Codul Bibliei

Concluzii

Călătoria noastră printre literele Bibliei s‑a încheiat, dar este departe de a fi completă. Este mai mult un început. O provocare pentru a continua cercetarea acestui fenomen uimitor.

Ideea explorării Bibliei cu ajutorul computerului s‑a născut în laboratoarele Technion, ale Institutului de Tehnologie din Israel. Calculatorul este folosit ca un instrument de navigare, cu ajutorul căruia putem călători într‑un teritoriu necunoscut, dincolo de stratul de suprafață al Bibliei, prin analiza matematică a textului ei. Calculatorul ne oferă viteză de calcul și posibilitatea de a analiza rapid textul din orice perspectivă dorim, lingvistică, gramaticală, semantică, statistică etc.

Studiile criticismului biblic sunt bazate în principal pe conținutul semantic sau de stil, cu variabile greu de măsurat și care nu se încadrează în limitele validității științifice. Ele au folosit criterii subiective care nu fac față testului științific. Prin urmare, chiar baza constatărilor și a concluziilor criticismului biblic privind așa‑numita „origine” a Torei sunt extrem de suspecte.

În schimb, cercetarea codurilor Bibliei folosește computerul și acceptă metodologii și măsurători științifice, bazate pe criterii obiective. Aceasta produce o abordare nouă și revoluționară în cadrul studiului textelor biblice, putând genera o revoluție în cercetarea biblică, care în același timp aduce o lumină nouă asupra constatărilor mai vechi. Critica negativă va fi zguduită din temelii.

Textul Vechiului Testament (Tanakh) a fost introdus într‑o bază de date literă cu literă, ca o secvență neîntreruptă. Acest șir de litere a fost supus scanărilor care au arătat întregul strat de informații neobservabile la o citire obișnuită a textului. Au fost descoperite cuvinte‑cheie, nume, concepte, toate prin citirea secvențelor de litere echidistante. Această metodă de citire este cunoscută de secole. Analiza statistică a confirmat faptul că aceste constatări nu pot fi explicate ca rezultat al întâmplării.

Constatările descrise în această carte – o mică parte din miile de nume, concepte și date care se referă la evenimente contemporane – indică nu numai o structură extrem de planificată, o structură care are o semnificație conceptuală și statistică, ci, de asemenea, întărește ideea înțelepților iudei conform căreia tot ce există este sugerat în Tora. Ele resping total „ipoteza documentară” și faptul că Tora ar avea mai mulți autori.

Sherman se întreabă dacă vor exista savanți care își vor risca reputația pentru a susține realitatea codurilor Bibliei. Eu mă întreb câți teologi bibliști își vor risca reputația ca să studieze și să prezinte public realitatea acestor coduri?

Au trecut 10 ani de la publicarea acestei cărți, iar în teologia noastră biblică nu s-a mișcat niciun deget în acest sens.

Fenomenul codurilor Bibliei este cel mai puternic argument matematic și statistic că autorul Sfintei Scripturi nu poate fi un muritor, ci este Dumnezeu.

Codurile Bibliei au un singur scop, acela de a dovedi oamenilor din generația noastră că Biblia este cu adevărat Cuvântul lui Dumnezeu.

Pentru noi, codurile Bibliei sunt semnătura autentică a lui Dumnezeu în paginile Sfintei Scripturi.

Evidența prezentată în această carte privind autoritatea și inspirația Sfintei Scripturi dovedește oricărui cititor onest și cu mintea deschisă faptul că Biblia este cu adevărat inspirată de Dumnezeu. De fapt, suntem în situația de a face o alegere fundamentală. Pentru cei care resping Biblia, există doar două posibilități: fie Biblia este greșită, fie ei greșesc. Suntem puși în situația de a lua o decizie de care depinde întreaga noastră viață: acceptăm sau nu că Iisus Hristos este Cuvântul lui Dumnezeu?

După o examinare atentă, orice cititor care caută sincer adevărul poate înțelege că doar o inteligență supranaturală ar fi putut concepe Biblia. Ea conține informații științifice, arheologice și istorice care nu puteau fi așternute în scris de către oameni fără de ajutorul lui Dumnezeu. Cu toate acestea, există în continuare persoane care resping orice evidență privind inspirația Scripturii. Toți cei care resping existența lui Dumnezeu resping și orice evidență privind inspirația și autoritatea Scripturii. Nu lipsa de dovezi îi face pe unii să respingă autoritatea Bibliei, ci alegerea lor liberă de a nu se supune poruncilor divine.

Dacă acceptăm că Biblia este inspirată de Dumnezeu, atunci acceptăm să ne supunem poruncilor divine cuprinse în Scriptură. Credința noastră în cuvântul Scripturii se impune a fi arătată prin faptele noastre. Nu este suficient să mărturisim că suntem creștini, ci ni se cere să mărturisim prin fapte credința noastră în Dumnezeu și în Iisus Hristos, Fiul Său cel Unul‑Născut, care pentru mântuirea noastră S‑a făcut om ca și noi, afară de păcat, pentru a ne izbăvi de moarte și a ne face moștenitorii vieții veșnice.

