ora 10.18
Astăzi m-am hotărât să postesc numai cu apă. De fapt mă gândesc să postesc toată săptămâna numai cu apă, mai ales că se anunță temperaturi ridicate, până la 30 de grade Celsius. Dar trebuie să recunosc că gândul mi se duce la mâncare, mai ales la curmalele pe care nu le-am terminat.
Tot ce ai în jur de mâncare te poate ispiti să tot amâni începutul postului. Este o luptă a gândurilor, în care stomacul nu este implicat. Foamea ține de minte, nu de stomac.
Ca să începi să postești numai cu apă trebuie să ai o motivație puternică. Îmi este ușor să postesc trei zile pe săptămână cu mâncare de post, pentru că așa am fost obișnuit de mic. Este un lucru cât se poate de firesc și nu am nici o luptă cu gândurile în acest sens. Obiceiul este foarte important în eliminarea luptei cu gândurile.
Astăzi multor creștini li se pare greu să postească miercurea și vinerea este datorită luptei cu gândurile. Cine nu s-a obișnuit cu postul de mic, mult mai greu va deprinde postul. Și asta este valabil cu toate virtuțile. De aceea este bine să nu judecăm pe nimeni.
Nu este suficient să-i spui omului ce să facă, sau ce să nu facă, ci cel mai important este să-i dai o motivație puternică. Doar motivația puternică poate să-l ajute să-și asume efortul de a schimba un obicei cu un alt obicei. Asta este ceea ce vedem la suprafață, însă, dacă privim duhovnicește, atunci vom înțelege că la mijloc este o luptă nevăzută cu duhurile. Orice dependență, de orice fel, are în spate un duh care se hrănește din acea stare și care nu dorește să fie „înfometat”, prin eliberarea de dependență.
În general, oamenii cred că sunt liberi pentru că nu sunt legați în lanțuri vizibile, când de fapt ei sunt sclavii obiceiurilor rele, dependențelor și patimilor. Adevărata libertate este să fii eliberat de orice atracție, să fii eliberat de pofte.
Așadar, întrebarea este cum mă motivez eu acum pentru acest post de șase zile?
Postul acesta îmi va oferi o stare de bine mult dorită, putere de concentrare și de lucru și mai mult timp. În plus mă ajută să-mi întăresc voința. Însă beneficiile postului sunt mult mai multe. Tratează atât sufletul cât și trupul.
Până la această oră am băut 1 litru de apă. Am făcut o plimbare de 35 de minute, iar acum mă apuc de lucru. Am de corectat o lucrare de vreo 70 de pagini. Dacă mă concentreze pe acest lucru, fără a mai avea grija mâncării și a odihnei după masă, azi aș putea de terminat corectura. Îmi va lua cel puțin 10 ore de lucru.
ora 12.55
Am corectat vreo 10 pagini, apoi am făcut o pauză de 15 minute, după care am reluat lucrul. Pe la 12.30 am ieșit la o scurtă plimbare, dar a început să picure. Acum am reluat lucrul.
ora 20.13
Am terminat de corectat lucrarea. Azi m-am plimbat în pauze mai bine de 150 de minute. Am băut până la această oră 2,3 litri de apă. Nu am mâncat nimic.
ora 23.40
Iată că a trecut ziua fără să mănânc. Pe la amiază mă tot lupta gândul să mănânc ca de obicei, dar am rezistat provocării. Mă simt excelent!
Azi m-am plimbat mai bine de 3 ore, în pauzele de lucru. Munca principală a fost aceea de a corecta o lucrare de vreo 70 de pagini.
Închei ziua în formă, dar până adorm voi mai citi un pic.
Am reușit să beau un pic peste 3 litri de apă.
Pe mâine!
M-a amuzat gandul la curmale. Asa este, lupta cu gandurile este cea mai grea la postul impus prin vointa. Cel mai usor „post ” este cel neimpus , acela care vine firesc, in urma unor necazuri, dureri si suferinte sufletesti. Atunci nu ti se mai duce gandul la mancare pentru ca se intampla ca in Psalmul 106, 18 : ” Urat-a sufletul nostru orice mancare…”Si chiar daca mai vine un gand legat de mancare, amintirea produce scarba. Dar alergam la Maica Domnului sa ne” risipeasca tulburarea sufletului si viforul scarbelor „, ca in Paraclisul Maicii Domnului.
Obisnuinta este a doua natura, spune proverbul. Tot ce facem din obisnuinta este usor. Dar cand este sa dobandesti o noua obisnuinta nu este usor, ci trebuie sa faci un efort, sa-ti doresti mult acel lucru, adica sa ai o motivatie puternica care sa te sustina. Toti cunoastem multa teorie despre sanatate si cum sa traim sanatos, numai ca nu punem in practica ceea ce stim ca este bine si nu ne ferim de ceea ce stim ca ne face rau. De ce? Din obisnuinta.
Pentru dobandirea unei noi obisnuinte sunt necesare minim trei luni.
„Adevărata libertate este să fii eliberat de orice atracție, să fii eliberat de pofte.” Asa este, dar am vazut in Vietile Sfintilor , ca Sfintii s-au luptat multi ani, poate zeci de ani , pana ce Domnul le-a daruit despatimirea.
Referitor la :” Așadar, întrebarea este cum mă motivez eu acum pentru acest post de șase zile?”, gandul imi spune ca o motivatie puternica ar fi dorirea curatirii in vederea pregatirii pentru primirea Duhului Sfant la Cincizecime. Iertati si binecuvantati, parinte.
Parinte, cum v-am citit postarea luni, marti m-am apucat si eu de post.
Insa cum sunt cu dieta bazata doar 80% carne am zis sa o iaau usurel.
De marti si pana azi am mancat legume, asa cum azi scris in carte.
Maine sper sa fac pasul spre postul doar cu apa. Macar o zi 🙂
Toate cele bune,
Alexandru
Felicitari si Dumnezeu sa va ajute! Azi sa beti apa si puteti manca o supa. Ideea este ca trecerea la post sa se faca lent, ca totul sa decurga usor si fara probleme. Apa se bea pe tot parcursul zilei, in cantitati mici. Daca beti suficienta apa, nici nu o sa simtiti ca postiti. Pace si sanatate!
Va multumesc Parinte pentru sfat!