Codul original al Bibliei (XXXII)

Întreaga Biblie este structurată matematic, așa încât nici cuvintele și nici măcar literele nu sunt folosite la întâmplare. Chiar dacă o istorie sau o învățătură poate fi exprimată prin diverse cuvinte, textul biblic care a ajuns la noi arată că este unic.

Am amintit de multiplii lui 153 și 170 care apar în textele de la Ioan 21, 11, Luca 9, 13, Marcu 1, 17. Și nu sunt singurele texte care conțin aceste structuri matematice.

Când analizezi aceste structuri matematice te întrebi, cine a creat acest text, Dumnezeu sau oamenii?

Teologii ortodocși afirmă că învățăturile dogmatice și morale sunt inspirate de Dumnezeu, iar cuvintele folosite și forma literară sunt ale oamenilor.
Când studiem structurile matematice din textul biblic ajungem la concluzia că atât învățăturile cât și cuvintele folosite sunt alese de Dumnezeu, altfel ar trebui să-i considerăm pe scriitorii textului biblic matematicieni și specialiști în lingvistică.

Să mergem mai departe cu analiza.

Cuvântul „pești” în greacă are valoarea 1224, sau 153 x 8, ca și „mreajă”. Trăsătura cea mai semnificativă relativă la acest topic (altul decât „pescari de oameni”) este la Luca 5, 4-6.

„Și când a încetat de a vorbi, i-a zis lui Simon: Mână la adânc și lăsați în jos mrejele voastre, ca să pescuiți. Și răspunzând Simon a zis: Învățătorule, toată noaptea ne-am trudit și nimic nu am prins, dar, după cuvântul Tău, voi arunca mrejele. Și făcând ei aceasta, au prins mulțime mare de pești, că li se rupeau mrejele.”

Luca 5, 6: „după cuvântul Tău”
επι ρηματι σου 1224 (153 x 8)

„cuvântul Tău voi arunca mrejele”
τω ρηματι σου χαλασω τα δικτυα 153 x 8 x 4

„cuvântul”
ρηματι 153 x 3

Ce se întâmplă când Simon-Petru a ascultat cuvântul Domnului? Cuvântul Evangheliei ne spune că „au prins mulțime mare de pești”.

„pești mulți”
ιχθυων πολυ 1224 x 2 (153 x 8 x 2)

Cuvântul „mulți” (πολυ) are valoarea 289 x 2, iar 289 este 17 x 17, sau pătratul lui 17.

„de pești”
ιχθυων 170 x 11 sau (17 x 10 x 11)

„mulți”
πολυ 289 x 2 (17 x 17 x2)

Astfet în textul „mulțime de pești mulți” există trei modele; unul multiplu a lui 153, al doilea a lui 170 și al treilea a lui 289 (17 x 17).

Reținem faptul că atunci când avem pătratul unui număr, pătratul accentuează importanța și semnificația numărului respectiv.

Să ne întoarcem câteva cuvinte înainte.

„făcând ei aceasta, au prins mulțime de pești mulți”
Luca 5, 6: ποιησαντες συνεκλεισαν πληθος ιχθυων πολυ 153 x 31

Interesant este faptul că aceste 5 cuvinte au aceeași valoare (153 x 31) ca și cuvintele „a tras mreaja la țărm plină de pești” (Ioan 21, 11).

Luca 5, 6: ποιησαντες συνεκλεισαν πληθος ιχθυων πολυ 153 x 31
Ioan 21, 11: ειλκυσεν δικτυον εις την γην μεστον ιχθυων 153 x 31

Să mai mergem un pic înapoi, unde Iisus spune lui Simon: „lăsați în jos mrejele voastre ca să pescuiți” (Luca 5, 4).

„ca să pescuiți”
αγραν 153

În acest verset, Iisus le spune ucenicilor „lăsați mrejele voastre”. Am văzut că „mreajă” are valoarea 153 x 8. Expresia „mrejele voastre”, la plural, este un multiplu al lui 289 sau 17 x 17.

„mrejele voastre”
δικτυα υμων 289 (17 x17 x7)

În această pericopă mai există un verset la fel de interesant. După ce au prins mulțime mare de pești, Simon-Petru „a căzut la genunchii lui Iisus, zicând: Ieși de la mine, Doamne, că sunt om păcătos. Căci spaimă îl cuprinsese pe el și pe toți cei care erau cu el, pentru pescuitul peștilor pe care îi prinseseră” (Luca 5, 8-9).

„pentru pescuitul peștilor pe care îi prinseseră”
Luca 5, 9: επι τη αγρα των ιχθυων συνελαβον 289 x 15

Valoarea 289 x 15 este foarte semnificativă deoarece este factorizat 17 x 17 x15. Numărul 15 este numărul puterii în structurile matematice din Sf. Scriptură.

Un pasaj înrudit care apare un multiplu al numărului 153 în legătură cu o pescuire mare de pește se găsește într-una din pildele pe care le-a rostit Domnul despre împărăția cerurilor.

Matei 13, 47-48: „Asemenea este Împărăția cerurilor cu un năvod aruncat în mare și care adună tot felul de pești; iar când s-a umplut, l-au tras pescarii la mal și, șezând, au ales în vase pe cei buni, iar pe cei răi i-au aruncat afară”.

„iar când s-a umplut l-au tras”
Matei 13, 48: ην οτε επληρωθη αναβιβασαντες 153 x 15

Mai departe se afirmă că după ce l-au scos la mal „au ales în vase pe cei buni”.

„pe cei buni în vase”
Matei 13, 48: καλα εις αγγεια 289 (17 x 17)

Aceste structuri matematice există și pot fi verificate de către oricine. Cu toate acestea, după cum am văzut teologii cred că textul a fost alterat în timp. Dacă textul a fost alterat în timp datorită copierilor succesive, atunci ne întrebăm, aceste structuri matematice au existat în textul original, sau au rezultat din erorile întâmplătoare ale copiștilor? Au fost Evangheliștii sau copiștii matematicieni?

Bunul simț ne face să credem că designul matematic al textului este original și că Dumnezeu este Cel care i-a inspirat pe Evangheliști cum și ce să scrie.

În concluzie, avem dovada de necontestat că textul biblic este inspirat până la nivel de literă, și că este integral.

Bibliografie

Del Washburh, The Original Code in the Bible, 1998.

În categoria codul Bibliei, Coduri, Design numeric, Semnatura lui Dumnezeu | Etichete , , , , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Codul original al Bibliei (XXXII)

Codul original al Bibliei (XXXI)

Continuăm expunerea de ieri cu recapitularea modelului matematic a lui 153 și 170.

