Am primit de câteva luni o Psaltire deosebită, cu multe note explicative la cuvinte și expresii ebraice, care ajută cititorul să înțeleagă mai bine sensul cuvintelor din Psaltire. Îmi merge la suflet.
De asemenea, mi-a plăcut foarte mult Cuvântul înainte și explicațiile de la sfârșitul Psaltirii despre numele Domnului. Pentru că este un cuvânt deosebit, în care am regăsit umele din concluziile la care am ajuns și eu și pe care le-am amintit în cărțile mele „Civilizații străvechi pierdute. Un punct de vedere ortodox” și „Războiul împotriva lui Dumnezeu”, m-am gândit să redau în câteva articole conținutul acestui Cuvânt înainte.
Prima parte pe care o voi prezenta astăzi este despre numele lui Dumnezeu, IHWH, Yahueh.
Cuvânt înainte
După cum se poate observa, în prezenta Psaltire am păstrat Numele Domnului Yahueh exact aşa cum a fost revelat de însuşi Domnul şi motivaţia detaliată pe larg este în materialul despre Numele Domnului, care însoţeşte textul Psaltirii. Pe scurt. Numele Domnului Yahueh revelat, fără a fi tradus, este NUME SFÂNT în SINE şi PRIN SINE, este ICOANA SONORĂ a Domnului, nefăcută de minte sau de mână omenească, spre deosebire de numele Domnului traduse sau tălmăcite în diferite limbi, cum ar fi «Dumnezeu», «Bog», «God», «Got», «Dieu», «Domine», «Theos», «Kyrios» etc. Toate aceste nume ale Domnului traduse sau tălmăcite de diferite neamuri şi popoare nu sunt sfinte în sine şi prin sine, ci sunt «SFINŢITE» de Domnul pe măsura râvnei şi a evlaviei celor care le «folosesc».
Ceea ce ne interesează la ora actuală este tocmai REFACEREA LEGĂTURII NOASTRE PROFUNDE CU YAHUEH, Părintele Ceresc, Tatăl nostru, prin Fiul Său preaiubit, Yeşua Maşiach, întru Duhul Sfânt, Ruach HaQodeş. Or, pentru a reface această legătură este necesar să înţelegem că Domnul S-a descoperit pe Sine, şi-a descoperit Numele Său Propriu, Yahueh, evreilor din Vechiul Legământ. Aceasta este moştenirea fundamentală pe care evreii au lăsat-o, probabil fără neapărat să vrea, omenirii întregi şi, în special, creştinilor, împreună cu Psaltirea Proorocului şi împăratului David.
De altfel, creştinii primelor secole cunoşteau Numele Propriu al Tatălui Ceresc, Yahueh, a cărui rostire, datorită literei H de-abia auzite, este transcrisă ca fiind lAUE, sau, mai aproape de adevăr, IAAhUEEh, pentru că literele A şi E sunt uşor lungite, cu accentul pe prima silabă, YAH, numele scurt al Domnului, cunoscut foarte bine din expresia liturgică HaleluYah, care înseamnă să lăudăm pe Yah, gruparea UE rostindu-se ca în cuvântul englezesc «WELL». Astfel, Sfântul Clement Alexandrinul, primul teolog creştin, prezintă într-una din scrierile sale Numele Tatălui Ceresc, pe care evreii L-au primit direct de la Domnul, Făcătorul Cerului şi al Pământului:
…Acolo este şi numele tainic, format din patru litere, pe care îl purtau numai cei care aveau dreptul să intre în Sfânta Sfintelor; numele este lAUE, care se tâlcuieşte «Cel ce ESTE şi Cel ce va FI…. (Sf. Clement Alexandrinul, Scrieri, partea a 2-a, EIBMBOR, 1982, p. 282).
Pe de altă parte, există o argumentare gramaticală pertinentă, care ne spune că rostirea Numelui Domnului este YAH-UE, cu accentul pe a doua silabă, gruparea UE rostindu-se ca în cuvântul englezesc «WELL». litera H din interiorul numelui Domnului fiind rostită uşor, nu gutural, iar litera H finală, fiind tăcută, nerostită, (vezi https://www.hebrewgospels.com/ideo-12-yhwh şi https://www.hebrewgospels.com/video-13-yhwh, 2:33:12 până la 2:33:15).
Diferenţa dintre cele două variante de rostire a numelui Domnului este de accent, în primul caz accentul fiind pe prima silabă, YAH, şi, de asemenea, este o diferenţă dată de rostirea uşoară a literei finale H în primul caz, în cel de-al doilea litera H finală fiind nerostită. Doar practica personală ne va edifica pe deplin în privinţa rostirii potrivite şi, mai presus de toate, Domnul însuşi!
Cu acest Nume al Domnului, Yahueh, evreii au fost victorioşi în luptele lor, atunci când au făcut Voia Domnului şi au păstrat Legământul lor cu Domnul. Odată cu ruperea de către evrei a Legământului lor cu Domnul, prin nerecunoaşterea Fiului Său, Yeşua Maşiach, Unul Născut, care de la Yahueh S-a Născut, mai înainte de toţi vecii. Lumină din Lumină, Yahueh Adevărat din Yahueh Adevărat, Născut, iar nu făcut. Cel deofiinţă cu Yahueh, prin care toate s-au făcut, legătura lor cu dumnezeirea s-a întrerupt şi au luat-o destul de mulţi pe căile satanei, tatăl minciunii, aşteptând la ora actuală pe fiul pierzării, pe fiul acestui tată al minciunii. Dar, Bunul Yahueh, ne-a lăsat, împreună cu Numele Său revelat, de care evreii în majoritatea lor s-au dezis prin neacceptarea dumnezeirii Fiului Yeşua Maşiach, Bunul Yahueh ne-a lăsat prin pronia Sa Divină şi Psaltirea Proorocului şi împăratului David, care s-a luptat şi a biruit pe Goliat, o corcitură marcată de anomalii genetice, un «mutant-uriaş» rezultat ca urmare a intervenţiei directe a dracilor pe pământ în vremurile străvechi, chiar înainte de potop, când lumea era plină de asemenea «uriaşi», menţionaţi în Biblie:
Iar după ce au început a se înmulţi oamenii pe pământ şi li s-au născut fiice, fiii lui Dumnezeu, văzând că fiicele oamenilor sunt frumoase, şi-au ales dintre ele soţii, care pe cine a voit. Dar Domnul Dumnezeu a zis: «Nu va rămâne Duhul Meu pururea în oamenii aceştia, pentru că sunt numai trup. Deci zilele lor să mai fie o sută douăzeci de ani!». în vremea aceea s-au ivit pe pământ uriaşi (NEFILIMI), mai cu seamă de când fiii lui Dumnezeu începuseră a intra la fiicele oamenilor şi acestea începuseră a le naşte fii: aceştia sunt vestiţii viteji din vechime. (Facerea 6,1-4).
Pentru astăzi atât. Voi continua prezentarea Cuvântului înainte în articolul următor. De aceea, vă invit să fiți atenți la următoarele articole.
