Sfânta Scriptură în viziunea Sf. Ioan Gură de Aur

M-a gândit să revin asupra acestei teme, acum după ce am terminat volumul 2 din seria „Maxime și cugetări patristice”. Volumul 2 conține o selecție de texte sub formă de maxime și cugetări, grupate în 350 de teme și extrase din 240 de omilii ale Sf. Ioan Gură de Aur. Printre aceste teme una este și despre Sf. Scriptură.

Am parcurs până acum 451 de omilii, 31 cuvântări și 8 cateheze din care am extras învâțătura Sf. Ioan Gură de Aur despre Sf. Scriptură și inspirație. Consider important de știu care este credința Sf. Ioan, pentru a o putea compara cu opiniile teologilor din sec. XX până astăzi.

Deși autorii de manuale resping categoric inspirația verbală, asta sub influența criticii negative din sec. XIX, din scrierile Sf. Ioan aflăm cu totul altă opinie. El propovăduiește credința în inspirația verbală, prin care nici un cuvânt sau virgulă nu sunt puse la întâmplare în textul biblic. Altfel nici nu ne-am putea fundamenta dogmele pe textul biblic, dacă acesta ar fi rodul minții celui care a așternut textul în scris.

În urma cercetărilor pe care le-am făcut, am constatat că în teologia biblică a teologilor români ortodocși lipsește cu desăvârșire cercetarea pe textul biblic. Majoritatea autorilor de articole sau lucrări privind studiul biblic reiau aceleași opinii ale teologilor de la începutul secolului XX, fără să aducă vreo contribuție personală în domeniul cercetării. Contribuția cercetătorilor noștri se rezumă la aceea de a cita din alți cercetători, mai ales catolici și protestanți.

Acesta este unul din motivele pentru care cercetarea structurilor matematice și a codurilor din textul biblic continuă să fie ignorată de toți teologii ortodocși. Aceștia preferă să dezbată zecile de opinii ale teologilor eterodocși în loc să-și concentreze cercetarea pe ceva mai serios, care ar aduce în atenția preoților, studenților și credincioșilor faptul că textul biblic a ajuns până la noi în forma sa originală nealterată.

Multe dintre afirmațiile pe care le găsim în manualele de Studiul Vechiului și Noului Testament sunt total neștiințifice și aberante și copiază într-un mod mai temperat opiniile criticii negative. Teologii noștrii, în lipsa unei cercetări temeinice pe textul original, încearcă și împace opiniile cercetării critice și învățătura patristică a Bisericii Ortodoxe. Rezultatul este un fel de ghiveci, în care textul biblic nu este inspirat verbal, nu există verset fără mai multe variante, dar totuși textul biblic este inspirat și normativ.

Structurile matematice existente în textul biblic sunt dovada cea mai concludentă a faptului că textul biblic este inspirat în cuvânt, sau mai precis literă cu literă. Iar faptul că aceste structuri au ajuns până la noi confirmă că textul este nealterat. O cercetare sistematică a acestor structuri matematice ar putea să ne arate cu certitudine dacă avem sau nu pasaje alterate în textul biblic.

Însă o asemenea opinie va fi greu de acceptat de teologii noștri care au scris o viață împotriva inspirației verbale. Nu știu câți dintre ei ar avea tăria de a se smeri și a recunoaște că au promovat până acum o teorie neverificată și că s-au declarat împotriva inspirației verbale bazați doar pe ce au afirmat predecesorii lor.

Eu îmi fac datoria de a atrage atenția asupra unei realități care nu mai poate fi ignorată. În era tehnologiei și a informaticii avem la îndemână instrumentele necesare de cercetare a structurilor matematice existente în textul textului biblic. Ceea ce unii numesc codul Bibliei sau „codurile Bibliei” sunt de fapt structuri matematice extrem de complexe care aștealtă să fie cercetate și de către teologii ortodocși, măcat atât cât să corecteze opiniile greșite care se pronunță împotriva inspirației verbale.

Voi reda mai jos învățătura Sf. Ioan Gură de Aur, așa cum reiese ea din cuvintele sale.

„Nu numai când sunteţi aicea, dar şi când sunteţi acasă, luaţi în mâini dumnezeieştile cărţi şi primiţi cu râvna folosul cuprins în ele. Mare este câştigul ce ni-l dau ele!” [Omilii la Facere, XXIX, II]

„Aşadar, vă rog, să nu neglijăm citirea dumnezeieştilor Scripturi, ci să le citim des, fie de cunoaştem înţelesul Scripturilor, fie de nu-i cunoaştem. Citirea continuă ne ajută să ţinem bine minte ce citim; adeseori, ceea ce nu putem înţelege ce citim azi, vom putea dintr-o dată înţelege mâine, dacă revenim şi citim, pentru că bunul Dumnezeu ne luminează pe nevăzute mintea.” [Omilii la Facere, XXXV, II]