Învățătura Sfintei Scripturi nu este facultativă sau opțională și nici nu ni s‑a oferit dreptul de a o accepta sau respinge după bunul nostru plac. Pentru noi, cei ce credem, Biblia este normativă, este călăuza noastră pe calea veșniciei. Şi nu există nicio lege omenească mai presus de Cuvântul lui Dumnezeu.

Dacă ești creștin, te provoc să folosești evidența din această carte atunci când mărturisești credința ta în Iisus Hristos înaintea prietenilor, a familiei sau a colegilor de muncă. Datoria ta este aceea de a mărturisi adevărul prin fapte și prin cuvânt, nu de a convinge. La convingere ajunge fiecare, singur, în măsura în care caută adevărul cu inimă curată și sinceră.

Ai văzut evidența! Decizia finală este a ta, cititorule!

Dovada că aceste coduri ale Bibliei sunt reale

Dacă avem în vedere numărul mare de coduri despre Iisus din Nazaret încorporate intenționat în textul ebraic din Isaia 52‑53, care este concluzia pe care o putem trage?

Mai întâi, am văzut că manuscrisele de la Marea Moartă cuprind copii ale întregii cărți Isaia, datată cu cel puțin un secol înainte de nașterea lui Iisus. Pe lângă aceasta, conform tradiției, profetul Isaia a scris cartea sa cu șapte secole înainte de nașterea lui Iisus.

În ambele cazuri avem dovada că aceste coduri ale Bibliei sunt reale.

În al doilea rând, textul literal din Isaia 53 descrie un slujitor care suferă și care a pătimit și a fost omorât ca o „jertfă pentru păcat”, pentru greșelile altora. Plasarea intenționată a sute de coduri despre Iisus din Nazaret în centrul acestui text este o dovadă convingătoare că El a fost Cel despre care vorbește textul profeției lui Isaia.

În alt treilea rând, acest grup este o dovadă convingătoare că material codificat există și în afara Torei. Aceasta intră în conflict cu credința cercetătorilor evrei evlavioși care consideră că doar primele cinci cărți ale Bibliei conțin coduri. Cu toate acestea, evidența este de fond și extrem de vastă.

Grupul copleșitor de coduri din Iezechiel 37

Grupul enorm de coduri din Iezechiel 37 oferă cea mai puternică dovadă că nu există niciun mod prin care Biblia ar putea fi concepută și inspirată de oameni. Cu siguranță, Moise, David, Isaia și restul profeților Vechiului Testament au pus cuvintele pe papirus sau pergament, dar indiscutabil ei au fost inspirați de Dumnezeu.

Citim în Vechiul Testament că „Inima omului gândește la calea lui, dar numai Domnul poartă pașii lui” (Pilde 16, 9). Parafrazând, putem spune că mintea profeților gândește cuvintele pe care să le scrie, dar Dumnezeu le pune în minte cu ce să înceapă.

Cartea lui Iezechiel a fost scrisă cu 2 600 de ani înainte de evenimentele de la 11 septembrie 2001. Doar Dumnezeu putea să cunoască dinainte evenimentele și să compună codurile folosind literele nu numai din cartea Iezechiel, ci, în cazul codurilor cu interval mare de citire, litere din întregul Vechi Testament ebraic.

Mulți refuză să accepte codurile pe motiv că s‑ar fi petrecut multe schimbări în textul original, care ar fi fost copiat cu erori de‑a lungul timpului. Întrebarea este următoarea: dacă Dumnezeu a putut transmite un text codificat profeților și scribilor de acum peste două mii de ani, oare nu putea același Dumnezeu să călăuzească pe rabinii medievali care au finalizat textul masoretic pe care îl avem astăzi? Răspunsul este că Dumnezeu a purtat de grijă pentru ca textul Bibliei să se păstreze nealterat până în zilele noastre. Faptul că astăzi există mai multe versiuni care diferă prin mici variații de text nu exclude și existența textului nealterat.

Cum putem alege între aceste versiuni? Cum putem cunoaște care este textul autentic?

Prin metodele clasice este aproape imposibil, însă codurile Bibliei ne vin în ajutor. Ele sunt semnătura lui Dumnezeu în textul Bibliei. Sherman descrie în Code Bible Bombshell toate codurile descoperite de echipa sa în Iezechiel 37 și explică de ce acest grup de coduri nu poate fi rezultatul întâmplării.

În Iezechiel 37 au fost găsite 33 de ELS‑uri de 25 sau mai multe litere lungime, aproximativ cu 348% mai multe decât 7,36 cât era de așteptat ca rezultat al întâmplării. Aceasta este o diferență statistică extrem de semnificativă. Şansa ca un grup de ELS‑uri lungi ca cele din Iezechiel 37 să fie rezultatul întâmplării este de 1 la 6 urmat de 131 de zerouri.

