{"id":993,"date":"2018-05-12T14:42:20","date_gmt":"2018-05-12T11:42:20","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=993"},"modified":"2018-05-12T14:42:20","modified_gmt":"2018-05-12T11:42:20","slug":"codul-original-din-biblie-viii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2018\/05\/12\/codul-original-din-biblie-viii\/","title":{"rendered":"Codul original din Biblie VIII"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Pasul 5. Structura limbilor ebraică și greacă<\/h2>\n

Iată că am ajuns la pasul al cincilea. Acest pas vine cu informații și mai uimitoare privind modul cum sunt formate structurile matematice<\/a><\/em> din textul biblic.<\/p>\n

Limba ebraică veche.<\/h3>\n

Ebraica este una dintre cele mai vechi limbi existente, și face parte din limbile semitice. Cuvântul „semitic” vine de la numele lui Sem, unul dintre fiii lui Noe. Ca limbă a Vechiului Testament, ebraica a evoluat foarte puțin și a rămas propriu-zis neschimbată de mii de ani. Este o limbă frumoasă și cu o structură gramaticală simplă. Merită să reamintim faptul că în ebraică se citește de la dreapta la stânga. De asemenea, această limbă este una consonantă, adică textul nu are vocale. Adăugarea vocalelor s-a făcut mult mai târziu de către masoreți, pentru a ușura citirea textului. Astăzi citim textul Vechiului Testament așa cum l-a vocalizat masoreții, și nu știm cu exactitate cum se pronunțau cuvintele în timpurile biblice. Însă lipsa vocalelor permite o mai mare flexibilitate a textului și încărcarea lui cu mai multe sensuri suprapuse, stabilite în mod intenționat de Dumnezeu. Ținând cont că textul original nu are vocale, secvențele de litere echidistante<\/em> (ELS<\/a>) din textul biblic nu sunt influențate de vocalizarea masoretică.<\/p>\n

Istoricii consideră că forma literelor a evoluat în timp, însă este puțin probabil ca această evoluție să fi afectat copierea textului sfânt. Copierea manuscriselor se făcea cu multă grija care mergea pâna la cele mai mici amănunte, ce includeau atât forma cât și mărimea literelor. Apoi, până la dărâmarea tempului din Ierusalim, în anul 70, Tablele Legii, cu cele 10 porunci, erau dovada scrisă a alfabetului folosit pe vremea lui Moise.<\/p>\n

Limba greacă veche<\/h3>\n

Limba greacă folosită în Sf. Scriptură<\/a> provine din grupul limbilor indo-europene. Spre deosebire de ebraică, greaca a fost mult mai dinamică și a evoluat în timp. În această evoluție istorică distingem mai multe stadii: stadiul primitiv, greaca clasică (a filosofilor), greaca folosită în Noul Testament<\/a>, greaca bizantină și greaca modernă (neogreaca), care se vorbește astăzi în Grecia. Pe noi ne interesează greaca Noului Testament, la care mulți s-au referit ca fiind „limba Duhului Sfânt”.<\/p>\n

Greaca Noului Testament este limba vorbită de popor în sec. I, și mai este cunoscută sub numele de „dialectul comun”. A fost o limbă vorbită și foarte rar folosită în scris. Ca o paranteză, în comparație cu greaca Noului Testament, latina clasică a fost o limbă scrisă și mai puțin vorbită.<\/p>\n

Limbi cu caracteristici unice<\/h3>\n

Dumnezeu a creat două limbi unice, ebraica și greaca, și le-a așezat într-un mod minunat în cultura umanității pentru a fi folosite la scrierea Sf. Scripturi. Dacă credem că Dumnezeu a făcut tot universul, de ce ar fi lăsat la voia întâmplării evoluția limbilor în care avea să fie așternută în scris revelația Sa? Critica negativă și ateistă nu va accepta niciodată acest punct de vedere.<\/p>\n

Fiecare cuvânt din Sf. Scriptură<\/a> este proiectat de Dumnezeu din veșnicie, așa cum a stabilit și regulile și structura gramaticală a limbilor. Dar acesta este numai începutul lucrării minunate a lui Dumnezeu cu aceste limbi. Nu numai că Dumnezeu a dat fiecărui cuvânt o ortografie exactă și precisă, cu o valoare numerică<\/em> proprie, ci El a stabilit cum și unde să fie plasat și încadrat fiecare cuvânt în text, apoi cuvintele care îl încadrează cu ortografia și valorile lor numerice. Și nu doar cuvintele, ci și frazele și propozițiile au fost așezate după un proiect uimitor, pe care nici măcat cele mai puternice calculatoare din lume nu ar putea lucra cu o așa complexitate matematică pentru a combina regulile gramaticale, cuvintele și să aranjeze cuvintele împreună cu sensul adevărului duhovnicesc și să creeze un text perfect din punct de vedere numeric.<\/p>\n

Structurile matematice<\/a><\/em> lucrează pe principii care sunt în totalitate de origine dumnezeiască. Dumnezeu ne arată prin structurile matematice<\/a> adevărul absolut, spiritual și veșnic.<\/p>\n

Cazurile<\/h3>\n

În engleză, cuvântul „Dumnezeu”<\/em> se poate ortografia într-un singur fel: G-o-d<\/em>. Cu totul altfel stau lucrurile în limba greacă. Pentru orice nume, în greacă există patru sau cinci feluri de ortografiere. Aceste ortografieri se numesc cazuri. Ne amintim de ele de la lecțiile de gramatică din școala generală. Pentru fiecare caz există un sufix diferit.<\/p>\n