„Îndemnul puternic al lui Hristos, Care ne spune: ,,Cercetaţi Scripturile”, ne arată că în Scripturi se află ascunsă, în adâncul lor, mare comoară. De aceea e nevoie de cercetare, pentru ca aflând comoara ascunsă în adânc să o putem întrebuinţa spre folosul nostru. Asta e şi pricina că harul Duhului a rânduit să se scrie în Scripturi virtuţile tuturor drepţilor, ca să avem neîntreruptă învăţătura şi să ne rânduim viaţa noastră spre râvnirea şi imitarea drepţilor.” [Omilii la Facere, XLV, I]

„Dar pentru ca să înţelegeţi mai uşor cuvintele mele, vă cer şi mă rog – lucru pe care l-am făcut şi la tâlcuirea celorlalte cărti ale Sfintei Scripturi – să citiţi mai dinainte pericopa evanghelică pe care o tâlcuiesc, pentru ca citirea mai dinainte a pericopei să fie deschizătoare de drum cunoştinţei, aşa cum a făcut eunucul. Dacă veţi face aşa, îmi va fi şi mie mai uşoară tâlcuirea. Că multe sunt locurile grele de înţeles din Evanghelia lui Matei şi se întâlnesc la tot pasul.” [Omilii la Matei, I, VI]

Aceste afirmații ne face să înțelegem că Sf. Scriptură era răspândită destul de mult în rândul credincioșilor, altfel nu ar fi avut sens să fie îndemnați la citirea ei unii care nu aveau acces la ea.

Să vedem în continuare ce spune Sf.Ioan despre textul Sf. Scripturi.

„Vezi că nici un cuvânt din dumnezeiasca Scriptură nu-i pus în zadar şi fără rost, ci chiar cel mai neînsemnat cuvânt are în el mare comoară?” [Omilii la Facere, X, III]

„Ce vrea să spună acest scurt cuvânt: «Iar lui Adam»? Pentru ce a mai adăugat conjuncţia «iar»? Nu era de ajuns să spună: «Lui Adam»? Nu fără rost mă străduiesc să cercetez acestea şi nici din ambiţie zadarnică, ci pentru ca, cercetând totul cu de-amănuntul în faţa voastră, să vă învăţ că nu trebuie lăsat la o parte nici cel mai mic cuvânt, nici o silabă din cele ce se găsesc în dumnezeieştile Scripturi. Cuvintele Scripturii nu sunt simple cuvinte, ci cuvinte ale Duhului Sfânt; de aceea poţi găsi, chiar într-o silabă, mare comoară.” [Omilii la Facere, XV, I]

„Dumnezeiasca Scriptură nu vorbeşte în zadar şi la întâmplare, ci chiar o silabă, chiar un semn are ascuns în el comoară.” [Omilii la Facere, XVIII, IV]

Despre înșiruirile de nume el spune: „Mare şi nespusă este, iubiţilor, comoara cuvintelor Scripturii citite de curând. Ştiu că mulţi, uitându-se la catalogul numelor şi dând puţină luare-aminte cuvintelor citite, socot că spusele acestea nu au în ele nimic deosebit, ci sunt doar simple nume. Dar eu vă rog pe toţi să nu treceţi cu uşurinţă pe lângă cele scrise în Dumnezeieştile Scripturi. Nu-i nici un cuvânt scris în Scriptură care să nu cuprindă în el multă bogăţie de idei; şi pentru că fericiţii profeţi au scris insipraţi de Duhul Sfânt, de aceea cele scrise au mare comoară ascunsă în ele.” [Omilii la Facere, XXI, I]

„Nu este silabă, nu este chiar virgulă din Scriptură, în care să nu se afle comoară pusă în adâncul ei.” [Omilii la Facere, XXI, I]

Dacă în contractele întocmite între oameni se are așa mare grijă de fiecare cuvânt, oare ne putem închipui că în textul biblic cuvintele sunt așezate la întâmplare? Acest exemplu mi-a plăcut foarte mult.

„Dacă în actele întocmite de oameni pentru afaceri lumeşti, distruse adeseori de vreme, are mare putere data pusă în fruntea actului, iar adeseori chiar o silabă, apoi cu mult mai mult poţi vedea lucrul acesta în Dumnezeieştile Scripturi, scrise ele Duhul Sfânt. Cu o singură condiţie: să fim cu mintea trează, să nu trecem cu uşurinţă peste ele, ci să ne încordăm mintea ca să vedem cu de-amănuntul totul; să nu fim mai răi decât cei care se străduiesc mult pentru cele materiale.” [Omilii la Facere, XXI, I]

„Nimic din cele scrise în Dumnezeiasca Scriptură nu este de prisos; toate faptele drepţilor sunt pline de foarte mult folos.” [Omilii la Facere, LVIII, I]

Așadar, Sf. Ioan precizează clar în multe din omiliile sale faptul că „nici un cuvânt din dumnezeiasca Scriptură nu-i pus în zadar şi fără rost, ci chiar cel mai neînsemnat cuvânt are în el mare comoară”, „chiar o silabă, chiar un semn are ascuns în el comoară”. El ne învață „că nu trebuie lăsat la o parte nici cel mai mic cuvânt, nici o silabă din cele ce se găsesc în dumnezeieştile Scripturi”, pentru că fericiţii profeţi au scris insipraţi de Duhul Sfânt.