Combaterea criticii biblice

Bazată pe repetiții aparente, pe lipsa de uniformitate stilistică și utilizarea diferitelor nume pentru Dumnezeu, cercetarea biblică afirmă că unele pasaje din Tora au fost scrise în perioade diferite și editate într‑o formă finală în secolul al IV‑lea î.Hr. Acest punct de vedere despre Tora a câștigat credit în secolul al XIX‑lea în Europa, iar apoi în instituțiile academice din întreaga lume.

Critica negativă, în dorința de a fi cât mai inventivă, a mers atât de departe cu nihilismul ei, încât a afirmat că relatările Genezei despre patriarhi nu sunt decât niște povești, poeme, legende și chiar basme. Concluzia la care ajung cei mai avansați dintre hipercritici este că patriarhii sunt niște figuri legendare, ba chiar ecouri ale miturilor despre natură.

Cercetătorii bibliști care au perpetuat acest punct de vedere au tins să fie extrem de selectivi și subiectivi în alegerea variabilelor lor, multe din ele nerezistând testului unei evidențe științifice serioase. Astfel, concluziile lor sunt inacceptabile din cauza subiectivismului cu care au fost promovate, mai mult din motive ideologice decât științifice.

Tradiția iudaică s‑a declarat mereu împotriva criticismului biblic și a susținut că Tora este de origine divină, dictată lui Moise cuvânt cu cuvânt de către Dumnezeu.

Criticii Bibliei folosesc cartea Facerea ca bază pentru crearea „ipotezei documentare”. Această teorie pleacă de la presupunerea că Tora nu a fost scrisă de o singură persoană, ci a fost rezultatul unui proces îndelungat, în care un scriitor a compilat mai târziu câteva surse din perioade diferite, în principal documentele.

Validitatea „ipotezei documentare” a fost testată de cercetătorii din Israel cu ajutorul computerului. Așa‑numitele documente diferite au fost supuse unei analize atente prin căutarea în text a unor nume și termeni semnificativi sub forma secvențelor de litere echidistante. Apoi, a fost calculată probabilitatea statistică ca aceste rezultate să fie întâmplătoare.

Rezultatele acestor analize statistice dovedesc uniformitatea textului și resping posibilitatea existenței mai multor autori pentru cartea Facerea. În aceste condiții, „ipoteza documentară” este total nefondată.

Controversa codurilor

Pentru un cititor neavizat este greu să înțeleagă subiectul controversei. Toată lumea combate pe toată lumea, iar cititorul ar putea rămâne cu imaginea negativă că fenomenul codurilor nu există și nu merită cercetat. Există două aspecte care merită să fie avute în vedere. Unul privește fenomenul în sine, al doilea, credințele personale ale cercetătorilor. Existența sau nu a fenomenului codurilor Bibliei trebuie privită dincolo de credințele personale. Mai întâi să lămurim dacă fenomenul este real sau nu, apoi rămâne să‑l evaluăm.

Evreii evlavioși declară că Iisus este un fals mesia. Creștinii susțin o concluzie opusă. Scepticii s‑au grăbit să declare că oricine dorește poate găsi coduri în orice text. Așadar care sunt problemele cele mai aprinse în această dezbatere? Sherman remarcă următoarele probleme.

Mai întâi, controversa intensă asupra codurilor Bibliei, dacă sunt sau nu reale. Megagrupul de coduri din Isaia 53 este un exemplu puternic de partea susținătorilor codurilor în favoarea apariției neîntâmplătoare.

În al doilea rând, dezacordul dintre evrei și creștini privind declarațiile mesianice despre Iisus. Există o strânsă legătură între codurile ELS descoperite în Isaia 53 și esența textului din acest pasaj despre un slujitor care suferă și a cărui suferință va servi ca bază pentru vindecarea multora. În timp ce mulți evrei cred că acest slujitor este un simbol colectiv al fiilor lui Israel, creștinii cred că slujitorul din Isaia 53 este Iisus.

În al treilea rând, este convingerea fermă a unor evrei evlavioși că numai Tora este dictată literă cu literă de către Dumnezeu. Din acest motiv cercetătorii evrei vorbesc despre „codurile Torei”, în timp ce cercetătorii creștini folosesc expresia „codurile Bibliei”.

Cărțile din afara Torei sunt văzute de evrei ca un produs al autorilor umani sub inspirația lui Dumnezeu, fapt care a făcut, spun ei, să nu se bucure de aceeași grijă la copierea lor de‑a lungul timpului. Cu toate acestea, megagrupul de coduri din Isaia 53 servește ca un contraexemplu puternic împotriva acestei credințe. Numărul total de cuvinte codificate și relația spațială complicată dintre diferitele grupuri de coduri legate tematic face ca acest megagrup să depășească cu mult orice alte coduri găsite până acum în Tora.

