Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu XXIV

Cuvântul Eden codificat în Facerea

De pildă, Rips a descoperit că în Facerea 2, 4‑17, unde cuvântul Eden, עדן , apare de trei ori în textul clar, același cuvânt apare codificat de 20 de ori. Numărul așteptat de apariții este de 13,2 ori, iar el apare de 20 de ori.

În același text, conform lui Rips, cuvântul râul, ha`nahar, הנהר , apare de trei ori în textul clar, iar codificat, de 13 ori. Numărul așteptat de apariții este de 6,15 ori, iar el apare de 13 ori.

În forma nearticulată „râu”, nahar, נהר , apare codificat de 90 de ori. Când a căutat cuvântul „anotimpul”, המועדים , l‑a găsit o singură dată în toată cartea Facerea în imediata apropiere de cuvântul „anotimpurile”, din versetul 14, acolo unde se vorbește despre crearea luminătorilor pe tăria cerului, „ca să lumineze pe pământ, să despartă ziua de noapte și să fie semne ca să deosebească anotimpurile, zilele și anii”. Şansele ca această apariție să fie întâmplătoare sunt de 1 la 70 000 000.

Am verificat aceste coduri pe computerul personal și le‑am găsit așa cum le descrie și Rips. Matricea poate fi consultată în Anexa 2.

Am căutat cuvântul עדן , Eden, în capitolele 2‑4 din Facerea (3 752 de litere ebraice) și l‑am găsit de 25 de ori. Am efectuat căutarea pentru un interval de citire de maximum 100. Numărul așteptat de apariții întâmplătoare este de 16,2.

Dr. Doron Witztum și Rips au găsit codificate în Facerea, capitolul 2, în care se vorbește despre grădina Edenului, numele a douăzeci și cinci de copaci, unde este relatată crearea vegetației de către Dumnezeu. Şansa ca aceasta să se petreacă din întâmplare a fost calculată de matematicieni la 1 la 100 000 [1].

Evident, aceste nume de copaci codificate nu reprezintă o informație profetică, însă este extrem de complicat pentru o ființă umană să încerce să scrie o scurtă povestire, indiferent de subiect, și, în același timp, să codifice numele a douăzeci și cinci de arbori prin cuvinte ELS.

Numele a douăzeci și trei de arbori

Am verificat lista arborilor și am identificat 23 dintre ei, cu un total de 439 de apariții pentru intervale de citire cuprinse între doi și o sută. Fascinant este că toți acești copaci apar în capitolul în care se vorbește despre grădina Edenului.

Grant Jeffrey a continuat cercetarea pe același capitol din Facerea și a găsit codificate numele a șaptesprezece animale pomenite în Vechiul Testament. Mai mult, cuvântul ,תורה Torah, este codificat de trei ori, la intervale de patru, nouă și douăzeci și una de litere, iar numele ישוע , Yeshua, este codificat de opt ori, la intervale cuprinse între zece și optzeci și șase de litere. Numărul de apariții întâmplătoare este de 4,2.

Aceste coduri complexe apar încorporate într‑un text cât se poate de cursiv în alegerea cuvintelor pe care autorul le‑a folosit pentru istorisirea creării omului și așezarea lui în Eden. Este greu de crezut că un om sau un program de computer ar putea produce un pasaj atât de scurt, cum este Facerea 2, și să așeze atât de multe cuvinte codificate în text, la intervale ELS.

Matematicienii și statisticienii care au analizat statistic miile de cuvinte ELS codificate, descoperite în textul ebraic al Scripturii, consideră că acestea nu puteau să apară întâmplător și că un scriitor uman nu ar fi putut produce un fenomen atât de complex. Concluzia lor a fost aceea că doar o inteligență divină a putut dicta lui Moise să aștearnă în scris textul biblic ebraic cu atâta precizie, încât să conțină un cod atât de complex.

Note

[1] Daniel Michelson, Codes in the Torah, B`Or Ha Torah, nr. 6 (1987), Ierusalim, apud Grant R. Jeffrey, The Signature of God, ed. cit., p. 236; dr. Moshe Katz, op. cit., p. 124.