1+2+3+4+5+6+7+8+9+10+11+12+13+14+15+16+17 = 153 (17 x 3 x 3)

„a tras mreaja la ţărm, plină de peştimari: o sută cincizeci şi trei” este de 8262 (153 x 54)
ειλκυσεν το δικτυον εις την γην μεστον ιχθυων μεγαλων εκατον πεντηκοντα τριων 153 x 54

„a tras mreaja la ţărm, plină de peşti”
ειλκυσεν δικτυον εις την γην μεστον ιχθυων 153 x 31

„mari o sută cincizeci şi trei”
μεγαλων εκατον πεντηκοντα τριων 153 x 23

„mreaja”
το δικτυον 153 x 8

„mreaja la”
δικτυον εις 153 x 7

Ioan 21, 11: „pești” ιχθυων 170 x 11

În același verset „a tras mreaja la ţărm” (ειλκυσεν δικτυον εις την γην) 170 x 13

Ioan 21, 6: „Aruncați mreaja în partea dreaptă a corabiei și veți afla” 153 x 27

„mreaja”
Ioan 21, 6: το δικτυον 153 x 8

„partea”
μερη 153

Ioan 21, 8: „trăgând mreaja cu pești”
συροντες το δικτυον ιχθυων 170 x 13 x 2

„trăgând mreaja”
συροντες το δικτυον 170 x 15

Ioan 21, 8: „mreaja cu pești”
το δικτυον ιχθυων 17 x 7 x 13 x 2

Ioan 21, 9: „și pește pus deasupra”
και οψαριον επικειμενον 153 x 13

Luca 24, 42: „pește fript”
ιχθυος οπτου 170 x 13

„fript”
οπτου 153 x 6

„le-a dat lor, și de asemenea și peștele”
Ioan 21, 13: διδωσιν αυτοις και το οψαριον ομοιως 170 x 25

„le-a dat lor, peștele”
διδωσιν αυτοις οψαριον 153 x 20 (170 x 18)

Meditați la aceste expresii și gândiți-vă dacă sunt întâmplătoare, sau dacă apostolii pescari s-au transformat în matematicieni. Important este să înțelegeți natura teomaticii și valoarea ei pentru studiul biblic, dar și pentru apologetica creștină.

Nu numai că avem un argument incontestabil care arată că textul este inspirat de Dumnezeu, ci dovedește și faptul că textul a ajuns până în zilele noastre integral și nealterat.

Așa cum ochiul și inima sunt încântate de frumusețea florilor, iar auzul și inima de frumusețea armoniilor muzicale, tot așa ochiul și inima sunt încântate de frumusețea modelelor matematice din textul Sf. Scripturi. Așa cum cuvintele îți modelează creierul, tot așa și modelele matematice au efect asupra creierului.

Bibliografie

Del Washburh, The Original Code in the Bible, 1998.

În categoria codul Bibliei, Coduri, Design numeric, Semnatura lui Dumnezeu | Etichete , , , , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Codul original al Bibliei (XXXI)

Codul original al Bibliei (XXX)

Dacă ați ajuns până aici cu lectura acestei serie de articole, vă felicit. Poate vă întrebați, de ce este atât de important acest subiect al teomaticii. Cum ce ne poate ajuta? Face el obiectul studiului Biblic?

În primul rând, ne ajută să înțelegem și să admirăm perfecțiunea textului biblic. De asemenea, vom înțelege că majoritatea biblice sunt desuete, rămase în urmă cu mai bine de 100 de ani. În al doilea rând, teomatica face parte din studiul biblic întrucât vine cu o nouă perspectivă asupra studiului textului biblic. Este vorba de o perspectivă matematică, mult mai clară decât analizele clasice pe text.

Știm că apostolii au fost de meserie pescari. Matei a fost vameș, iar Luca a fost medic. Critica negativă afirmă că autorii textului biblic sunt apostolii. Nimeni nu pretinde că apostolii au fost matematicieni. Și cu toate acestea, textul conține modele matematice extrem de complexe pe care niciun critic sau sceptic nu le poate explica. Nici măcar teologii nu sunt în stare să le explice.

Înainte de a continua expunerea noastră, ar dori să aduc în atenție două exemple provocatoare.

Să începem cu exemplul din Evanghelia de la Ioan 21, 11.

Știm prea bine că Apostolul Ioan, cel mai tânăr dintre apostoli, a fost pescar, nu matematician. Conform teologilor, scopul său a fost acela de a completa informațiile oferite de ceilalți evangheliști. Dacă Matei, Marcu și Luca pun accent pe omenitatea Domnului nostru Iisus Hristos, Sf. Ap. Ioan pune accent în Evanghelia sa pe divinitatea Domnului nostru Iisus Hristos.

Până acum, teologii ignoră, cu multă consecvență aspectele matematice ce privesc textul biblic. Un motiv ar fi frica de a nu fi criticați, iar un alt motiv ar fi lipsa cunoștințelor matematice.

Ioan 21, 11: „Simon-Petru s-a suit în corabie şi a tras mreaja la ţărm, plină de peşti mari: o sută cincizeci şi trei”.

Acesta este textul. Prima întrebare este: de ce Sf. Ioan amintește numărul de 153? De ce nu un număr rotund, 150 sau 155? Este vorba de „pești mari”, o noțiune oricum relativă. Ce înseamnă pentru el „pești mari”, că doar nu le-a măsurat lungimea și nici greutatea?

Scepticii teomatii vor spune că Sf. Ioan a ales la nimereală acest număr. În acest caz a făcut o alegera foarte bună, la prima vedere. Dar hai să analizăm numărul 153.

Înainte de a putea vizualiza și vedea acest model este important ca să înțelegem numărul 153 și numerele care fac referire la el.

Ca regulă generală, se poate descoperi numărul principal al unei teme prin determinarea celui mai mare număr prim, sau „factor prin cheie”, al unui număr. Un număr prim este acela care se împarte doar la el însuși și la 1. De exemplu, 1, 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29 și 31 sunt numere prime.

Cel mai mare număr prim al numărului 153 este 17 (17 x 3 x 3 = 153). Numărul 153 prezintă câteva caracteristici unice și fascinante. Una dintre acestea este aceea că numerele de la 1 la 17 adunate dau 153.

1+2+3+4+5+6+7+8+9+10+11+12+13+14+15+16+17 = 153

În limba grecă textul este:

„ανεβη σιμων πετρος και ειλκυσεν το δικτυον εις την γην μεστον ιχθυων μεγαλων εκατον πεντηκοντα τριων, και τοσουτων οντων ουκ εσχισθη το δικτυον”.

În limba greacă cuvântul „pești” (ιχθυες) are valoarea numerică de 1224, adică 153 x 8. Ne întrebăm iarăși, să fie oare întâmplător faptul că valoarea cuvântului „pești” este multiplu de 153?