Cercetarea lui Sherman a adus discuția despre grupul de coduri din Isaia 53, de la un fapt puțin cunoscut, în centrul atenției în conflictul dintre sceptici și susținători și în controversa în plină desfășurare dintre evrei și creștini asupra identității și misiunii lui Iisus Hristos.

Un răspuns pentru scepticii codurilor din Biblie

Nu există niciun mod de a demonstra că grupul de cuvinte codificate din Isaia 53 este rezultatul întâmplării. Acesta conține ELS‑uri foarte lungi și extrem de improbabile, cele mai multe în legătură cu un singur subiect. Nu poate să fie încorporat decât intenționat în text.

Chiar de la începutul popularizării codurilor Bibliei, în anii ’90, scepticii au afirmat că „Da, bine, noi putem găsi coduri în cărți precum Război și pace sau Moby Dick”. În fapt, scepticul Brendan McKay [1] s‑a străduit să colecteze un grup de coduri despre sărbătoarea Hanukah în textul traducerii ebraice a cărții Război și pace.

Experimentele lui McKay au fost făcute să pară a fi similare cu experimentul lui Witztum, Rips și Rosenberg. În realitate, sunt doar niște parodii, a căror rezultate nu se pot compara cu codurile Bibliei.

Argumentul că s‑ar putea găsi grupuri de coduri inteligibile și în alte cărți decât în Biblie a dus la scăderea credibilității codurilor Bibliei în ochii multora. Partea bună a muncii lui McKay a fost aceea că i‑a provocat pe cercetători să aprofundeze căutările.

Astfel, când exemplul Hanukah este folosit pentru respingerea validității tuturor codurilor Bibliei, încercarea este total nepotrivită și nefondată. Scepticii nu vor putea niciodată să vină cu un contraexemplu care să poată fi comparat cu grupul din Isaia 53, indiferent cât s‑ar strădui, întrucât așa ceva nu există.

Scepticii caută să ne convingă de faptul că toate codurile sunt produsul întâmplării. Însă adevărul este că aceste cuvinte codificate variază foarte mult în improbabilitate. Cel mai important factor care afectează improbabilitatea unui ELS este lungimea sa. Redăm în tabelul de mai jos șansele de apariție întâmplătoare ale ELS‑urilor în funcție de lungime.

Înțelegerea datelor de mai sus este esențială pentru a putea face diferența dintre codurile cu apariții întâmplătoare și cele plasate intenționat. Dacă vom căuta un ELS cu lungimea de șase sau mai puține litere este posibil să‑l găsim în oricare două pagini de text ebraic. Putem face o colecție de astfel de cuvinte.

Dar dacă vom căuta un cuvânt cu lungimea de 10 litere, șansa să apară din întâmplare este de 1 la 28 850 într‑un text de două pagini de text ebraic. Dar dacă vom căuta un cuvânt cu lungimea de 12 litere, șansa de a apărea întâmplător este de 1 la 11 476 500. De ce această mare diferență? Fiecare literă care este adăugată multiplică numărul de alternative cu un factor mai mare de 20, deoarece există 22 de litere în alfabetul ebraic. Sherman oferă în cartea sa un tabel cu diferențele dintre grupul Isaia 53 și grupul Hanukah.

Credem că diferența dintre cele două grupuri este evidentă. Fiecărui ELS din grupul Hanukah i se opun 228 ELS‑uri din grupul Isaia 53. Dacă în grupul Hanukah cel mai mare ELS are 7 litere, în grupul Isaia 53 cel mai mare ELS este de zece ori mai lung. În cartea sa, Sherman dă lista tuturor ELS‑urilor cu lungime de patru sau mai multe litere care au fost găsite în ambele texte [2].

Note

[1] Brendan McKay, profesor la catedra de informatică a Universității Naționale Australiene.
[2] R. Edwin Sherman, op. cit., pp. 88‑90.

CAPITOLUL 7

Cercetarea codurilor continuă

Cercetarea începută de Grant Jeffrey și Yacov Rambsel a fost dusă mai departe, la un nivel mult mai profund, de către matematicianul Edwin Sherman. De la cele patruzeci de coduri descoperite inițial de Yacov în textul Isaia 53, a ajuns să identifice peste 1 600 de coduri. Studiile sale analizează codurile din punct de vedere matematic și statistic.

Numărul de cuvinte codificate ce pot fi găsite cu ajutorul unui soft specializat pe analiza textului biblic este imens. Cartea lui Sherman prezintă două teme, numite de el „sub‑proiectile” – megagrupurile din Isaia 53 și Iezechiel 37 –, în susținerea tezei principale. Fiecare grup este suficient pentru a devasta eforturile scepticilor care au avansat jumătate de adevăr în speranța diminuării interesului publicului pentru codurile Bibliei.

