Tema: criteriile judecății și despre milostenie
Prima dată a venit în chip smerit pentru mântuirea lumii.
A doua oară va veni întru slavă înconjurat de sfinții îngeri pentru a judeca lume, întreaga făptură.
„Se vor aduna înainte Lui toate neamurile”. Înțelegem din aceste cuvinte că Hristos este Judecătorul tuturor.
Dumnezeu a pregătit împărăția Sa încă de la întemeiarea lumii. Pentru toți este loc în împărăția Sa.
Tot ceea ce facem aproapelui nostru, Dumnezeu primește ca și când am făcut Lui. Ce trebuie să facem? Să împlinim poruncile.
„Focul cel veșnic” este gătit diavolului și îngerilor lui. Iadul nu este creat de Dumnezeu, ci de demoni.
Cine este aici împăcat cu Dumnezeu, va putea moșteni împărăția lui Dumnezeu. Iar cel care aici se depărtează de Dumnezeu și nesocotește poruncile Lui, nu va putea să moștenească împărăția lui Dumnezeu. De ce? Pentru că aici urăște pe Dumnezeu și nu-L iubește, cum va putea să fie dincolo cu El?
Nu Dumnezeu ne pedepsește, ci noi ne pedepsim singuri. Dumnezeu nu bagă pe nimeni cu forța în rai. Ce zice? „De voiește cineva să vină după Mine…” Dumnezeu face apel la alegerea noastră, la libertatea voinței.
Reținem că există că judecată particulară și una finală.
Să arătăm milă față de toți, ca și noi să ne bucurăm de milă. Să ne rugăm pentru toți.
Să fim uniți, pentru că așa vom putea birui răul. Să nu ne urâm, să nu ne dușmănim, să nu ne înșelăm unii pe alții.
Moartea este doar o trecere, de la cele trecătoare la cele veșnice, de la osteneală și durere la odihnă și de la umbră și vis la adevărata realitate.
Omul se teme de moarte pentru că nu se pregătește pentru această trecere. Uităm că viața aceasta trece. Ea este umbră și vis. Ceea ce luăm cu noi sunt doar faptele noastre.
Lumea va fi judecată după Evanghelie.
Multumesc, Parinte .