Știm că relatarea unui eveniment poate fi făcute cu cuvinte diferite și fiecare martor folosește propriile lui cuvinte. Deși putea să relateze evenimentul în diverse moduri, Sf. Ioan alege cuvintele pe care le avem astăzi în textul Evangheliei.

Dacă continuă analiza matematică a textului descoperim că valoarea fragmentului

„a tras mreaja la ţărm, plină de peşti mari: o sută cincizeci şi trei” este de 8262 (153 x 54)
ειλκυσεν το δικτυον εις την γην μεστον ιχθυων μεγαλων εκατον πεντηκοντα τριων 153 x 54

Mergem mai departe cu analiza și descoperim

„a tras mreaja la ţărm, plină de peşti”
ειλκυσεν δικτυον εις την γην μεστον ιχθυων 153 x 31

„mari o sută cincizeci şi trei”
μεγαλων εκατον πεντηκοντα τριων 153 x 23

Ce vi se pare, a stat Sf. Ioan Evanghelistul să calculeze manual valoarea cuvintelor pe care să le aștearnă în scris în Evanghelia sa? Și dacă astăzi descoperim acest model matematic în text, a ajuns el până la lor autentic, sau a fost alterat de-a lungul secolelor?

Numărul 17 este un factor cheie, însă alături de 153, numărul 170 predomină, de asemenea, în acest pasaj de text.

Așa cum am amintit mai sus, în greacă, cuvântul „pești” din acest text se pronunță diferit decât ιχθυες, care are valoarea 1224, sau 153 x 8.
Aici cuvântul ιχθυων are valoarea numerică 1870, sau 170 x 11.

Ioan 21, 11: „pești” ιχθυων 170 x 11

În același verset „a tras mreaja la ţărm” (ειλκυσεν δικτυον εις την γην) 170 x 13

„mreaja”
το δικτυον 153 x 8

„mreaja la”
δικτυον εις 153 x 7

„la ţărm, plină de peşti, mari”
εις γην μεστον ιχθυων μεγαλων 170 x 11 x 2

„pești”
ιχθυων 170 x 11

Observăm că pentru a se forma acești multipli de 153 și 17 contează atât ordinea cuvintelor cât și forma lor gramaticală. Cu alte cuvinte, dacă am exprima aceeași idee cu alte cuvinte, sau la un alt timp structurile matematice dispar.

Bibliografie

Del Washburh, The Original Code in the Bible, 1998.

În categoria codul Bibliei, Coduri, Design numeric, Semnatura lui Dumnezeu | Etichete , , , , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Codul original al Bibliei (XXX)

Predică la Duminica Floriilor, 2024

Intrarea în Ierusalim

Tema: despre împlinirea profețiilor

– ungerea cu mir – Isaia 53
– intrarea în Ierusalim – Psalm 111, Isaia 62, Zahari 9, 9
– aclamațiile mulțimii – Psalm 117
– strigătele copiilor – Psalm 8, 3.

Domnul întră în Ierusalim în chip smerit, dar aclamat ca un rege. Apoi după îngropare va fi păzit tot ca un rege în viață.

Învierea lui Lazăr prefigurează învierea Domnului.

Cu sărbătoarea de astăzi se încheie Postul cel Mare, în care am urcat și ne-am pregătit, treaptă cu treaptă, pentru a primi în sufletele și inimile noastre bucuria Învierii Domnului. În continuare urmează Săptămâna Patimilor.

La baza acestui urcuș duhovnicesc stă dreapta credință. Aceasta a fost tema centrală a învățăturii pe care am primit-o duminică de duminică.

Toate s-au scris ca să credeți că Iisus este Hristos, Fiul lui Dumnezeu și crezând să aveți viață în numele Lui. (Ioan 20, 31).

Dovedim credința noastră prin faptele noastre, prin rugăciune, iertare și milostenie.

Schimbările din lume continuă, dar să avem nădejde în Dumnezeu, fără frică, sau teamă, sau ură. Să ne rugăm ca Dumnezeu să ne apere de boală, de foamete, de cutremure, de venirea altor neamuri asupra noastră și de războiul cel dinre noi.

Trăim vremuri de cernere. Și suntem chemați să alegem între Dumnezeu și Satana. Vin alegerile! Anul acesta să alegem pe Hristos ca stăpân și conducător al nostru, al țării și al neamului. Să nu ne lăsăm dezbinați de partide!

Toate partidele au aceeași conducere și sunt controlate de masonerie. Iar masoneria, la rândul ei, este controlată de Lucifer, Marele Arhitect.

Să ne punem toată nădejdea noastră în Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care S-a jertfit pentru mântuirea întregului neam omenesc.

În categoria Predici | Etichete , , , | Un comentariu

Codul original al Bibliei (XXIX)

Să revenim la exemplul Agape/Dragoste

Toate exemplele lui 93 prezentate în capitolul anterior reprezintă doar o piesă a puzzle-ului, de fapt, o piesă foarte mică. Există o serie de alte combinaţii de fraze prezente – cele care nu au rezultat la un multiplu de 93. Din nou, fiecare cuvânt şi expresie prezentă conţine valori care se referă la imaginea de ansamblu a ceea ce reprezintă fiecare pasaj.

În ultimul capitol, am discutat despre modul în care cea mai simplă scriere a cuvântului „dragoste” (agape) este egal cu 93. Să ne uităm acum la toate cele trei ortografii ale acestui cuvânt, fiecare cu articolul corespunzător. Acest lucru produce un total de şase numere. Următoarele ortografii apar undeva în Noul Testament.

DRAGOSTE 93                                 DRAGOSTE 100
αγαπη                                                  η αγαπη’

DRAGOSTE 144                                DRAGOSTE 500
αγαπην’                                                την αγαπην’

DRAGOSTE 294                               DRAGOSTE 800
αγαπης’                                                της αγαπης’

Fiecare dintre numerele de mai sus se încadrează în designul teomatic general al Bibliei. Vom discuta acest aspect imediat. Mai întâi, să analizăm fiecare număr individual.

Cu articol, valoarea cuvântului agape este 100.

DRAGOSTE 100
η αγαπη’

Numărul unul este cel mai simplu şi de bază număr posibil. Am văzut în capitolul 3 cum expresia „La început Dumnezeu” avea o valoare de 1000, sau fără zerouri, doar 1. Tot ceea ce are de-a face cu Dumnezeu în forma Sa cea mai simplă şi singulară este exemplificat de numărul 1. Faptul că cuvântul „dragoste” se reduce la 1 ilustrează că iubirea adevărată, autentică poate exista numai în singur Dumnezeu. Ca creştini ne închinăm şi slujim unui singur Dumnezeu.