Care este concluzia pe care o tragem din aceste cuvinte ale Sf. Ioan Gură de Aur? Eu înțeleg că nici un cuvânt nu este pus la întâmplare, nici mâcar o silabă sau o virgulă și că fiecare cuvânt are ascuns în el o mare comoară.

Care este rostul citirii repetate a Sf. Scripturi? Părerea mea este aceea că cu cât citim mai des Sf. Scriptură o pătrundem mai adânc, iar această pătrundere mai adâncă înseamnă să descifrăm la nivel subconștient structurarea matematică a textului și înțelesul a ceea ce cercetătorii numesc codul Bibliei. Chiar dacă conștient nu avem acces direct la aceste informații, așa zice la frumusețea textului, subconștientul nostru are capacitatea de a decodifica în timp toată această comoară de informații și învățături.

Multora nu le place să audă așa ceva. Ei afirmă că Dumnezeu ne-a dat tot ce avea să ne învețe în textul clar și că nu s-a folosit de coduri și informații ascunse. Așa cred ei pentru că atât pot să înțeleagă. Cercetările de ultimă oră din domeniul neuroștiințelor confirmă faptul că cuvintele ne modifică creierul și că credința în Dumnezeu ne schimbă creierul. În acest sens aș recomanda cărțile scrise de Dr. Andrew Newberg și Mark Robert Waldman, Cuvintele îți modelează creierul și Cu ne schimbă Dumnezeu creierul, apărute în limba română la Editura Curtea veche, București.

Se știe prea bine că viața noastră este condusă de subconștient, de programele din subconștient, nicidecum de conștient. Doar 10% din acțiunile noastre sunt conștiente, restul de 90% sunt executate inconștient, în mod reflex. Având în vedere acest fapt, merită să reținem că lectura sistematică ne poate ajuta să corectăm programele din subconștient, să le îmbunătățim. Lectura Sf. Scripturi ne poate ajuta cel mai mult. Cu cât citim mai des cuvintele Sf. Scripturi, cu atât ele ni se imprimă în inimă, adică în subconștient. Iar ceea ce acum ni se pare greu de pus în practică sau de neînțeles, devine inteligibil și ușor de aplicat în viața de zi cu zi.

În încheiere, reținem că Sf. Ioan Gură de Aur ne învață că Sf. Scriptură este inspirată cuvânt cu cuvânt. Cu alte cuvinte Textul biblic este cuvântul lui Dumnezeu așternut în scris.

Îmi doresc ca articolele pe care le scriu să le bazez pe propria mea cercetare, nu pe ce au spus alții despre învățătura Sf. Părinți. Acesta este motivul pentru care scriu mai rar.

Spor la lectură!

Print Friendly, PDF & Email
Acest articol a fost publicat în Inspiratie, Studiu biblic și etichetat cu , , , . Salvează legătura permanentă.

2 răspunsuri la Sfânta Scriptură în viziunea Sf. Ioan Gură de Aur

  1. Constantin spune:

    P.C.Parinte Teodosie , ma bucur ca ati revenit iar pe blog . In postarile Dumneavoastra ati folosit expresia ” cuvant cu cuvant ” In aceasta postare folositi expresia : ” mai precis litera cu litera ” ceia ce mi se pare mai corect , mai adevarat . Va intrebam despre ” marturisirea de Credinta ” Daca nimeni nu a cercetat , incercati Dumneavoastra . Va asteptam in continuare .

  2. Ioan C. spune:

    Doamne ajută,

    Cu ajutorul Domnului am adăugat la lista de vechi ediții ale Scripturii și Biblia Sinodală din 1914, dar care are inclusiv cuprinsul, iar marginile nu îi sunt „tăiate”, adică se văd toate paginile în întregime (spre deosebire de ediția de pe scribd.com, preluată și de alte saituri).
    Biblia Sinodală este în PDF, deci poate fi descărcată, numai trebuie un pic de răbdare, dat fiind că sunt multe pagini scanate.
    Deci, nu e nevoie să se descarce textul retipărit de stiliști (și care are multe imagini, nu doar câteva), căci, cu părere de rău spunem, ei nu sunt parte din Biserica Ortodoxă universală.

    Iată aici materialele (cu Noul Testament din 1859 primul material și Biblia 1914 care încheie lista):
    https://cititorul.home.blog/editii-vechi-ale-scripturii/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.