Un naiv ar putea declara că un câștigător la loterie a beneficiat de o minune. Scepticii vor spune pe bună dreptate că mai devreme sau mai târziu cineva tot va câștiga, așa că nu este nicio minune. Dar dacă aceeași persoană câștigă de câteva ori la rând? În acest caz discutăm altfel. Câștigătorul este fie un escroc în relație cu cei care stabilesc numerele câștigătoare, fie deține puteri telepatice. Aici coincidența nu își are locul.

Echipa lui Sherman și‑a concentrat cercetarea pe a determina, prin instrumentele matematice pe care le deținea, care sunt șansele ca un cod să fie întâmplător sau nu. Membrii echipei au căutat codurile cele mai improbabile – coduri lungi formate
din mai multe propoziții, care să le permită explorarea rezonabilă a posibilității ca unele coduri ale Bibliei să fie reale. Sigur, propozițiile trebuiau să fie inteligibile din punctul de vedere al gramaticii ebraice. Expertul echipei a fost dr. Nathan Jacobi, care cunoștea atât ebraica contemporană, cât și pe cea biblică.

Una este să descoperi codificate cuvinte singulare sau expresii scurte formate din două sau trei cuvinte, și cu totul altceva este să găsești codificate propoziții întregi. Dar pentru o asemenea cercetare sunt necesare cunoștințe avansate de ebraică biblică.

Putem găsi codificat orice dorim?

Răspunsul este nu. Aceasta depinde de lungimea cuvântului sau a frazei pe care o căutăm. Să presupunem că literele apar în Tora cu aceeași frecvență. În acest caz, numărul așteptat de apariții ale unui cod va scădea rapid, odată cu creșterea numărului de litere din cod. Tabelul de mai jos arată acest lucru.

Cu alte cuvinte, dacă un cod are șase sau mai puține litere, atunci este foarte probabil să‑l găsim oriunde în Tora și probabil în mai multe locuri. Dacă are opt sau mai multe litere, este foarte probabil să nu‑l găsim în Tora din întâmplare. Pentru un cod de opt litere probabilitatea de a nu fi găsit este de 78,5%, iar pentru unul de 11 litere este de 99,998%.

Poate că motivul principal pentru care nu au fost anunțate coduri convingătoare de către cercetători este lipsa cunoștințelor de limbă ebraică. Cei mai mulți fie nu au cunoștințe suficiente de limbă ebraică, fie nu au acces la cineva care are aceste cunoștințe. Astfel, căutările lor se rezumă la cuvinte simple sau expresii scurte pe care le pot lua din dicționare.

Sherman, cu ajutorul lui Nathan Jacobi, a dus mai departe cercetarea începută de Yacov Rambsel asupra codurilor din Isaia 53. Căutările au început în jurul șirului Yeshua este numele Meu, descoperit de Rambsel:

ישוע שמי

Acest cod apare în Isaia 53 la un interval de 20 de litere, citite de la stânga la dreapta. Mai târziu, Rambsel și Grant au extins acest cod de ambele părți, citind Extrem de înalt, Yeshua este numele Meu puternic:

מעל ישוע שמי עז

Cercetătorul Truman Blocker a extins codul și a citit O grabă de sus, Iisus este numele Meu puternic [1]:

שקק מעל ישוע שמי

Apoi Nathan a extins acest șir la 22 de litere, care, la acea vreme, era cel mai lung cod descoperit. Fraza descoperită înseamnă Ţâșnește de sus, numele Meu puternic ridicat asupra lui Iisus, și norii s‑au bucurat:

שקק מעל ישוע שמי ששו עבים

Acest cod este cel mai poetic dintre toate codurile descoperite. El a devenit centrul cercetărilor pentru echipa lui Sherman. Ei au descoperit mai bine de 1 600 de coduri în textul din Isaia 53, cu lungimi între două și patruzeci de litere [2].

Sherman și echipa sa au ajuns la concluzia că șansa ca un grup la fel de extins ca cel găsit în Isaia 53 să se poată datora întâmplării este mai mică de 1 la 2 189 x 10 la puterea 192. În cazul grupului de coduri din Iezechiel 37, șansa ca un grup la fel de extins să se poată datora întâmplării este de 1 la 640 x 10 la puterea 129.

Grupurile de coduri cercetate și verificate de Sherman vreme de mai mulți ani duc la concluzia că fenomenul codurilor Bibliei nu poate fi întâmplător. Şi dacă nu este întâmplător, atunci el poate fi doar intenționat. Iar inteligența care stă în spatele acestui fenomen nu poate fi umană. Creatorul codului este Dumnezeu.

Analiza codurilor nu ține numai de teologie și cunoștințe de limbă ebraică, ci mai ales de cunoștințe matematice și statistice.

Este foarte important de a distinge între codurile scurte ce pot apărea și din întâmplare și cele lungi, a căror șansă de apariție întâmplătoare este extrem de mică.

