Vă prezint mai jos prima parte din scrisoarea deschisă a Mitropolitului Serafim de Pireu către Consiliul Suprem de grad 33 al ”Marii Loje Masonice a Eladei”
Dovedire amănunțită a luciferismului conținut în cultul masoneriei.
Înaltpreasfințitul Mitropolit Serafim al Pireului a trimis o scrisoare deschisă către Consiliul Suprem de gradul 33 al ”Marii Loje Masonice a Greciei”. Scrisoarea are următorul conținut:
Domnilor,
„Instalarea noilor conducători ai Colonadei (Porticului) Supreme al ”celor patru încununați”, cu nr. 5, duminică, 4 noiembrie 2012, la ora 12:07.
Sâmbătă, 3 noiembrie 2012, a avut loc, la sediul Consiliului Suprem de gradul 33 pentru Grecia, în prezența Marelui Comandor Suprem și Atotputernic, fratele Rafail de Sigura, instalarea noilor conducători ai Colonadei (Porticului) Supreme al „celor patru încununați”, cu numărul 5, care funcționează după tipicul lui Heredom.
În Templul mason arhiplin au fost prezenți frați din toate colonadele din Atena, de tip scoțian, precum și oaspeți de la Consiliile Supreme din Cipru și din Anglia.
Noul Conducător Preaînțelept, după întronizarea lui, a efectuat – asistat de Consiliul cavalerilor lui – o inițiere exemplară în gradul 18, conform ceremonialului pricipelui Rodostavros de Heredom.
Seara, în afară de emoția deosebită a tuturor celor prezenți, a avut două caracteristici unice: pe de o parte inițierea unui membru marcant al clerului grec și pe de alta desfășurarea respectivului ceremonial după tipicul inițierii rodostavrice pentru prima dată în Grecia continentală, de la instaurarea Consiliului Suprem al Greciei, în anul 1872.”
În urma aducerii la cunoștință de mai sus, a cărei veridicitate despre inițierea unui membru marcant al clerului grec o contestăm, și în pofida încercării neiscusite de a produce confuzie și a infirma sensul anunțului inițial și pentru că în mod constant tactica Lojei este de a revendica ca fiind ale ei personalități ale vieții bisericești, după ce au murit, când nu mai pot să contrazică cele spuse despre ele, pentru promovarea intereselor ei (ale Lojei masonice), Vă chemăm, în calitate de organism suprem de conducere al masoneriei din Grecia să faceți cunoscute datele membrului marcant al clerului grec (n.tr. – adică identitatea acestuia), pentru că altfel insultați evident Biserica Sobornicească Ortodoxă din Grecia, propagând minciuni la adresa ei, devreme ce Biserica Sobornicească Ortodoxă a condamnat Masoneria printr-o hotărâre a Sfântului Sinod al Ierarhiei Bisericii Greciei, în anul 1933, hotărâre care cuprinde următoarele:
[Masoneria a fost condamnată și de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române în urma studiului prezentat de mitropolitul Nicolae Bălan.]
„Ierarhia Bisericii Greciei … procedând la cercetarea Masonierii, a acestei organizații internaționale secrete … a ajuns în mod unanim la următoarele … concluzii:
Masoneria nu este doar o organizație filantropică sau o școală filosofică, ci constituie un sistem de inițiere în religiile de mistere care ne aduce aminte religiile și cultele de misterii vechi naționale (grecești) … În mod deja dovedit este vorba de o religie de mistere, întru totul diferită … și străină de religia creștină …”, hotărâre care a fost ratificată și de Sfântul Sinod al Ierarhiei din anii 1968, 1972 și 1996.
Prin urmare, cu voi, „iubitorilor de adevăr” și oneștilor membrii ai Consiliului Suprem de gradul 33 din Grecia, se întâmplă una din următoarele două situații: fie mințiți cu nerușinare, ascunși în spatele anonimatului acelui membru marcant al clerului grec, adus pentru inițiere, fie vă dovediți a fi în esență niște calomniatori publici ai Bisericii Sobornicești Ortodoxe din Grecia, al cărei membru marcant de care vorbiți voi este de fapt un mitropolit?
