{"id":986,"date":"2018-05-07T15:50:56","date_gmt":"2018-05-07T12:50:56","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=986"},"modified":"2018-05-07T15:50:56","modified_gmt":"2018-05-07T12:50:56","slug":"codul-original-din-biblie-vi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2018\/05\/07\/codul-original-din-biblie-vi\/","title":{"rendered":"Codul original din Biblie VI"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Voi începe cu o scurtă recapitulare, bună pentru fixarea mai bine a informațiilor și bună pentru a înțelege mai ușor pasul următor. Așadar, am aflat că în limbile vechi literele erau folosite în loc de cifre. Astfel, fiecărei litere îi este atribuită o valore numerică<\/em>.<\/span> Acest fapt este dovedit istoric cu documente care au ajuns până la noi. Și oricene poate verifica acest lucru.
\nCa o consecință a celor de mai sus, pentru fiecare cuvânt, frază sau propoziție se poate calcula valoarea sa numerică<\/em>, ca sumă a valorilor numerice<\/em> a literelor care compun, fie că vorbim de cuvinte, fraze sau propoziții. Nici această metodă de calcul nu este acum inventată de cercetători, ci este la fel de veche ca și alfabetele și a fost folosită și în cazul Bibliei.<\/p>\n

Mulți nu văd sensul acestor transformări a literelor dintr-un text în cifre. Li se pare fără rost și nu înțeleg de ce ar trebui ca textul Bibliei să fie transformat în cifre. Ei înțeleg învățăturile cuprinse în textul biblic scrise cu litere, dar nu pricep nimic când înlocuiești literele cu cifre. Care să fie explicația, căci trebuie să existe una?<\/strong><\/em><\/p>\n

Cred că principalul motiv este lipsa cunoștințelor de matematică, sau mai bine zis lipsa atracției pentru matematică<\/span>. Pentru teologii noștri există o scuză. Aceea că în școala teologică nu se face matematică. Un alt motiv ar fi acela că nu toti oamenii au înclinație spre cifre. Dădeam exemplul cu casa. Unor le place să stea și să se bucure de o casă fără să-i studieze arhitectura, pe când altora le place să studieze și arhitectura casei și să-i observe proporțiile.<\/p>\n

Aici în loc de casă avem Biblia<\/a>. Poți privi Biblia<\/a> ca o simplă carte, un text scris cu litere care ne transmite informații despre trecut, și multe învățături. Însă putem privi Biblia<\/a> într-un mod mai profund, din punct de vedere al proporțiilor, observând structurile matematice<\/a><\/em> și designul matematic<\/em> pe care îl conține acest text biblic.<\/p>\n

Important este să ne depăsim blocajele și limitările din gândire. Să înțelegem că universul care ne înconjoară este mult mai vast și mai profund decât putem noi percepe cu simțurile<\/span>. Faptul că nu cade tot sub simțuri, asta nu înseamnă cu nu există. Același lucru este valabil și pentru textul biblic.<\/p>\n

Fie că ești profesor de teologie, preot sau simplu credincios, ar trebui să știi că Biblia<\/a> este mult mai mult decât pare la prima citire. Biblia<\/a> înseamnă și proporții matematice<\/em>, sau structuri matematice<\/em>, sau design matematic<\/em><\/span>.<\/p>\n

Să luăm, de exemplu, primul verset din Sf. Scriptură<\/a>: „La început a făcut Dumnezeu cerul și pământul”<\/em>. Par cuvinte simple. Critica negativă spune că referatul despre creație este o compilație de documente și informații mai vechi pe care Moise doar le-a preluat. Teologii consideră că acest verset ne spune că Dumnezeu a creat „cerul”<\/em> și „pământul”<\/em>, adică lumea nevăzută și lumea văzută. Dar mai mult nu putem extrage din acest verset.<\/p>\n

Teologii analizează textul biblic din punct de vedere lingvistic și istorico-gramatical, dar refuză să-l analizeze și din punct de vedere matematic. Însă dacă avem răbdare și privim acest prim verset și din punct de vedere matematic, descoperim că el este structurat după numărul 7.<\/p>\n