Pentru cuvântul Dumnezeu avem:<\/p>\n

θεος, θεου, θεω, θεον<\/p>\n

Aceste diferențe sunt foarte importante în formarea structurilor matematice<\/em>. Pentru a ilustra acest lucru vom lua două cuvinte „Dumnezeu” și „sfânt”. Nu există în toată Sf. Scriptură<\/a> două cuvinte mai asemănătoare ca acestea două. Dumnezeu este sfințenia și sfințenia este Dumenzeu. Ortografierea pentru cuvântul „Dumnezeu” se potrivesc perfect cu cea pentru cuvântul „sfânt”.<\/p>\n

\"Forma<\/a>

Forma cuvintelor pentru fiecare caz in parte<\/p><\/div>\n

După cum se poate vedea rădăcina cuvântului rămâne aceeași, doar terminația se schimbă. Această regulă este valabilă și pentru nume și pentru substantive.<\/p>\n

Conjugarea verbelor<\/h3>\n

Verbele sunt și mai flexibile. Pentru fiecare timp forma verbului este alta. Pentru fiecare rădăcină a unui verb există o mulțime de prefixe și sufixe. Limba ebraică este mai puțin flexibilă, însă la fel de complexă, cu numeroase ortografii pentru multe cuvinte. Ebraica lucrează cu un sistem complex de rădăcini și cuvinte rădăcină, cu diferite prefixe și sufixe.<\/p>\n

Reținem faptul că orice ortografie diferită dă valori numerice diferite<\/em>.<\/p>\n

Articolul<\/h3>\n

Articolul în ebraică și greacă este și mai fascinant. Limba greacă are doar articolul definit. Acest fapt este deosebit de semnificativ. Există doar un lucru care trebuie să ni-l reamintim, acela că în greacă nu există nici o regulă de folosire a articolului. Articolul în greacă nu are nici un înțeles aparte.<\/p>\n

De pildă, în Ioan 11, 4, Iisus este numit „Fiul lui Dumnezeu”<\/em>, și citim „ο υιος του θεου<\/span>”, iar în Marcu 15, 39, unde Iisus este numit din nou „Fiul lui Dumnezeu”<\/em>, citim în text „υιος θεου<\/span>”, însă traducerea rămâne aceeași. Astfel, o frază în greacă are același înțeles cu sau fără articole, și lucrul acesta este valabil și în limba ebraică.<\/p>\n

Ce înseamnă toate acestea?<\/h3>\n

După ce ai citit aceste lucruri te poți întreba: dacă articolul nu are nici un înțeles, de ce l-a mai pus Dumnezeu în textul biblic?<\/strong><\/em> El l-a pus pentru a crea structurile matematice<\/a>.<\/p>\n

Variațiile articolului permite o mulțime de ortografii ale cuvintelor și generează valori numerice<\/em> diferite ale structurilor matematice<\/em>. Dumnezeu folosește aceste variații de cuvinte pentru a crea stucturile matematice<\/em>.<\/p>\n

Aceste structuri matematice<\/em> sunt imposibil de realizat în alte limbi, mai puțin flexibile, cum ar fi engleza sau româna. Structurile matematice<\/a><\/em> ne ajută să înțelegem rostul structurii gramaticale<\/em> ale acestor două limbi biblice.<\/p>\n

Rezumat<\/h3>\n

Recapitulăm ce am prezentat până aici.
\nLiterele în limbile ebraică și greacă au atribuite valori numerice<\/em> încă din antichitate. Aceasta permite calcularea valorii numerice<\/em> pentru orice cuvânt, frază sau propoziție, prin însumarea valorilor numerice<\/em> ale literelor. Nu ne oprește nimeni să facem această substituție și să calculăm valorile numerice<\/em>. Dar asta nu ar însemna mare lucru dacă nu ar apărea în text multipli<\/em> unor numere cheie<\/em>, legate de temele specificate în text. Cu alte cuvinte valorile numerice<\/em> din text nu sunt întâmplătoare și fără sens, ci sunt multipli<\/em> ai numerelor cheie<\/em>. pentru descoperirea acestor multipli<\/em> ne folosim de fenomenul sau principiul grupurilor de numere<\/em>. Înțelegerea fenomenului de grup am văzut că este foarte împortantă pentru înțelegerea structurilor matematice<\/em> din textul biblic.<\/p>\n

La întrebarea: cum este posibilă formarea acestor structuri matematice?<\/strong><\/em> am răspuns în articolul de față. Flexibilitatea oferită de structura gramaticală a limbilor ebraică și greacă explică felul cum Dumnezeu a creat textul biblic după un proiect matematic uimitor.<\/p>\n

1. litere = numere
\n2. cuvinte, fraze, propoziții = numere
\n3. multipli
\n4. fenomenul de grupare al valorilor numerice
\n5. flexibilitatea limbilor ebraică și greacă<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pasul 5. Structura limbilor ebraică È™i greacă Iată că am ajuns la pasul al cincilea. Acest pas vine cu informaÈ›ii È™i mai uimitoare privind modul cum sunt formate structurile matematice<\/a> din textul biblic. Limba ebraică veche. Ebraica este una dintre … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[4,121,13,124],"tags":[77,38,267,302,106,285,25,304],"class_list":["post-993","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-coduri","category-design-numeric","category-noul-testament","category-studiu-biblic","tag-design-matematic","tag-fenomenul-de-grupare","tag-gematria","tag-multipli","tag-nt","tag-structuri-matematice","tag-studiu-biblic","tag-valori-numerice"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/993","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=993"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/993\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":994,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/993\/revisions\/994"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=993"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=993"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=993"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}