă la existență?<\/strong><\/em><\/p>\n

Întreaga Sf. Scriptură<\/a> este plină de numere. Aici este cheia. Fiecare număr care apare în textul Bibliei este un număr cheie pentru structura matematică<\/em> ascunsă în text. Este partea vizibilă a acestor structuri pe care Dumnezeu le-a așezat în Biblie. Dumnezeu ne invită să le privim.<\/p>\n

Într-un loc în Biblie, Dumnezeu ne invită să facem calcule. De ce ne-ar cere așa ceva fără să ne fi dat și cheia cum să facem aceste calcule? Vezi Apocalipsa 13, 18<\/strong>: „Aici este înţelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul fiarei; căci este număr de om. Şi numărul ei este şase sute şaizeci şi şase”<\/em>.<\/p>\n

Una dintre cele mai frumoase pericope evanghelice este cea de la Ioan 21, 1-11<\/strong>, în care ucenicii merg să prindă pește, la scurt timp după Învierea Domnului. La versetul 11<\/strong> citim: „Simon-Petru s-a suit în corabie şi a tras mreaja la ţărm, plină de peşti mari: o sută cincizeci şi trei, şi, deşi erau atâţia, nu s-a rupt mreaja”<\/em>.<\/p>\n

Citind pericopa aceasta te întrebi, de ce a fost introdusă în Noul Testament<\/a> și de ce se specifică exact numărul de 153<\/strong> de pești mari, și de ce nu alt număr? De ce 153<\/strong> și nu 150 sau 160? Ce înseamnă „pești mari”<\/em>? Care a fost criteriul de alegere? De ce s-a chinuit Petru să-i numere? Și de ce Dumnezeu a rânduit ca acest număr să fie specificat în text?<\/p>\n

La prima vedere poate părea un număr întâmplător, însă el se pare că este un număr cheie<\/em>, prin care ni se transmite mult mai mult decât ne-am putea închipui.<\/p>\n

Vom continua analiza noastră în articolul următor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Să ne reamintim ce învață profesorii de teologie despre Sf. Scriptură<\/a>. Vom aduce în discuÈ›ie chiar cuvintele lor. „CărÅ£i pe care Biserica le are în canon ÅŸi care sunt inspirate de Duhul Sfânt au ajuns până la noi întregi, adică … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[121,124],"tags":[10,286,115,285,65],"class_list":["post-957","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-design-numeric","category-studiu-biblic","tag-biblia","tag-design-numeric","tag-modele-matematice","tag-structuri-matematice","tag-studiul-biblic"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/957","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=957"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/957\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":958,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/957\/revisions\/958"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=957"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=957"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=957"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}