Numărul unu aduce, de asemenea, conceptul de ceea ce este sfânt, pur şi nediluat. Dragostea lui Dumnezeu este în mod absolut curată.

DRAGOSTE 500
την αγαπην’

Acum, un alt număr pe care l-am catalogat pe larg este 500. Există un grup de pasaje, toate legate de faptul că Dumnezeu este singurul şi unicul Dumnezeu şi, dintr-un motiv ciudat, toate numerele ies la doar 500 (şi multipli de 500). Modelul este remarcabil.

Aici, constatăm că una dintre ortografiile iubirii are şi o valoare de 500. Aceasta se încadrează din nou în unicul şi singurul aspect. (Notă: Dacă mi-aş face timp să arăt acest model şi consistenţa lui, totul ar avea sens perfect pentru cititor.)

Următorul model menţionat mai sus este numărul 144. Acesta este fără îndoială numărul major din teomatică care se ocupă de tot poporul ales al lui Dumnezeu, aleşii, sfinţii, Biserica, Mireasa Mielului şi aşa mai departe. Saturează acest subiect în toată Biblia. Atât Teomatica, cât şi Teomatica II au avut capitole întregi care au discutat despre acest număr 144, care este 12 x 12.

Cartea Apocalipsa vorbeşte despre „144 de mii”, care nu poate fi decât un număr reprezentativ pentru tot poporul lui Dumnezeu din toate timpurile, „mulţime mare pe care nimeni nu o putea număra” (Apoc. 7, 9). Din acest motiv descoperim că iubirea lui Dumnezeu este cu poporul Său care Îi aparţine.

IUBIRE 144                                                      IUBIRE DE DUMNEZEU 144 x 4
αγαπην’                                                              αγαπη θεου’

Mai rămân două numere din cele şase pentru dragoste. Unul dintre cele mai semnificative numere asociate cu perfecţiunea poporului lui Dumnezeu este 7, şi mai precis 14. Pătratul lui 7 sau 49 este, de asemenea, foarte important (vezi Teomatica II, pp. 342-344). S-ar putea face o întreagă prezentare în legătură cu acest tipar.

IUBIRE 294 (14 x 7 x 3) (7 x 7 x 6 sau 49 x 6)
αγαπης’

Ultimul cuvânt pentru dragoste dă 800. Acest număr 8 este legat în mod inconfundabil de Iisus, care a stabilit Evanghelia harului bazată pe credinţă. Priviţi următoarele exemple.

DOMNUL 800                                                            IISUS 888
κύριος                                                                            Ιησούς

IUBIRE 800
της αγαπης’

Noua ordine pe care Iisus a stabilit-o s-a bazat şi pe înviere şi El a înviat în prima zi a săptămânii (sau ziua a opta). Numărul 8 urmează lui 7, care este Sabatul sau ziua a şaptea.

(a treia) ZI VA ÎNVIA 800
Mat. 20, 19 ήμερα εγερθησεται

Circumcizia (sau o nouă viaţă) a avut loc în a opta zi şi există un întreg model de 8 în jurul acestui subiect.

Cuvântul Sabat în ebraică are o valoare de 700. Este o coincidenţă faptul că următoarele expresii ies toate la 700? Va fi dificil pentru orice sceptic cu nasul pe sus (care cunoaşte Biblia) să se uite la următoarele trei expresii şi să spună că modul în care aceste numere funcţionează teomatic sunt o pură coincidenţă.

SABATUL 700
Ieşirea 16, 23 שבת״

MUNTE SINAI 700
Gal. 4, 25 Σινα ορος’

LEGEA 700
Ef. 2, 15 τον νομον

Omenirea nu putea fi mântuită prin respectarea legii. Ea ar putea fi mântuită doar prin credinţă şi de aceea numărul 8 urmează după 7 şi duminica urmează sâmbetei sau Sabatului. Credinţa a înlocuit obligația de a respecta legea ca mijloc de mântuire.

În vechiul sistem de drept, nu exista dragoste. Era să faci sau să mori. Dar în credinţă, există iubire. De aceea, următoarele cuvinte au valori de 8.

CREDINŢA 800                                       IUBIRE 800                                      IISUS 888
πιστις                                                           της αγαπης’                                        Ιησούς

Bibliografie

Del Washburh, The Original Code in the Bible, 1998.

În categoria codul Bibliei, Coduri, Design numeric, Semnatura lui Dumnezeu | Etichete , , , , , , , , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Codul original al Bibliei (XXIX)

Codul original al Bibliei (XXVIII)

5. Adunarea pieselor împreună

Explicarea modului în care funcţionează teomatica

Cu ani în urmă cineva mi-a împărtăşit un mic puzzle numit pătrat magic. Pătratul magic nu este cu adevărat altceva decât o simplă formulă matematică, dar ceea ce face este uimitor. Deşi următorul exemplu nu este în niciun caz destinat să fie o explicaţie completă a modului în care funcţionează structura teomatică, el va ilustra ideea de bază.

Mai jos sunt prezentate şaisprezece pătrate. Pot fi folosite multe numere. Pentru acest exemplu vom folosi formula pentru numărul 34. Prin combinarea numerelor corecte (de la 1 la 16) în fiecare pătrat, se observă următoarele rezultate:

Toate numerele din cele patru rânduri orizontale adunate fac 34.
Toate numerele din cele patru coloane verticale adunate fac 34.
Cele patru pătrate din fiecare colţ adunate fac 34.
Cele patru pătrate din centru adunate fac 34.
Pătratele diagonale adunate fac 34.
Toate pătratele opuse de pe margini adunate fac 34.

În pătratul magic, aproape fiecare model simetric de patru pătrate însumează 34. Designul teomatic din Biblie ar putea fi asemănat cu un pătrat magic gigantic. Diferenţa majoră este că, în loc de diferitele combinaţii de cuvinte egale cu acelaşi număr (34), acestea ar ieşi la valorile predeterminate.

Poate că o altă ilustraţie similară este un puzzle de cuvinte încrucişate. În loc ca fiecare pătrat să conţină un număr, acesta conţine litera unui cuvânt. La fel ca pătratul magic, toate literele trebuie să se intersecteze perfect în toate direcţiile pentru ca un puzzle de cuvinte încrucişate să funcţioneze.

În teomatică, valorile numerice ale cuvintelor şi ale diferitelor segmente de fraze sunt aranjate în ordinea corectă, pentru a permite modelelor referitoare la fiecare adevăr spiritual să se potrivească şi să curgă împreună – în toate direcţiile. Când diferite cuvinte, sau combinaţii ale acestora, sunt în juxtapunere (alăturate), ele se vor adăuga la valorile numerice potrivite, aşa cum pătratul magic prezintă numerele potrivite atunci când fiecare număr a fost plasat corect în interiorul pătratului potrivit.