בְּרֵאשִׁ֖ית בָּרָ֣א אֱלֹהִ֑ים אֵ֥ת הַשָּׁמַ֖יִם וְאֵ֥ת הָאָֽרֶץ<\/h1>\n

Valoare primului verset din Sf. Scriptură<\/a> este 2701<\/strong>, adică multiplu de 7<\/strong> (386 x 7)-1. Mai jos avem câteva informații despre cum se reflectă numărul 7<\/strong> în primul verset din Sf. Scriptură<\/a>.<\/p>\n

– Numărul de cuvinte ebraice 7.
\n– Numărul de litere este egal cu 28 (7 x 4).
\n– Primele trei cuvinte ebraice conțin 14 litere (7 x 2).
\n– Ultimele patru cuvinte ebraice conțin 14 litere (7 x 2).
\n– Cuvintele al patrulea și al cincilea au 7 litere.
\n– Al șaselea și al șaptelea cuvânt au 7 litere.
\n– Cele trei cuvinte cheie: Dumnezeu, cerul și pământul au 14 litere ((7 x 2).
\n– Numărul de litere din cele patru cuvinte rămase este de 28 – 14 = 14 (7 x 2).
\n– Cuvântul de mijloc este cel mai scurt și are 2 litere. Cu toate acestea, în combinație cu cuvântul din dreapta, sau din stânga, acesta cuprinde 7 litere.
\n– Valoarea numerică a primei și ultimei litere din toate cele șapte cuvinte este 1393 (7 x 199).
\n2+400+2+1+1+40+1+400+5+40+6+400+5+90 = 1393 (7 x 199).<\/p>\n

Știm că primele cinci cărți ale lui Moise se numesc Torah<\/a>. Primul „t”<\/strong> din cartea Facerea formează la o secvență de litere echidistante (ELS<\/a>) de 50 cuvântul Torah<\/a><\/strong><\/em>. Această apariție nu poate fi îtâmplătoare, întrucât și în cartea Ieșirea primul „t”<\/strong> formează și el la o secvență de litere echidistante (ELS<\/a>) de 50 cuvântul Torah<\/a><\/strong><\/em>.<\/p>\n

Nu mai reluăm exemplu din primul capitol din Evanghelia după Matei unde arătam că întreg capitolul este structurat și el după numărul 7.<\/p>\n

Să trecem la pasul următor.<\/p>\n

Pasul 3. Multipli<\/h2>\n

Conceptul acesta este destul de complex, însă, pentru început, este suficient să reținem că structurile matematice<\/a><\/em> operează pe principiul multiplilor, iar structurile de multipli se bazează pe numerele prime<\/span>.<\/p>\n

Factorii din structurile de multipli sunt principiile prin care Dumnezeu a organizat structurile matematice<\/a><\/em>. Există multe aspecte complicate ale multiplilor care nu pot fi descrise într-un articol.<\/p>\n

Să luăm ca exemplu numărul 200. El este multiplu al lui 100. Asemenea și 500 este multiplul lui 100. Același lucru se poate spune și despre 4000, 5000, 144.000 etc., toate aceste numere sunt multipli ai lui 100. Pentru moment este suficient să reținem acest aspect.<\/p>\n

Mai târziu vom vedea că toate temele importante din Biblie au atribuit de către Dumnezeu câte un număr cheie<\/span>.<\/p>\n

De exemplu, dacă cercetăm referințele la Iisus, Fiul lui Dumnezeu vom găsi că ele conțin multipli ai aceluiași număr. Referințele la pești și pescuit am văzut că au ca numere cheie 153, 170 și 289. Toate aceste numere sunt la rândul lor multipli ai lui 17.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Voi începe cu o scurtă recapitulare, bună pentru fixarea mai bine a informaÈ›iilor È™i bună pentru a înÈ›elege mai uÈ™or pasul următor. AÈ™adar, am aflat că în limbile vechi literele erau folosite în loc de cifre. Astfel, fiecărei litere îi … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,4,121,124],"tags":[289,299,10,40,77,106,301,300,285,25],"class_list":["post-986","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-coduri","category-design-numeric","category-studiu-biblic","tag-289","tag-299","tag-biblia","tag-coduri","tag-design-matematic","tag-nt","tag-numere-prime","tag-structuri-de-multipli","tag-structuri-matematice","tag-studiu-biblic"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/986","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=986"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/986\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":987,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/986\/revisions\/987"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=986"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=986"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=986"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}