Conform afirmației voastre, această inițiere în gradul 18, după ceremonialul principelui Rodostavros de Heredom și, așa cum este propagat de voi „în versuri și în rime” este, în ordinea cronologică, inițierea celui de-al patrulea arhiereu al acestei Loje care intră în francmasoneria cea demonică și groaznică sau ați primit în întunecata lojă masonică pe cineva care a fost invidios pe moștenirea lui Iuda Iscarioteanul, adică a trădătorului care l-a negat pe Dumnezeu cel revelat din veșnicie, căci ce altceva să fie, dacă acesta este o persoană care există, decât un trădător nerușinat și infam al adevărului Bisericii, care l-a înălțat la gradul suprem al arhieriei, acest om nenorocit și vrednic de milă care, în pofida credinței Bisericii pe care o mărturisește, este capabil de mișelia și meschinăria extremă de a rămâne, în timpul zilei, arhiereu al lui Dumnezeu Cel Preaînalt, iar în întunericul nopții să fie cel care îi inițiază pe alții în masoneria cea diabolică și satanică.
Așadar, domnilor ai Consiliului Suprem, vă aflați într-un impas și sunteți chemați să răspundeți pentru a confirma pentru a nu știu câta oară cât sunteți de „iubitori de adevăr” și „cinstiți” și să ne dați explicații; puteți să ne spuneți de ce vă ascundeți în spatele unui organism așa zis filantropic și duhovnicesc, cel al Uniunii Francmasonice? Ce organizație este „Uniunea Masonică” și ce lucrare filantropică face ea, devreme ce ea nu reprezintă o anume persoană, ci este doar o mască în spatele căreia vă ascundeți voi, Consiliul Masonic Suprem de gradul 33?
Enciclopedia Masonică a lui N. H. Laskaris, care a fost tipărită cu aprobarea Marii Loje a Greciei și a Consiliului dvs, în articolul: ”Religie și Francmasonerie” scrie, printre altele:
„religia masonică nu face diferențieri. Acceptă în sânul ei primitor bărbați ai oricărei învățături și nu favorizează sau dezaprobă în mod absolut nici o dogmă religioasă. Masoneria nu este iudaism, așa cum au vrut să o prezinte unii, nici nu cuprinde în ea nimic care ar putea să ofesenze iudaismul. Nu este nici creștinism, dar în același timp nici nu învață ceva care ar fi putea să jignească pe un creștin. Religia masoneriei este religia generală a naturii și a revelației primordiale – a celei moștenite de noi de la clerul ei antic și patriarhal – întru care toți oamenii pot să fie de acord. Ea învață practicarea virtuții, dar nu oferă un mod de izbăvire din păcat. Ea recomandă adepților ei cărarea dreptății, dar nu susține că ea constituie „adevărul și viața”. Masoneria constituie însă fără îndoială poarta prin care credincioșii intra în Templul Adevărului Dumnezeiesc!”
Acest text este fotografia – color – a dumnezeului masoneriei, M.A.U. (Marele Arhitect al Universului), cu toate numele lui: Lucifer, Diavolul, Satana, Beelzebul, Veliar, Bafomet, Demon ș.a., așa cum sunt ele menționate în Vechiul Testament. Așa cum a declarat încă de la apariția ei, masoneria crede în existența unui principiu creator, numit „Marele Arhitect al Universului.” Același lucru e definit și în articolul 1 al Constituției Marii Loje a Greciei din 20 decembrie 1949: ”Masoneria liberă crede în existența lui Dumnezeu, numit Marele Arhitect al Universului.”