Să ne uităm la câteva exemple despre cum funcţionează acest lucru.

Lumina care vine în lume

Iată o frază simplă luată din Ioan 3, 19:

Şi aceasta este judecata, că Lumina a venit în lume, şi oamenii au iubit întuneric mai degrabă decât Lumina.

Din nou, deasupra fiecărui cuvânt este valoarea sa numerică. Cuvintele care sunt subliniate în greacă (το şi τον) sunt articole care „modifică” cuvintele imediat după ele. Ele nu au sens traducabil.

În acest pasaj, fiecare cuvânt individual are propria sa valoare numerică semnificativă. Luaţi cuvântul „lumină”. Are o valoare teomatică de 1500. Totuşi, cu articol (το φως) are valoarea 1870 (1500 + 370 = 1870). Prin urmare, cuvântul „lumină” este egal cu 1500 şi 1870. Acelaşi lucru este valabil şi pentru cuvântul „lume” (κοσμον), care este egal cu 450 şi 870. Verbul grecesc „a venit” (εληλυθεν) are o valoare de 537. Prepoziţia „în” (εις) are valoarea 215.

Fiecare combinaţie de cuvinte din această expresie are diverse numere care trec prin ea. Când toate cuvintele sunt adăugate împreună, întreaga frază este egală cu 3872. Cu toate acestea, există alte numere prezente în această frază totală. Fără cele două articole, valoarea expresiei ar fi 3082. Cu toate acestea, doar cu primul articol, valoarea ar fi 3452. Cu doar al doilea articol, valoarea frazei ar fi 3502.

Există şi mai multe combinaţii atunci când sunt examinate toate posibilităţile.

Ce înseamnă acest lucru?

În interiorul acestei fraze simple se află multe modele teomatice extrem de semnificative – toate se referă la întreg. Deocamdată, să examinăm doar una dintre ele.

În ambele cărţi ale mele anterioare, au existat capitole întregi care arătau modul în care numărul 150 avea semnificaţie în raport cu subiectul luminii, lămpilor, ochilor şi vederii şi alte concepte înrudite. Numărul 150 (împreună cu 100 şi 225) saturează literalmente majoritatea pasajelor majore din Scriptură care tratează aceste subiecte. Modelul şi consistenţa sunt absolut uluitoare. Sunt tentat să prezint aici câteva dintre date, dar îmi este greu să mă opresc.

Examinând fraza de mai sus din Ioan 3, 19, găsim acest model simplu.

În această frază de numai patru cuvinte (cu o conjuncţie şi două articole), există nouă caracteristici care se grupează în jurul multiplilor numărului 150. Aproape fiecare posibilitate a fost elaborată la 150. Acest tip de fenomen este văzut în mod repetat în numeroase pasaje. Atâţia multipli de 150 ar fi imposibil fără mecanismul de flexibilitate al lui Dumnezeu pentru articole şi conjuncţii.

Probabilitatea sau şansa matematică ca această expresie să conţină nouă multipli de 150 (sau orice alt număr de aceeaşi dimensiune) este foarte puţin probabilă. Dar acesta este doar începutul. Există cel puţin o duzină de alte modele aparente în această expresie grupate în jurul altor numere cheie mari. Toate acestea se referă la alte concepte teologice, subiecte, teme şi structuri numerice din alte părţi ale Bibliei.

La fel ca pătratul magic, toate aceste numere vin împreună în perfect echilibru cu structura teomatică biblică şi cu modul în care întregul se referă în mod specific la această singură frază. Numesc acest concept orchestrarea teomaticii. Capitolul 10 din Teomatica II discută acest aspect.

Păstrarea lucrurilor simple

Ar fi foarte uşor să te angajezi într-o discuţie lungă şi complicată menită să arate cum a fost pusă cap la cap întreaga structură teomatică şi cum funcţionează. Ar putea fi analizate sute, dacă nu mii de exemple, împreună cu consistenţe incredibile şi uluitoare. În Teomatica II, sunt date aproape trei mii de exemple individuale.

S-a menţionat mai devreme că această carte va fi simplă. Aşa că nu vreau să împovărez cititorul cu prea multe detalii. Voi fi scurt şi voi arăta doar câteva exemple. Nimic din toate acestea nu este destinat să fie concludent din punct de vedere ştiinţific sau statistic. Scopul acestui capitol este ca cititorul să vadă pur şi simplu cum totul a fost aşezat intenţionat de Dumnezeu ca să funcţioneze. Există, fără îndoială, multe aspecte în toate acestea care nu au fost încă descoperite.

Bibliografie

Del Washburh, The Original Code in the Bible, 1998.

În categoria codul Bibliei, Coduri, Design numeric, Semnatura lui Dumnezeu | Etichete , , , , , , , | 3 comentarii

Codul original al Bibliei (XXVII)

Referinţa 19 – I Corinteni 13, 13

Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.

IAR MAI MARE (este) DRAGOSTEA 93 x 11
I Cor. 13, 13 μειζων δε η αγαπη’

Referinţa 20 – II Corinteni 8, 8

Nu cu poruncă o spun, ci încercând şi curăţia dragostei voastre, prin sârguinţa altora.

Acestea sunt cuvintele Apostolului Pavel. Ultima parte a versetului de mai sus, în greacă, spune de fapt: „Şi dragostea voastră dovedeşte autenticitatea”.

ŞI CURĂȚIA DRAGOSTEI VOASTRE 93 x 19
II Cor. 8, 8 και υμετερας αγαπης γνήσιον’

ÎNCERCÂND CURĂŢIA 93 x 15
II Cor. 8, 8 γνήσιον δοκιμαζων”

Referinţa 21 – Efeseni 1, 15

Drept aceea, şi eu auzind de credinţa voastră în Domnul Iisus şi de dragostea cea către toţi sfinţii.

DRAGOSTEA CEA CĂTRE TOŢI SFINŢII 93 x 18
Ef. 1, 15 αγαπην εις παντας άγιους

Referinţa 22 – Filipeni 1, 15-16

Unii, e drept, vestesc pe Hristos din pizmă şi din duh de ceartă, alţii însă din bunăvoinţă. Unii o fac din iubire, ştiind că stau aici pentru apărarea Evangheliei.

Cele de mai sus prezentau o frază de şase cuvinte care avea 930 x 2, dar nu am simţit că este suficient de scurtă şi explicită pentru a fi afişată.

Referinţa 23 – I Tesaloniceni 3, 12

Iar pe voi, Domnul să vă înmulţească şi să prisosiţi în dragoste unul către altul şi către toţi, precum şi noi faţă de voi.