La urma urmei, ceea ce contează pentru noi este dacă fenomenul codurilor Bibliei este real sau nu. Prea puțin contează dacă un cod sau altul este sau nu unanim acceptat ca fiind intenționat sau nu. Un cod anume poate părea întâmplător din punct de vedere statistic. Asta nu înseamnă că toate codurile descoperite sunt întâmplătoare. Şi dacă există coduri intenționate, atunci există și un autor al lor, o inteligență care le‑a pus acolo în text. O minte umană nu ar putea crea acest fenomen al codurilor Bibliei, chiar de s‑ar folosi de toate supercomputerele existente astăzi în lume.

Cei mai mulți autori de cărți despre coduri nu au avut nicio acreditare tehnică. Asta a lăsat loc criticilor să conteste o parte dintre codurile descoperite de autori și să inducă ideea falsă că acest fenomen nu există. Iar dacă fenomenul nu există, nici autorul lui nu poate fi căutat. Controversa este încinsă și trebuie să înțelegem miza care este în joc. Dacă scepticii ar accepta existența fenomenului, atunci ar fi obligați să accepte existența lui Dumnezeu și valoarea incontestabilă a Bibliei. Într‑o vreme când elitele din mediul academic, politic, economic, cultural și filosofic s‑au ridicat împotriva religiei și a ideii de divinitate, nu trebuie să ne mire înverșunarea celor care fac tot posibilul să discrediteze fenomenul codurilor Bibliei și pe cercetătorii acestui fenomen.

Părerea mea fermă este că cei care luptă împotriva codurilor luptă împotriva lui Dumnezeu.

Note

[1] Joel Young, Danielle Young, Truman Blocker, Behold Yeshua! Come and see…, Richardson, Texas, 1997, p. 22.
[2] R. Edwin Sherman, op. cit., p. 41.

Alte coduri despre Iisus din Nazaret
Ieșirea 30

După ce Yacov a descoperit uimitoarele coduri din Isaia 53, Grant Jeffrey s‑a întrebat dacă Dumnezeu a codificat aceste informații profetice și în alte locuri din Scriptură. Şi‑a concentrat cercetarea mai ales pe textul Torei, cele cinci cărți scrise de Moise. A fost uimit la rândul său când a descoperit o serie de coduri în care se regăsesc numele persoanelor importante din timpul activității lui Iisus Hristos. Aceste coduri includ numele celor trei Marii, ale ucenicilor, inclusiv al lui Matia, precum și multe altele. Aceste coduri traversează versetul 16 în care se vorbește de porunca lui Dumnezeu dată lui Moise privind prețul ispășirii păcatelor poporului.

Să iei argintul de răscumpărare de la fiii lui Israel și să‑l dai la trebuințele cortului adunării și va fi pentru fiii lui Israel spre pomenire înaintea Domnului, ca să cruțe sufletele voastre (Ieșirea 30, 16).

În acest capitol găsim codificate numele persoanelor importante din timpul activității lui Iisus Hristos. Faptul că au fost găsite în Tora este deosebit de semnificativ.

În Ieșirea 30, 10, începând cu a treia literă din primul cuvânt și continuând cu fiecare a noua literă de la stânga la dreapta, citim Paști, פסח , singurul loc în care apare în acest capitol.

Cercetând întreaga carte, am găsit codificat acest cuvânt și în capitolul 12, 21‑23, chiar în versetele în care Moise vorbește „bătrânilor fiilor lui Israel” despre cum să pregătească mielul pascal. Este uimitor și nu poate fi doar rezultatul întâmplării.

Apoi a chemat Moise pe toți bătrânii fiilor lui Israel și le‑a zis: Mergeți și vă luați miei după familiile voastre și junghiați Paștile. După aceea să luați un mănunchi de isop și, muindu‑l în sângele strâns de la miel într‑un vas, să ungeți pragul de sus și amândoi ușorii ușii cu sângele cel din vas, iar voi să nu ieșiți niciunul din casă până dimineață. Căci are să treacă Domnul să lovească Egiptul; și văzând sângele de pe pragul de sus și pe cei doi ușori, Domnul va trece pe lângă ușă și nu va îngădui pierzătorului să intre în casele voastre, ca să vă lovească (Ieșirea 12, 21‑23).

În Ieșirea 12, 21, începând cu a patra literă din al doisprezecelea cuvânt și continuând cu fiecare a șaptezeci și noua literă de la dreapta la stânga, citim Paști, .פסח

În Ieșirea 30, 16, începând cu prima literă din al nouăsprezecelea cuvânt și continuând cu fiecare a doisprezecea literă de la dreapta la stânga, citim Iisus (Yeshua), ישוע .

