Încă din anul I de studenţie, mi-a atras atenţia opinia teologilor care susţin că ar exista zeci de mii de variante de text ale Noului Testament. M-am întrebat cum de poate fi adevărat aşa ceva, sau cum să interpretez această opinie? Anul acesta s-au împlinit 30 de ani de căutare a unui răspuns. În acest răstimp, am citit Biblia folosind mai multe ediţii, cum ar fi: Biblia editată de patriarhul Nicodim în 1944, ediţia din 1982, Noul Testament din 1983, Biblia din 1988, Noul Testament din 2015 şi alte câteva ediţii, la care aşa adăuga şi câteva ediţii de Evagheliar.
În cei peste 20 de ani de preoţi m-am lovit de multe ori de textul diferit al Evangheliarelor. Fiecare ediţia s-a dorit mai bună şi s-a tipărit cu multe modificări.
Intenţia s-a dorit bună însă efectul a fost mereu negativ. Părerea mea personală este că în ultima vreme se tipăresc prea multe ediţii „revizuite”, care nu fac decât să altereze textul biblic. Mi se pare o lipsă totală de respect faţă de textul sfănt şi faţă de cititori, ca să revizuieşti textul biblic de mai multe ori în câteva decenii.
Iată ce putem citi în manualul de Studiul Noului Testament, pentru Institutele Teologice, Editura IBMBOR, Bucureşti, 1983, la pagina 43:
„Confruntându-se azi manuscrisele păstrate, s-a ajuns la concluzia că aproape nu există verset al Noului Testament care să nu aibă mai multe variante în textele transcrise, în traduceri şi în citatele Sf. Părinţi. La începutul secolului trecut (sec. XIX – n.n.), unii critici au numărat aceste variante ale Noului Testament, ajungând la numărul de aproximativ 30.000. Datorită cercetărilor critice mai noi, s-a depăşit cu mult această cifră. Azi se numără aproximatix 350.000 variante.”
Mă întreb, există vreun cercetător ortodox care să fi studiat critic textul Noului Testament şi să fi încercat măcar să numere variantele de text existente? Până acum nu am găsit vreo referire la o asemenea încercare. Teologii noştri ortodocşi se mulţumesc să preia informaţiile de la unul la altul, de la o generaţie la alta şi de la cercetători de altă confesiune. Este bine să cunoşti şi opinia altor teologi, însă nu-i suficient să te bazezi numai pe ea.
Cifra de 30.000 mi se pare imensă, iar cea de 350.000 total nerealistă.
Deşi specializarea mea este pe patristică, totuşi studiind scrierile Sf. Părinţi am ajuns fără să-mi fi propus la textul biblic. Toată teologia se bazează pe textul biblic, fie că vorbim de dogmatică, morală, drept, liturgică sau cult. Mulţi Sf. Părinţi au tâlcuiri sau omilii la cărţile Vechiului şi Noului Testament. Ei tâlcuiesc cuvânt cu cuvânt şi descriu sensurile fiecărui cuvânt.
Mă întreb, suntem noi după 2000 de ani mai aproape de adevar decât Sf. Părinţi?
O mare greşeală care se face la traducerea scrierilor Sf. Părinţi în limba română este aceea că citatele din scriptură se traduc după ediţiile în limba română a Bibliei şi nu aşa cum se află în textul original.
Anul acesta m-am ocupat de studierea textului Evanghliei după Matei. Rezultatele cercetării le voi prezenta în următorul articol.
Foarte interesant subiectul. Într-adevăr, e cam aiurea când auzi textul Bibliei altfel decât îl cunoşti. Te încurcă. Ar fi ideal să existe o „cea mai bună” variantă şi să n-o mai tot schimbe. Oricum, la noi nu am observat exagerat de multe modificări dar am vrut să audiez de pe youtube o dată biblia şi am dat de o variantă neortodoxă pe care n-am avut răbdarea să o pot asculta. Era enervant de diferită.
Din câte cunosc există câteva cărţi ale Vechiului Testament studiate la nivel academic prin proiectul Biblia Dacoromanorul care deja s-a încheiat acum în cadrul căruia au fost scoase câteva volume cu câte o carte din V.T. prezentat in paralel din 4 variante de text. E putin dar e un inceput.
Spor la stdiu si asteptam noi rezultate!