SĂ PRISOSIŢI ÎN DRAGOSTE 93 x 14
I Tes. 3, 12 περισσευσαι αγαπη”

SĂ PRISOSIŢI ÎN 93 x 13
περισσευσαι”

Referinţa 24 – I Timotei 6, 11

Dar tu, o, omule al lui Dumnezeu, fugi de toate acestea şi urmează dreptate, evlavie, credinţă, dragoste, răbdarea, blândeţe.

De regulă, în teomatică, nu va exista niciodată un model cu un cuvânt precum „dragoste” pur şi simplu prezent într-o listă lungă cu alte elemente. În astfel de cazuri, nu există cuvinte înainte sau după cuvântul „dragoste” care să se refere la el.

Referinţa 25 – Evrei 6, 10

Căci Dumnezeu nu este atât de nedrept încât să treacă cu vederea lucrarea ta şi dragostea pe care ați arătat-o de dragul Lui slujind sfinţilor.

SI DRAGOSTEA PE CARE AȚI ARĂTAT-O 93 x 15
Evr. 6, 10 και της αγαπης ης ενεδειξασθε’

Referinţa 26 – I Ioan 3, 17

Iar cine are bogăţia lumii acesteia şi se uită la fratele său care este în nevoie şi îşi închide inima faţă de el, cum rămâne dragostea lui Dumnezeu în acela?

CUM RĂMÂNE DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU 93 x 19
I Ioan 3, 17 πως αγαπη θεου μενει

Referinţa 27 – I Ioan 4, 18

„În iubire nu este frică, ci iubirea desăvârşită alungă frica.”

NU ESTE FRICĂ ÎN DRAGOSTE 93 x 22
I Ioan 4, 18 φοβος ουκ εστιν εν αγαπη’

Referinţa de mai sus la agape este cea care a fost inclusă în lista noastră cu fiecare zece referinţe. Cu toate acestea, acest verset are două referiri la agape. Al doilea afirmă că „dragostea desăvârşită alungă frica”.

IUBIREA DESĂVÂRŞITĂ ALUNGĂ 93 x 15
I Ioan 4, 18 η τελεία αγαπη εξω βάλλει

Următorul exemplu nu se află în lista noastră de versete de examinat, dar pur şi simplu a trebuit să-l arăt. Versetul de mai sus conţine încă o a treia referire la agape.

… dar iubirea desăvârşită alungă frica, pentru că frica are cu sine pedeapsa, iar cel care se teme nu a fost desăvârşit în iubire.

DESĂVÂRŞIT 93 x 19
τετελειωται’

Referinţa 28 – Apocalipsa 2, 4

În Cartea Apocalipsei, Iisus se adresează Bisericii din Efes. Valoarea aici este 93 x 31.

Dar am împotriva ta faptul că ai părăsit dragostea ta cea dintâi.

AI PĂRĂSIT PRIMA TA IUBIRE 93 x 31
Apoc. 2, 4 αγαπην σου πρωτην αφηκας”

Concluzie

În acest moment, aş putea arăta cel puţin încă o sută de exemple cu numărul 93 atât din Vechiul Testament, cât şi din Noul Testament. În capitolul următor va fi prezentată o analiză care va ajuta cititorul să înţeleagă mai multe despre ceea ce tocmai a fost arătat.

Bibliografie

Del Washburh, The Original Code in the Bible, 1998.

În categoria codul Bibliei, Coduri, Design numeric, Semnatura lui Dumnezeu | Etichete , , , , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Codul original al Bibliei (XXVII)

Codul original al Bibliei (XXVI)

Referinţa 14 – Romani 12, 9

Dragostea să fie nefăţarnică; urâţi răul, alipiţi-vă de bine.

DRAGOSTEA SĂ FIE NEFĂŢARNICĂ 93 x 15
Rom. 12, 9 αγαπη ανυποκριτος’

Ce poate fi mai incredibil decât următoarele?

NEFĂŢARNICĂ 93 x 7 x 2
ανυποκριτος’

În timp ce urmărim aceste tipare derulându-se, nu-i aşa că este uimitor că ceva atât de profund şi semnificativ, cu implicaţii care sunt absolut zguduitoare şi concludente, ceva care este chiar acolo în text şi poate fi atât de uşor verificat – este practic necunoscut întregii lumi religioase, ştiinţifice şi academice?

Referinţa 15 – Romani 13, 9-10

Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Iubirea nu face rău aproapelui.

SĂ IUBEŞTI PE APROAPELE TĂU 93 x 22
Rom. 13, 9 αγαπήσεις τον πλησίον σου

Următoarea expresie interliniată din greacă spune: „Iubirea de aproapele, rău nu face”. Următorul aranjament este în mod clar în contextul sensului şi al designului teomatic care există în acest verset.

IUBIREA RĂU NU (lucrează) 93 x 8
Rom. 13, 10a αγαπη κακόν ουκ

RĂU NU 93 x 7
κακόν ουκ

Referinţa 16 – Romani 13, 10

Iubirea nu face rău aproapelui; iubirea este deci împlinirea legii.

IUBIREA ESTE DECI ÎMPLINIREA 93 x 18
Rom. 13, 10b πλήρωμα ουν αγαπη”

ESTE DECI ÎMPLINIREA 93 x 17
πλήρωμα ουν”

Referinţa 17 – Romani 14, 15

Dar dacă, pentru mâncare, fratele tău se mâhneşte, nu mai umbli potrivit iubirii.

DUPĂ IUBIRE 93 x 5
Rom. 14, 15 κατα αγαπην

Referinţa 18 – Romani 15, 30

Dar vă îndemn, fraţilor, pentru Domnul nostru Iisus Hristos şi pentru iubirea Duhului Sfânt, ca împreună cu mine să luptaţi în rugăciuni către Dumnezeu pentru mine.

FRAŢILOR 310 x 2
Rom. 15,30 αδελφοί

PENTRU IUBIREA 310
δια αγαπης”

IUBIREA DUHULUI ÎMPREUNĂ CU MINE SĂ LUPTAŢI 930 x 5
της αγαπης του πνεύματος συναγωνισασθαι”

Să analizăm aceasta

Am încheiat acum examinarea primelor optsprezece apariţii ale cuvântului „dragoste” în Noul Testament. Este important să subliniem un fapt foarte important referitor la modul în care au fost prezentate cele de mai sus.

În toate experimentele şi testele care se fac, fiecare pasaj biblic care se referă la un anumit cuvânt sau subiect, trebuie privit şi analizat. Reuşitele trebuie afişate chiar alături de rateuri. De aceea este important să enumeraţi şi să scrieţi toate referinţele posibile înainte de a se face orice constatare. Aceasta este abordarea ştiinţifică corectă. În acest fel, scepticii care se îndoiesc nu pot acuza teomatica că este arbitrară şi că arată doar „lucrurile bune”, adică date selective.

