{"id":984,"date":"2018-05-06T13:03:49","date_gmt":"2018-05-06T10:03:49","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=984"},"modified":"2018-05-06T13:03:49","modified_gmt":"2018-05-06T10:03:49","slug":"codul-original-din-biblie-v","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2018\/05\/06\/codul-original-din-biblie-v\/","title":{"rendered":"Codul original din Biblie V"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Pasul 2. Fiecare cuvânt are o valoare numerică<\/h2>\n

În articolul precedent am arătat că în limbile antice fiecărei litere i se atribuia o valoare numerică, iar numerele erau reprezentate în text prin litere. Acest fapt ne permite să calculăm valoarea numerică<\/em> a fiecărui cuvânt. În ebraică și greacă, nu doar fiecare literă are o valoare numerică<\/em> atribuită, ci și fiecare cuvânt are o valoare numerică<\/em> a sa, ca sumă a valorilor numerice<\/em> ale literelor care îl compun.<\/p>\n

Pentru a ilustra acest fapt, să luăm cuvântul Iisus în limba greacă, care este Ιησους<\/span>.
\nΙ<\/span> <\/strong>= 10
\nη<\/span><\/strong>= 8
\nσ<\/span><\/strong>= 200
\nο<\/span><\/strong>= 70
\nÏ…<\/span><\/strong>= 400
\nς<\/span><\/strong>= 200
\n–––
\n888<\/strong><\/p>\n

Adunând valoare aliterelor obținem valoarea 888<\/strong>. Alt cuvânt în greacă este lume (κοσμος<\/span>). Adunând valorile literelor obținem 600<\/strong>.
\nκ<\/span><\/strong>= 20
\nο<\/span><\/strong>= 70
\nσ<\/span><\/strong>= 200
\nμ<\/span><\/strong>= 40
\nο<\/span><\/strong>= 70
\nς<\/span><\/strong>= 200
\n–––
\n600<\/strong><\/p>\n

Același lucru este valabil și pentru limba greacă și pentru ebraică. Fiecare cuvânt are valoarea sa.
\nAcelași lucru putem spune și despre fraze și propoziții.<\/p>\n

La prima vedere, aceste calcule par fără rost. Mulți spun: „La ce-mi folosește?”<\/strong><\/em> Este ca și cum ai spune, obosit fiind, când intri într-o casă: „La ce-mi folosește să cunosc dimensiunile și armonia după care a fost construită casa? Eu vreau să mă odihnesc.”<\/strong><\/em> Așa a zis și Esau lui Iacov: „La ce-mi folosește dreptul de întâi-născut dacă mor de foame?”<\/strong><\/em> Și și-a vândut dreptul acesta din ignoranță. Așa fac cei mai mulți creștini și teologi astăzi, atunci când se referă la codul Bibliei<\/a><\/em> și structurile matematice<\/a><\/em> din textul biblic.<\/p>\n

Pentru a ilustra acest lucru, vom lua primul verset din Sf. Scriptură<\/a>.<\/p>\n

בְּרֵאשִׁ֖ית בָּרָ֣א אֱלֹהִ֑ים אֵ֥ת הַשָּׁמַ֖יִם וְאֵ֥ת הָאָֽרֶץ<\/h1>\n

Valorile numerice<\/em> sunt 913+203+86+401+395+407+296 = 2701. Așadar, valoare primului verset din Sf. Scriptură<\/a> este 2701.
\nÎntr-un alt articol am arătat că acest verset este structurat după cifra 7<\/strong>. Vezi aici<\/a><\/strong>.<\/p>\n

Toate tainele din toate veacurile au fost încorporate în Sf. Scriptură<\/a> de către Dumnezeu, bazat pe aceste valori numerice<\/em>. Fiecare cuvânt sin Sf. Scriptură<\/a>, fiecare adevăr, așezat în detalii minuțioase, a fost plasat în acord cu acest sistem. Faptul că Dumnezeu a făcut toate acestea poate fi dovedit științific.<\/p>\n

Pe ce se bazează structurile matematice<\/a>?<\/h3>\n

Înainte de a merge mai departe este bine să facem o scurtă recapitulare. Am văzut că încă din antichitate literelor și cuvintelor li s-au atribuit valori numerice<\/em>. Cu toate acestea, se pune întrebarea: unde avem dovada că Dumnezeu a folosit aceste structuri matematice în Sf. Scriptură<\/a>? Care este versetul din Biblie care ne spune că acest fenomen al structurilor matematice există? Dacă structurile matematice<\/a> sunt adevărate, de ce Iisus și Sf. Apostoli nu ne-au vorbit despre ele?<\/em> Întrebările sunt cât se poate de justificate și cere un răspuns. Dar să nu ne grăbim cu răspunsul și să spunem că nu avem argumente. Să păstrăm mereu mintea deschisă.<\/p>\n

Bazele istorice<\/h3>\n

În primul rând există o puternică bază istorică privind atribuirea valorilor numerice<\/em> literelor din alfabetele ebraic și grecesc. Aceste valori numerice<\/em> sunt stabilite, cunoscute și acceptate de toată lumea. Cu alte cuvinte, este ceva standardizat<\/span>. Valorile acestea nu s-au schimbat niciodată în timp. Dar chiar și așa încă nu avem dovada că structurile matematice<\/a><\/em> sunt folosite în Sf. Scriptură<\/a>.<\/p>\n

Pentru a avansa cercetarea noastră se impune ca să cercetăm cele mai vechi manuscrise care ni s-au păstrat și să vedem ce ne spun ele. Cercetând aceste manuscrise vom descoperi că numerele sunt reprezentate prin litere. Să luăm de pildă cartea Apocalipsa. În ea numărul 7<\/strong> este reprezentat prin litera ζ<\/strong> care are valoarea 7<\/strong>. Numărul 12<\/strong> este reprezentat prin literele ιβ<\/strong> (10 + 2 = 12). Numărul 144<\/strong> este reprezentat prin literele ρμδ<\/strong>.<\/p>\n

Atunci, de ce Iisus nu a vorbit despre aceste structuri matematice?<\/strong><\/em>
\nRăspunsul este simplu. Pentru că nu era momentul ca oamenii să cunoască inainte de vreme aceste lucruri<\/span>. Chiar din Biblie aflăm că multe taine au fost pecetluite pentru a nu fi alfate înainte de vreme.<\/p>\n

Recapitulare<\/h3>\n

Pasul 1.<\/strong> Toate literele au atribuită o valoare numerică.
\nPasul 2.<\/strong> pentru toate cuvintele și frazele se poate calcula valoarea lor numerică.<\/p>\n

În articolul următor vom continua cu pasul 3<\/strong> despre multipli.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pasul 2. Fiecare cuvânt are o valoare numerică ÃŽn articolul precedent am arătat că în limbile antice fiecărei litere i se atribuia o valoare numerică, iar numerele erau reprezentate în text prin litere. Acest fapt ne permite să calculăm valoarea … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,4,121,124],"tags":[10,77,106,285],"class_list":["post-984","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-coduri","category-design-numeric","category-studiu-biblic","tag-biblia","tag-design-matematic","tag-nt","tag-structuri-matematice"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/984","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=984"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/984\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":985,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/984\/revisions\/985"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=984"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=984"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=984"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}