{"id":959,"date":"2018-03-31T14:53:40","date_gmt":"2018-03-31T11:53:40","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=959"},"modified":"2018-03-31T18:20:33","modified_gmt":"2018-03-31T15:20:33","slug":"numarul-153-ioan-21-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2018\/03\/31\/numarul-153-ioan-21-11\/","title":{"rendered":"Num\u0103rul 153. Ioan 21, 11"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Critica negativă atacă constant Biblia<\/a><\/strong> de vreo câteva sute de ani. În primul rând atacă caracterul ei inspirat, apoi autoritatea și integritatea ei. În acest mediu „academic”, ostil religiei în general și creștinismului în special, teologii de toate confesiunile s-au lăsat influențați prea mult de această critică, ajungând să afirme ceea ce am amintit deja în articolele precedente. Unii „teologi” (Rudolf Bultman) au mers până acolo încât au propus demitologizarea Bibliei. Alții, printre care și Dietrich Bonhoeffer (1906-1945), au propus un creștinism utilitarist, fără dogme și fără Biblie, un fel de comunism cu față umană. Biblia<\/a> continuă să fie la fel de atacată și astăzi în mediul academic.<\/p>\n

Însă Dumnezeu a semnat Biblia<\/a><\/strong> în așa manieră încât oamenii să nu mai poată pune la îndoială nici caracterul ei inspirat, nici integritatea și autoritatea ei. Dumnezeu a semnat Biblia<\/a> folosind modele matematice<\/em> fascinante, extrem de complexe.<\/p>\n

Hai să vedem cum arată un asemenea model matematic din Noul testament<\/a>.<\/p>\n

Mai mult decât o coincidență<\/h2>\n

În Ioan 21, 11<\/strong> citim că „Simon-Petru s-a suit în corabie şi a tras mreaja la ţărm, plină de peşti mari: o sută cincizeci şi trei, şi, deşi erau atâţia, nu s-a rupt mreaja”<\/em>.
\nÎn limba grecă textul este: „ανεβη σιμων πετρος και ειλκυσεν το δικτυον εις την γην μεστον ιχθυων μεγαλων εκατον πεντηκοντα τριων, και τοσουτων οντων ουκ εσχισθη το δικτυον”<\/em>.<\/p>\n

În limba greacă cuvântul „pești”<\/strong> (ιχθυες<\/span>) are valoarea numerică de 1224<\/strong>, adică 153 x 8<\/strong>.
\nLuca 9, 13<\/strong>: ιχθυες<\/span> 153 x 8<\/strong><\/p>\n

Dar ce este și mai interesant este faptul că valoarea pentru cuvântul „mreajă”<\/strong> (το δικτυον<\/span>) este de asemenea 1224<\/strong>, sau 153 x 8<\/strong>.
\nIoan 21, 11<\/strong>: το δικτυον<\/span> 153 x 8<\/strong><\/p>\n

Să fie aceasta doar o coincidență, având în vedere că textul menționează explicit că ucenicii au prins 153<\/strong> de pești mari?
\nNu știu dacă este sau nu coincidență, însă hai să cercetăm și alte locuri unde se vorbește de pești și pescuit.<\/p>\n

La Marcu 1, 17<\/strong>, Iisus le spune ucenicilor: „Veniți după Mine și vă voi face să fiți pescari de oameni”<\/em>.
\nMarcu 1, 17<\/strong>: pescari de oameni<\/strong> (αλιεις ανθρωπων<\/span>) 153 x 14<\/strong><\/p>\n

Numărul 17<\/h2>\n

Înainte de a putea vizualiza și vedea acest model este important ca să înțelegem numărul 153<\/strong> și numerele care fac referire la el.<\/p>\n

Ca regulă generală, se poate descoperi numărul principal al unei teme prin determinarea celui mai mare număr prim, sau „factor prin cheie”, al unui număr. Un număr prim este acela care se împarte doar la el însuși și la 1. De exemplu, 1, 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29 și 31 sunt numere prime.<\/p>\n

Cel mai mare număr prim al numărului 153<\/strong> este 17<\/strong> (17 x 3 x 3 = 153). Numărul 153<\/strong> prezintă câteva caracteristici unice și fascinante. Una dintre acestea este aceea că numerele de la 1 la 17 adunate dau 153<\/strong>.<\/p>\n