Începând cu a treia literă din al cincisprezecelea cuvânt și continuând cu fiecare a opta literă, citim nazarinean, .נזיר

În versetul 13, începând cu a doua literă din al paisprezecelea cuvânt și continuând cu fiecare a șaizecea literă de la dreapta la stânga, citim Mesia, משיח . În versetul următor, începând cu prima literă din al șaptelea cuvânt și continuând cu fiecare a patruzecea literă, citim Şilo (Shiloh), .שילה

Am găsit cuvântul Galileea codificat în Ieșirea 28, 43. Începând cu a doua literă din al unsprezecelea cuvânt și continuând cu fiecare a douăzeci și una literă de la stânga la dreapta, citim Galileea, גליל . Este singurul loc unde l‑am găsit în capitolele 28‑30.

În Ieșirea 30, 15, începând cu a doua literă din al șaptelea cuvânt și continuând cu fiecare a șaizecea literă de la dreapta la stânga, citim Maria (Miryam), מרים . În următorul verset, începând cu prima literă din al treisprezecelea cuvânt și continuând cu fiecare a șaizeci și una literă, citim, din nou, Maria (Miryam), מרים . Trecem la următorul verset și, începând cu a treia literă din al cincilea cuvânt și continuând cu fiecare a nouăzeci și doua literă de la dreapta la stânga, citim iarăși Maria (Miryam), .מרים

În versetul 16, începând cu a treia literă din al șaptesprezecelea cuvânt și continuând cu fiecare a nouăsprezecea literă, citim Petru (Kepha), כפה . În același verset, începând cu a doua literă din al doilea cuvânt și continuând cu fiecare a treizeci și doua literă de la dreapta la stânga, citim Tadeu (Taddai), תדי . În același verset, începând cu a șasea literă din al patrulea cuvânt și continuând cu fiecare a nouăsprezecea literă de la stânga la dreapta, citim Matei (Mattai), מתתי . Acest cuvânt este codificat de mai multe ori în acest capitol. În mod uimitor, în același verset, începând cu prima literă din al treisprezecelea cuvânt și continuând cu fiecare a unsprezecea literă de la stânga la dreapta, citim Matia (Mattiyah), .מתיה

În versetul 18, începând cu a patra literă din al paisprezecelea cuvânt și continuând cu fiecare a unsprezecea literă de la dreapta la stânga, citim Toma, תומא . În versetul 10, începând cu a cincea literă din al paisprezecelea cuvânt și continuând cu fiecare a cincizeci și noua literă de la stânga la dreapta, citim Iacov (Ya`akov), יעקב . În versetul 12, începând cu a doua literă din al optulea cuvânt și continuând cu fiecare a o suta literă de la stânga la dreapta, citim „Natanael”, .נתנאל

Urmând cercetarea lui Grant, am găsit în Ieșirea 29 numele a încă patru ucenici ai lui Iisus. În Ieșirea 29, 19, începând cu prima literă din al nouălea cuvânt și continuând cu fiecare a paisprezecea literă de la dreapta la stânga, citim Ioan (Yochanan), יוחנן . În versetul 46, începând cu a doua literă din al nouălea cuvânt și continuând cu fiecare a șaptezeci și noua literă de la stânga la dreapta, citim Andrei (And`drai), אנדרי . În versetul 24, începând cu a patra literă din al nouălea cuvânt și continuând cu fiecare a cincizecea literă de la dreapta la stânga, citim Filip (Philip), פילף . În versetul 21, începând cu a treia literă din al optulea cuvânt și continuând cu fiecare a treizeci și noua literă de la stânga la dreapta, citim Simon (Shimon), .שמעון.

Fascinant este faptul că, pe lângă toate numele găsite și amintite mai sus, în acest capitol mai găsim și fraza să fie răstignit. În versetul 20, începând cu prima literă din al optulea cuvânt și continuând cu fiecare a opta literă de la stânga la dreapta, citim să fie răstignit (yitz`tzahlaiv), .יצלב

Grupul de cuvinte din Ieșirea 30 este prezentat în diagrama de mai jos.

Este extrem de important că această serie complexă de coduri a fost găsită în două locuri separate din Biblie, de către doi cercetători independenți, utilizând metode de căutare diferite. Ele ne arată identitatea lui Iisus din Nazaret ca fiind Mesia.

Am extins cercetarea personală pe Ieșirea, capitolul 12, în care Dumnezeu îi arată lui Moise cum să fie pregătit mielul pascal și cum să fie sărbătorit Paștile. În versetele 1‑7, în care se vorbește despre pregătirea mielului pascal, am găsit codificat cuvântul Mesia de două ori, iar în versetele 5‑11, numele Iisus.

Pentru creștini mielul pascal prefigurează jertfa lui Iisus Hristos pe Golgota, Care a pătimit pentru mântuirea lumii.