Au mai rămas 101 pasaje

Un alt mod obiectiv de a face un experiment este de a selecta aleatoriu sau sistematic un număr limitat de pasaje care conţin cuvântul cheie şi apoi de a le testa. Ceea ce am decis să fac pentru restul Noului Testament a fost să încep să număr după Romani şi să notez fiecare a zecea apariţie a cuvântului agape. Următoarele zece versete au fost singurele din restul Noului Testament pe care le-am testat: I Corinteni 13, 13; II Cor. 8,8; Ef. 1, 15; Fil. 1,16; I Tes. 3,12; I Tim. 6,11; Evr. 6, 10; I Ioan 3, 17; I Ioan 4, 18; Apoc. 2, 4).

Bibliografie

Del Washburh, The Original Code in the Bible, 1998.

În categoria codul Bibliei, Coduri, Design numeric, Semnatura lui Dumnezeu | Etichete , , , , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Codul original al Bibliei (XXVI)

Codul original al Bibliei (XXV)

[După cum ați observat, unele cuvinte sunt scrise în limba greacă și mai rar în ebraică. Nu trebuie să vă speriați de ele. Puteți înțelege prezentarea și fără să cunoașteți limba greacă. Aceste cuvinte sunt redate și în original pentru cei care doresc să aprofundeze teomatica, ca să aibă la îndemână cuvintele în limba originală în care a fost scris Noul testament.

Cu un pic de răbdare veți înțelege frumusețea teomatici și mai ales veți înțelege frumusețea textului biblic. Textul în original este scris ca și o partitură muzicală. La prima vedere semnele muzicale nu-ți spun nimic, dar interpretate își descoperă frumusețea auzului. Tot așa, textul biblic, la prima vedere, nu spune nimic. Pare o simplă poveste. Însă când este citit și recitit cu evlavie, frumusețea lui încântă inima.]

Referinţe 8 – Ioan 15, 13

Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi.

Următorul este cel mai specific lucru posibil. Este un cuvânt în greacă. „Iubire mai mare decât aceasta nu are nimeni.”

DECÂT ACEASTA 93 x 13
Ioan 15, 13 ταυτης

ARE 310 x 2 (31 x 10 x 2)
εχει

Cuvântul grecesc care înseamnă „decât aceasta” are aceeaşi valoare ca şi următorul. Marea dragoste despre care vorbea Iisus este să-şi dea viaţa pentru prietenii Săi.

PRIETENI 93 x 13
Ioan 15, 14 φίλους’

Iisus declarase anterior că „o iubire mai mare decât aceasta nu are nimeni”. Cuvântul „are” este 310 x 2. O altă scriere greacă a cuvântului „prieteni” are aceeaşi sumă totală. Acesta este un exemplu al logicii de nedescris văzută atât de des în teomatică.

PRIETENI 310 x 2
φίλοι

ARE 310 x 2
εχει

Referinţa 9 – Ioan 17, 26

Şi le-am făcut cunoscut numele Tău şi-l voi face cunoscut, ca iubirea cu care M-ai iubit Tu să fie în ei şi Eu în ei.

Următoarele cinci cuvinte din limba română provin din trei cuvinte greceşti.

IUBIREA CU CARE AI IUBIT 93 x 7
Ioan 17, 26 αγαπη ην ηγαπησας’

DRAGOSTE 93
αγαπη

CU CARE AI IUBIT 93 x 6
ην ηγαπησας’

Vom trece acum la Epistola către Romani şi la următoarea serie de referinţe. Este ciudat cum nici substantivul, nici verbul pentru agape – care apare de 241 de ori în Noul Testament – nu apar nici o singură dată în toată Cartea Faptele Apostolilor.

Referinţa 10 – Romani 5, 5

Iar nădejdea nu ruşinează pentru că iubirea lui Dumnezeu s-a vărsat în inimile noastre.

Desigur, cuvintele „iubirea lui Dumnezeu”, aşa cum am văzut anterior, au ajuns la 93 x 15. Următoarele şapte cuvinte din română provin din doar trei cuvinte greceşti plus o conjuncţie.

PENTRU CĂ IUBIREA LUI DUMNEZEU S-A VARSAT 93 x 25
Rom. 5, 5 Οτi η αγαττη θεου εκκεχυται’

Referinţa 11 – Romani 5, 8

Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea Lui faţă de noi prin aceea că, pentru noi, Hristos a murit.

ÎŞI ARATĂ FAŢĂ DE NOI 93 x 7 x 4
Rom. 5, 8 συνιστησιν εαυτου

Referinţa 12 – Romani 8, 35

Cine ne va despărţi de dragostea lui Hristos?

DESPĂRŢI PE NOI DE IUBIRE 93 x 26
Rom. 8, 35 ημας χωρίσει απο αγαπης

Cuvintele „dragoste lui Hristos” nu conţin un 93, dar au încă prezent modelul 31. Numărul 8 este unul dintre numerele cheie majore legate de Iisus, care are o valoare de 888.

DRAGOSTEA LUI HRISTOS 310 x 8
της αγαπης χριστού’

Referinţa 13 – Romani 8, 39

Nici înălţimea, nici adâncimea, nici vreo altă făptură nu va putea să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu în Hristos Iisus, Domnul nostru.

O căutare computerizată a ultimei părţi a versetului de mai sus a scos la iveală aproape o duzină de multipli de 93 în toate diferitele segmente de frază. Iată cel mai explicit exemplu.

Priviţi mai jos valoarea celei de-a doua caracteristici.

VA PUTEA SĂ NE DESPARTĂ DE 3100
Rom. 8, 39 δυνηοεται ημας χωρισαι απο’

DE DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU 930 (93 x 10)
Rom. 8, 39 απο αγαπης θεου”

IUBIREA LUI DUMNEZEU 93 x 15
Luca 11:42 αγαπην του θεου”

Bibliografie

Del Washburh, The Original Code in the Bible, 1998.

În categoria codul Bibliei, Coduri, Design numeric, Semnatura lui Dumnezeu | Etichete , , , , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Codul original al Bibliei (XXV)

Codul original al Bibliei (XXIV)

Numărul 31

De-a lungul anilor, pe măsură ce am efectuat cercetări, am observat de nenumărate ori că numărul 31, care este un număr prim, este în mod clar asociat cu conceptele de sfinţenie şi puritate. Vorbeşte despre ceea ce este complet curat în ochii lui Dumnezeu. De exemplu, există o structură a lui 31 şi 310 care are legătură cu sfinţii îmbrăcaţi în haine albe. Numărul 31 saturează referinţele la sângele lui Iisus şi predomină în fraze care îl înfăţişează pe Iisus ca „Mielul lui Dumnezeu” perfect. Cuvântul miel (αρνιω) are o valoare de 961, care este 31 x 31. Am atins pe scurt acest model de 31 în capitolul 12 din Teomatica II.

