Fiecare iotă și cirtă
Însuși Iisus Hristos a afirmat că literele care compun Scriptura au fost inspirate direct de Dumnezeu și au fost păstrate într‑o ordine precisă pentru eternitate.
„Că adevărat zic vouă: „Înainte de a trece cerul și pământul, o iotă sau o cirtă din Lege nu va trece, până ce se vor face toate” (Matei 5, 18).
Cuvântul românesc iota este traducerea cuvântului grecesc iota, adică litera i. Acest i din greacă este echivalentul literei yod, cea mai mică literă din alfabetul ebraic. Cirtă vine de la cuvântul grecesc keraia, derivat de la cel mai mic simbol gramatical ebraic. Iisus a precizat că orice literă, oricât de mică, sau semn gramatical din textul original al Bibliei a fost inspirat direct de Dumnezeu.
Sfântul Ioan Hrisostom (secolul al IV‑lea), referindu‑se la acuratețea textului Scripturii, afirmă: „În parte, am arătat altă dată că în Scriptură nu‑i pusă nici o iotă, nici o cirtă fără scop” [1]. Sau, în alt loc, spune că…
…de aceea și eu, cu toate că mă hotărâsem să vorbesc despre altceva, părăsesc subiectul acela și mă pregătesc să poposesc lângă cuvintele acestea, ca să vedeți că nimic nu este de prisos în Sfânta Scriptură, nimic nu este de mică importanță, nici o iotă, nici o cirtă, ci și cel mai neînsemnat cuvânt ne deschide mare noian de gânduri. Dar pentru ce vorbesc eu de cel mai neînsemnat cuvânt? Adeseori numai adaosul unei singure litere dă cuvântului desăvârșită putere de gânduri. Şi se poate vedea asta cu numele lui Avraam [2].
Eu socot că niciun om studios nu va voi să treacă cu vederea vreun cuvânt din cele aflate în Scriptură, fie șir de nume, fie număr de ani, fie salutare, oricât de neînsemnată [3].
Şi ce spun eu de scăderi sau adăugiri în Sfânta Scriptură? Când chiar o virgulă, sau o citire prefăcută, sau mai bine zis o rostire preschimbată a unui singur cuvânt de multe ori a zămislit cele mai rele urmări [4].
Pe lângă exemplele date din scrierile înțelepților evrei, cred că aceste câteva exemple din scrierile Sf. Ioan Hrisostom sunt suficiente pentru a arăta grija scriitorilor și Părinților Bisericii primare pentru acuratețea textului scripturistic.
Declarația lui Iisus despre textul Scripturii a fost confirmată două mii de ani mai târziu prin intermediul unei analize complicate a textului ebraic al Bibliei de către matematicieni și informaticieni din Israel. Spre surprinderea lor, cercetătorii au descoperit că fiecare literă din Tora se încadrează într‑un proiect complicat, extrem de precis din punct de vedere matematic.
Acest fenomen al codurilor Bibliei a fost pus de Dumnezeu în textul Scripturii cu mii de ani în urmă și păstrat ascuns până în zilele noastre. Cele mai multe dintre aceste coduri nu au putut fi descoperite printr‑o examinare manuală a textului. Abia dezvoltarea tehnicii de calcul și aplicarea ei în cercetarea textului ebraic al Scripturii a făcut posibilă descoperirea de noi cuvinte codificate.
Ideea folosirii computerului pentru analiza Torei a fost propusă de dr. Moshe Katz [5] în anul 1983 [6]. Dr. Elyiahu Rips de la Universitatea Ebraică din Ierusalim a făcut un studiu independent asupra secvențelor de litere echidistante, concentrându‑se pe căutarea de structuri ascunse în textul cărții Facerea, așa cum am arătat mai sus.
Toate codurile descoperite și făcute publice pot fi verificate de către oricine este interesat, prin analiză manuală pe textul ebraic al Torei. Cercetarea este deschisă oricui dorește să se convingă personal, cu condiția să folosească textul masoretic autorizat (Koren). În cele ce urmează am oferit referința pentru fiecare cuvânt codificat pentru a le fi de ajutor celor ce doresc să facă verificarea pe textul ebraic al Bibliei.
Note.
[1] Sf. Ioan Hrisostom, Despre schimbarea numelor, Cuvântul I, 4 (P.G. 51, 113‑156).
[2] Idem, Cuvântul I la «Îmbrățișați pe Priscila și Acvila», și celelalte, 1 (P.G. 51, 187‑196).
[3] Idem, Cuvântul II la Priscila și Acvila; și că nu se cuvine să vorbim de rău pe preoții lui Dumnezeu, 1 (P.G. 51, 196‑208).
[4] Idem, Omilii la Epistola I Corinteni, Omilia XXXIV (P.G. 61, 11‑373).
[5] Dr. Moshe Katz este profesor de istorie la Universitatea Ebraică din New York, SUA, autor al cărții CompuTorah. On Hidden Codes in the Torah.
[6] Dr. Moshe Katz, op. cit., p. 50.