În versetul 1, începând cu a treia literă din al nouălea cuvânt și continuând cu fiecare a nouăzeci și una literă de la dreapta la stânga, citim Mesia (Mashiach), משיח . În versetul 4, începând cu a treia literă din primul cuvânt și continuând cu fiecare a treizeci și doua literă de la stânga la dreapta, citim iarăși Mesia, .משיח

În versetul 11, începând cu a patra literă din al cincilea cuvânt și continuând cu fiecare a nouăzeci și patra literă de la stânga la dreapta, citim Iisus (Yeshua), .ישוע

În Ieșirea 12, 14 citim: „Ziua aceea să fie spre pomenire și să prăznuiți într‑însa sărbătoarea Domnului, din neam în neam; ca așezare veșnică s‑o prăznuiți”. În versetele 14‑15, unde se vorbește de sărbătoarea Domnului, am găsit codificat de două ori cuvântul Haggai (Chaggai), חגי .

În versetul 14, începând cu prima literă din al optulea cuvânt și continuând cu fiecare a douăzeci și treia literă de la dreapta la stânga, citim Haggai (Chaggai), חגי . În același verset, începând cu prima literă din al unsprezecelea cuvânt și continuând cu fiecare a noua literă de la dreapta la stânga, citim același cuvânt Haggai, .חגי

În versetele 21‑23, Moise descrie bătrânilor poporului cum să serbeze Paștile. Așa cum am arătat mai sus, în acest text scurt am găsit codificat cuvântul Paști.

În versetele 26‑30, am găsit codificate cuvintele Mesia, Iisus și să fie răstignit. În versetele 26‑27 citim:

„Şi când vă vor zice copiii voștri: Ce înseamnă rânduiala aceasta? Să le spuneți: Aceasta este jertfa ce o aducem de Paștile Domnului, Care în Egipt a trecut pe lângă casele fiilor lui Israel, când a lovit Egiptul, iar casele noastre le‑a izbăvit. Şi s‑a plecat poporul și s‑a închinat”.

În versetul 30, începând cu a doua literă din al paisprezecelea cuvânt și continuând cu fiecare a nouăzeci și doua literă de la stânga la dreapta, citim Iisus, ישוע . În versetul 26, începând cu a treia literă din al cincilea cuvânt și continuând cu fiecare a optzeci și treia literă, citim fraza să fie răstignit (yitz`tzahlaiv), יצלב . În versetul 27, începând cu a doua literă din al doisprezecelea cuvânt și continuând cu fiecare a cincea literă de la stânga la dreapta, citim Mesia, .משיח

Grupul de cuvinte din Ieșirea 12 poate fi văzut în diagrama de mai jos. Reținem că aceste cuvinte sunt în legătură cu textul în care apar codificate.

Toate aceste coduri descoperite de diverși cercetători creștini nu fac decât să ne întărească convingerea că întreaga Scriptură este inspirată de Dumnezeu cuvânt cu cuvânt.

„Să fie răstignit!”

Citim în Evanghelia după Matei următoarele:

„Şi Pilat le‑a zis: Dar ce voi face cu Iisus, ce se cheamă Hristos? Toți au răspuns: Să fie răstignit! A zis iarăși Pilat: Dar ce rău a făcut? Ei însă mai tare strigau și ziceau: Să fie răstignit!” (Matei 27, 22‑23).

Unul dintre cele mai interesante coduri descoperite în acest text profetic din Isaia 53 este fraza să fie răstignit! (yitz`tzahlaiv), יצלב . Începând cu a doua literă din al șaselea cuvânt din Isaia 53, 8 și continuând cu fiecare a cincisprezecea literă de la dreapta la stânga, citim să fie răstignit (yitz`tzahlaiv), .יצלב

Mai poate cititorul să se îndoiască că aceste coduri ale Bibliei Îl identifică pe Iisus din Nazaret ca fiind Mesia cel profețit, care a murit pentru păcatele noastre, ca Fiu al lui Dumnezeu?

Din cele expuse până acum putem observa ușor complexitatea codurilor Bibliei, însă mai greu putem admira frumusețea acestora. Vom reda mai jos principalele coduri găsite în textul capitolelor 52 și 53 din cartea profetului Isaia. Lista de mai jos a fost gândită ca un ajutor pentru cititorii care doresc să cerceteze Scriptura și să verifice singuri aceste coduri.

Lista codurilor descoperite în Isaia 53

Când au fost publicate pentru prima dată, aceste coduri descoperite de Yacov Rambsel au fascinat pe mulți creștini pasionați de studiul Scripturii.

Desigur, au existat și critici care au încercat să le discrediteze și să le minimalizeze importanța. Cu toate acestea, niciunul dintre ei nu a putut răspunde provocării făcute de Grant Jeffrey și Yacov Rambsel de a găsi, în afara textelor biblice revelate, un alt text de aceeași mărime care să cuprindă atât de multe coduri grupate și legate între ele, în strânsă legătură cu textul de suprafață.

Pentru a putea admira mai bine frumusețea acestor coduri, vă invit să analizați diagrama dispunerii lor în imaginea de mai jos. Puteți observa ușor că majortatea codurilor sunt grupate pe un interval de 5 versete, Isaia 53, 7-11.