Numărul 93

Agape (αγαπη) are o valoare numerică de 93. Acest număr este calculat la 31 x 3. Ceea ce vom observa acum, în timp ce investigăm toate aceste referinţe la agape, iubire, este că numărul 93 (şi uneori 310) va apărea iar şi iar — dincolo de legile matematice ale hazardului. De fapt, vom începe să vedem o mică piesă dintr-o imagine uimitoare care începe să apară pe măsură ce ne uităm la fiecare verset din Biblie. Vă rugăm să reţineţi că analizez fiecare pasaj deoarece această carte este de fapt scrisă.
După ce am analizat următoarele referinţe, noi vom rezuma ceea ce a fost arătat.

Încă un comentariu

Din punct de vedere ştiinţific sau statistic, acest model s-ar afla undeva în josul listei faptelor impresionante. Pe o scară de la 1 la 10, l-aş evalua cu 4. Deşi următoarele ar putea rezista cu uşurinţă într-o analiză ştiinţifică majoră cu reguli de bază absolute şi controale stabilite, nici măcar nu l-aş considera un candidat pentru evaluare ştiinţifică.

Există şi alte date statistice mult mai impresionante. Chiar şi aşa, modelul matematic este clar prezent şi foarte convingător.

Un fapt important care trebuie precizat este că lungimea medie pentru toate exemplele prezentate în acest capitol este de numai 2,40 cuvinte greceşti (fără a număra articolele sau conjuncţiile care încep o frază): Acestea vor fi expresii extrem de scurte şi explicite.

Referinţa 1 – Matei 24, 12

Şi pentru că fărădelegea va creşte, dragostea multora se va răci.

Următoarele constă doar din trei cuvinte greceşti.

DRAGOSTEA MULTOR SE VA RĂCI 93 x 30
Mat. 24,12 ψυγησεται η αγαπη πολλων”

Referinţa 2 – Luca 11, 42

Vai vouă, fariseilor! Că daţi zeciuială din izmă şi din untariţă şi din toate legumele şi lăsaţi la o parte dreptatea şi iubirea de Dumnezeu.

IUBIREA LUI DUMNEZEU 93 x 15
Luca 11, 42 αγαπην του θεου”

Referinţe 3 – Ioan 5, 42

Vorbind evreilor, iată cuvintele lui Iisus.

Dar v-am cunoscut că n-aveţi în voi dragostea de Dumnezeu.

Modul în care se desfăşoară teomatica este foarte clar şi concis. Întreaga frază citată mai sus este 93 x 41. Cu toate acestea, în această scurtă demonstraţie, încerc să prezint cele mai scurte şi mai concise cuvinte posibile care fie includ sau se referă la cuvântul „dragoste”. În limba greacă originală, cuvântul aranjament spune „acea dragoste de Dumnezeu nu o aveţi în voi înşivă”.

DRAGOSTEA DE DUMNEZEU NU 93 x 12
Ioan 5, 42 αγαπην θεου ουκ’

Referinţa 4 – Ioan 13, 35

Prin aceasta vor cunoaşte toţi oamenii că sunteţi ucenicii Mei, dacă aveţi dragoste unii faţă alţii.

DACA AVEŢI IUBIRE 93 x 12
Ioan 13, 35 εαν αγαπην εχητε’

IUBIRE PENTRU 93 x 12
αγαπην εχητε εν

Referinţa 5 – Ioan 15, 9

Precum M-a iubit pe mine Tatăl, aşa v-am iubit şi Eu pe voi. Rămâneţi întru iubirea Mea.

Cuvântul „dragoste” apare de trei ori în acest verset; totuşi, ultima referinţă este singura care foloseşte agape. Primele două referinţe folosesc forma verbală.

RĂMÂNEŢI ÎN IUBIREA 93 x 6
Ioan 15, 9 μείνατε εν αγαπη’

Priviţi natura distinctă a acestor două cuvinte şi modul în care modelul 93 apare în mod inconfundabil.

RĂMÂNEŢI ÎN 93 x 5
μείνατε εν’

Unii oameni ar putea întreba, se potrivesc cele două forme verbale din acest pasaj cu modelul 93? Prima dată când este folosit verbul pentru dragoste, acest lucru se întâmplă.

PRECUM M-A IUBIT PE MINE TATĂL 961 (31 x 31)
ηγαπησεν με ο πατήρ”

Modelul este prezent în mod clar, dar nu totul este 93 sau 31 x 3. Vă rugăm să reţineţi că 31 este numărul prim cheie aici în raport cu dragostea, nu doar 93. Sunt mulţi de 31 prezenţi în aceste pasaje şi pur şi simplu nu avem timp pentru a le arăta pe toate, ci arătăm doar consistenţa predominantă care există cu 93. Multipli de 93 apar mai des decât ceilalţi multipli de 31, dar alte porţiuni care pot părea că au „ lipsă” de 93, conţin încă acest tipar de 31, precum şi alte modele inerente şi relative.

Acum să examinăm a doua apariţie a verbului.

ŞI EU V-AM IUBIT 93 x 19
καγω υμας ηγαπησα’

Referinţele 6 şi 7 — Ioan 15, 10

Dacă veţi păzi poruncile mele, veţi rămâne întru iubirea Mea, după cum şi Eu am păzit poruncile Tatălui Meu şi rămân întru iubirea Lui.

Am văzut deja cum cuvintele „rămâneţi în iubire” au rezultat în acest tipar 93. Caracteristica interesantă din acest verset este cuvântul „păstraţi”. Iisus a spus că, dacă o persoană va păzi poruncile Sale, va rămâne (va fi p[strat[) în dragostea Sa.

PĂSTRAŢI 930
Ioan 15, 10a τηρησητε’

Şi ultima parte a acestui verset spune: „după cum şi Eu am păzit poruncile Tatălui Meu şi rămân întru iubirea Lui”. Singurul model din acest pasaj a fost pur şi simplu cuvântul agape.

IUBIRE [agape] 93
Ioan 15, 10b αγαττη

Există o formă de verb complet diferită în limba greacă pentru cuvântul „dragoste” – este scris complet diferit de agape. Ghici ce se întâmplă?

era rezemat la pieptul lui Iisus unul dintre ucenicii Lui, pe care-l iubea Iisus.

IUBIT 93
Ioan 13, 23 ηγαπα

Bibliografie

Del Washburh, The Original Code in the Bible, 1998.

În categoria codul Bibliei, Coduri, Design numeric, Semnatura lui Dumnezeu | Etichete , , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Codul original al Bibliei (XXIV)