Marcu 10, 32-45 și Luca 7, 36-50
Tema: despre vestirea Patimilor și despre smerenie, pocăință și credință
Reținem că Domnul îi pregătește pe ucenici pentru ceea ce avea să se întâmple la Ierusalim. Atunci frații Iacob și Ioan, crezând că împărăția Domnului este aproape, au cerut locurile cele mai de cinste, adică a ședea de-a dreapta și de-a stânga Domnului Iisus Hristos. Auzind aceasta, ceilalți ucenici au început să se mânie pe cei doi frați, însă Domnului îi cheamă la Sine și îi învață să fie smeriți. Și le explică și cum trebuie să se smerească.
El le-a zis: „Ştiţi că cei ce se socotesc cârmuitori ai neamurilor domnesc peste ele şi cei mai mari ai lor le stăpânesc. Dar între voi nu trebuie să fie aşa, ci care va vrea să fie mare între voi, să fie slujitor al vostru. Şi care va vrea să fie întâi între voi, să fie tuturor slugă.”
Acest cuvânt ni-l adresează Domnul și nouă astăzi prin cuvintele Sfintei Evanghelii. Ne învață smerenia. Ne învață să slujim pe aproapele nostru.
Ce vrei să-ți facă ție oamenii, fă și tu asemenea. Iar ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.
Ce este smerenia?
Înseamnă să te vezi pe tine așa cum ești, cu bune și cu rele. Adică să nu te lași influențat de ceea ce spun oamenii despre tine. Ceea ce te caracterizează sunt faptele tale, nu ceea ce spun oamenii, căci nici lauda nu te face mai bun, și nici ocara nu te face mai rău.
Să nu ne lăudăm cu faptele bune și nici să nu ne deznădăjduim că am greșit. Ai căzut? Ridică-te. Iar ai căzut, ridică-te iar.
Femeia păcătoasă a primit iertare pentru că s-a smerit și s-a pocăit de greșalele ei. Cuvintele Domnului au pătruns-o la inimă și a început să-i pară rău de păcatele săvârșite. Ceilalți ascultau și analizau cuvintele Domnului din punct de edere teologic, dar nu căutau să pună la inimă acele cuvinte.
Și noi suntem chemați la pocăință. Nu judecați ca să nu fiți judecați. Iertați ca să fiți iertați. Binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă fac rău și rugăți-vă pentru cei ce vă priginesc.
Dacă spui o rugăciune, spune-o din toată inima ta.
Greutățile care vin peste noi nu sunt trimise de Dumnezeu, ci sunt rezultatul luptei noastre cu răul din lume.
Ce reținem?
Mântuitorul ne îndeamnă să fim smeriți, să ne pocăim de greșelile noastre și să ne întărim credința. Avem nevoie de credință puternică puntru a trece peste toate încercările ce vor veni. Să ne rugăm ca Dumnezeu să ne întărească credința.
Cum ne putem întări credința?
Prin citirea Noului Testament și a Sfintei Scripturi, alături de citirea „Catehismului creștinului dreptcredincios”.
Avem nevoie de credință puternică ca să știm cum să deosebim binele de rău. Amintiți-vă de Constantin Brâncoveanu. Să nu ne lepădăm de Dumnezeu pentru lucrurile materiale.
Să continuăm postul, să facem milostenie și să intensificăm rugăciunea.