1+2+3+4+5+6+7+8+9+10+11+12+13+14+15+16+17 = 153<\/p>\n

Dacă vom studia referințele la pești și pescuit din întreaga Biblie vom descoperi două numere prezente cu precădere și anume 153<\/strong> și 17<\/strong>. Multipli numerelor 153<\/strong>, 170<\/strong> și 289<\/strong> (17 x 17) îi regăsim în referințele principale la acest subiect, dar 17<\/strong> în sine este numărul cheie <\/span><\/em>pentru pești și pescuit în textul biblic.<\/p>\n

În Ioan 21, 11<\/strong>, textul este:
\n„Simon-Petru s-a suit în corabie şi a tras mreaja la ţărm, plină de peşti mari: o sută cincizeci şi trei”<\/em>.<\/p>\n

a tras mreaja la ţărm, plină de peşti mari: o sută cincizeci şi trei<\/span>
\nειλκυσεν το δικτυον εις την γην μεστον ιχθυων μεγαλων εκατον πεντηκοντα τριων<\/span> 153 x 54<\/strong><\/p>\n

În textul original citim: „a tras mreaja la ţărm, plină de peşti, mari o sută cincizeci şi trei”<\/em> și avem:<\/p>\n

a tras mreaja la ţărm, plină de peşti<\/span>
\nειλκυσεν δικτυον εις την γην μεστον ιχθυων<\/span> 153 x 31<\/strong><\/p>\n

mari o sută cincizeci şi trei<\/span>
\nμεγαλων εκατον πεντηκοντα τριων<\/span> 153 x 23<\/strong><\/p>\n

Numărul 17<\/strong> este un factor cheie, însă alături de 153<\/strong>, numărul 170<\/strong> predomină, de asemenea, în acest pasaj de text. În greacă, cuvântul „pești”<\/strong> din acest text se pronunță diferit decât ιχθυες<\/span>, care are valoarea 1224<\/strong>, sau 153 x 8<\/strong>. Aici cuvântul ιχθυων<\/span> are valoarea numerică 1870<\/strong>, sau 170 x 11<\/strong>.<\/p>\n

Ioan 21, 11<\/strong> „pești”<\/strong> ιχθυων<\/span> 170 x 11<\/strong><\/p>\n

În același verset „a tras mreaja la ţărm”<\/strong> (ειλκυσεν δικτυον εις την γην<\/span>) 170 x 13<\/strong><\/p>\n

„mreaja”<\/span>
\nτο δικτυον<\/span> 153 x 8<\/strong><\/p>\n

„mreaja la”<\/span>
\nδικτυον εις<\/span> 153 x 7<\/span><\/strong><\/p>\n

„la ţărm, plină de peşti, mari”<\/span>
\nεις γην μεστον ιχθυων μεγαλων<\/span> 170 x 11 x 2<\/span><\/strong><\/p>\n

„pești”<\/span>
\nιχθυων<\/span> 170 x 11<\/span><\/strong><\/p>\n

Sunt toate acestea doar simple coincidențe?<\/strong><\/em><\/p>\n

Observăm că pentru a se forma acești multipli de 153<\/strong> și 17<\/strong> contează atât ordinea cuvintelor cât și forma lor gramaticală<\/span>. Cu alte cuvinte, dacă am exprima aceeași idee cu alte cuvinte, sau la un alt timp structurile matematice<\/a><\/em> dispar.<\/p>\n

Pentru astăzi este destul. Vom continua în articolul următor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Critica negativă atacă constant Biblia<\/a> de vreo câteva sute de ani. În primul rând atacă caracterul ei inspirat, apoi autoritatea și integritatea ei. În acest mediu „academic”, ostil religiei în general și creștinismului în special, teologii de toate confesiunile s-au … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[121,13,124],"tags":[288,289,286,158,92,291,290,285,25],"class_list":["post-959","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-design-numeric","category-noul-testament","category-studiu-biblic","tag-288","tag-289","tag-design-numeric","tag-evanghelia-dupa-ioan","tag-noul-testament","tag-pescuit","tag-pesti","tag-structuri-matematice","tag-studiu-biblic"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/959","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=959"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/959\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":961,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/959\/revisions\/961"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=959"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=959"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=959"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}