Așadar, cine este acest dumnezeu, există vreo urmă de seriozitate și de onestitate în afirmația masoneriei că „ea nu învață nimic care ar putea să jignească pe un creștin”, devreme ce religia masonică în totalitatea ei constituie o denaturare și o negare a întregii învățături creștine?
Cine e dumnezeul religiei masonice ne arată scriitorii masoni: Costis Melisaropulos, mason de gradul 33, în cartea lui, „Șapte predici masonice la gradul 18”, în capitolul „Sensul Marelui Arhitect al Universului”, și în chip înspăimântător îl prezintă și Dimitrie Ștefan Anagnostopulos, în cartea lui, „Masoneria albastră”, în capitolul „Tradiția secretă hiramică”, ambii fiind de acord cu tradiția masonică legată de acest subiect!
Cele 25 de ordine fundamentale sunt numite Landmarks, legi și principii ale religiei Satanei, Masoneria, care fiind de multă vreme expuse în „Buletinul masonic” (revistă oficială a Marii Loje a Greciei, broșura nr. 74-75 din iulie-octombrie 1967, p. 281-289), sunt suportul dogmatic al religiei masonice și de aceea
”nici o putere omenească nu poate să le ofenseze sau să le schimbe … căci ele au existat din veșnicie, vor rămâne de-a pururi și vor continua să fie valabile atâta vreme cât va continua să existe și Masoneria Liberă!”
Destinul masoneriei, așadar, este strâns legat de aceste 25 de ordine, printre care este și cel cu numărul 3, care se referă la tradiția secretă a gradului al III-lea (Învățător), care stabilește ca dumnezeu al masoneriei pe Lucifer (Satana, Diavolul)! Masoneria nu poate fi concepută fără aceste 25 de ordine!
Landmark numărul 3 este, din acest motiv, cheia pentru descoperirea deplină a tainei masoneriei; el stabilește următoarele:
”Tradiția gradului III. Nu există nici un tip de masonerie unde să nu se învețe elementele principale ale acestei tradiții. De altfel, oricare grad în masonerie care ar omite sau ar modifica această tradiție, ar înceta să se mai numească masonerie liberă!”
Deci, cultul lui Lucifer, ca dumnezeu al masoneriei, care e făcut cunoscut în tradiția secretă a gradului al III-lea (de Învățător), este confirmat de Landmark nr. 3, care este inviolabil!
Masoneria „l-a botezat” pe dumnezeu: l-a numit Mare Arhitect al universului (M.A.U.) ! Iar întrebarea este: omul are dreptul să îi dea alt nume lui Dumnezeu, devreme ce Dumnezeu Însuși Și-a descoperit adevăratul Lui nume? Iisus Hristos a spus, rugându-se Tatălui Său: ”Am arătat numele Tău oamenilor pe care mi i-ai dat Mie din lume.”
Numele acesta constituie dogma Sfintei Treimi: numele TATĂLUI și al FIULUI și al SFÂNTULUI DUH. Acesta e fundamentul învățăturii creștine ortodoxe, împotriva căreia se pun toți demonii, individual sau cu toții împreună, ei neagă dumnezeirea lui Iisus Hristos și desigur acest lucru îl face în primul rând masoneria, care îl consideră pe Iisus un maestru și nu „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat !”
Deci, cu ce drept masoneria, care s-a înființat și acționează în lumea creștină, a ignorat adevăratul nume al lui Dumnezeu și a impus termenul incert de „M.A.U.”? Ce altă interpretare poate avea această îndrăzneală obraznică decât ura masoneriei împotriva lui Iisus Hristos și în general contra Sfintei Treimi, a cărei existență a vrut cu atâta persistență să o ignore?
Însă nu a fost doar atât. Prin introducerea numelui fantezist al lui M.A.U., masonii Lojilor s-au încurcat în ițele filosofiei de doi bani ale teosofiei, ale ocultismului, ale spiritismului, ale magiei, pierzându-se cu totul în acestea!
(va urma)