Să recapitulăm cele ce am prezentat până acum. Am amintit de multiplii lui 153 și 170 care apar în textele de la Matei 13, 48, Marcu 1, 17, Luca 5, 6; 5, 9; 9, 13; 24, 42, Ioan 21, 6; 21, 8-11; 21, 13, acolo unde se vorbește despre pești și pescuit. Astăzi vom continua cu alte câteva texte.
Un design remarcabil legat de acest subiect poate găsit în Evanghelia după Matei. Contextul este un pic diferit, însă Petru este cel care a plecat la pescuit. Vezi Matei 17, 24-27.
Modelul următor vorbește de la sine. Dacă Dumnezeu a putut săvârși minunea descrisă în pericopa amintită, atunci cele ce urmează sunt destul de ușor de înțeles.
„și peÈ™tele care va ieÈ™i întâiâ€
Matei 17, 27: και αναβαντα Ï€Ïωτον ιχθυν 153 x 19
„primul peÈ™teâ€
τον Ï€Ïωτον ιχθυν 170 x 17 (289 x 10)
Aici cuvântul „pește†este la singular.
„peÈ™teâ€
ιχθυν 153 x 7
Modelul 153/170 apare în multe referinÈ›e la năvod. ÃŽn Matei 13, 47 avem: „Asemenea este iarăși ÃŽmpărăția cerurilor cu un năvod aruncat în mare È™i care adună tot felul de peÈ™tiâ€.
„asemenea unui năvodâ€
Matei 13, 47: ομοια σαγηνη 153 x 3
ÃŽn Matei 4, 18 citim despre chemarea primilor apostoli de către Iisus: „Pe când umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi fraÈ›i: pe Simon, ce se numeÈ™te Petru, È™i pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescariâ€.
„aruncau mreaja în mareâ€
Matei 4, 18: βαλλοντας αμφιβληστÏον εις την θαλασσαν 153 x 20 (170 x 18)
„aruncau mreaja înâ€
Matei 4, 18: βαλλοντας αμφιβληστÏον εις 170 x 13
„căci erau pescariâ€
Matei 4, 18: ησαν Î³Î±Ï Î±Î»ÎµÎµÎ¹Ï‚ 153 x 4
„erau pescariâ€
Matei 4, 18: ησαν αλεεις 170 x 3
Notă. În ediția Noului Testament editat de Ivan Panin și în ediția Nestle-Aland cuvântul „pescari†este redat αλεεις, iar în ediția critică a Noului Testament editat de Kurt Aland, Mattehew Black, Carlo M. Martini, Bruce M. Metzger și Allen Wikgren în colaborare cu Institute for New Testament Textual Research, Munster/Westphalia, ediția a III-a, este redat prin αλιεις.
Care este forma corectă? Cum alegem?
Ca și în multe alte cazuri structura matematică din textul biblic ne arată care este forma corectă. Schimbarea unui „ε†cu un „ι†pare nesemnificativă la prima vedere, însă schimbă valoarea numerică a unui cuvânt cu 5, ceea ce duce la pierderea designului matematic.
Mai avem:
„pescari de oameniâ€
Matei 4, 19: αλεει ανθÏωπων 153 x 14
Marcu 1, 17: αλεει ανθÏωπων 153 x 14
ÃŽn Marcu 1, 17, Iisus le zice: „Și vă voi face să fiÈ›i pescari de oameniâ€.
„voi face să fiÈ›i pescariâ€
ποιησω γενεσθαι αλιεις 1700 (170 x 10)
Există încă un model în Luca 5, 2: „A văzut două corăbii oprite lângă țărm, iar pescarii, coborând din ele, spălau mrejeleâ€.
„iar pescariiâ€
Luca 5, 2: οι δε αλιεις 170 x 2
Dar mai descoperim ceva interesant.
„spălau mrejeleâ€
επλυνον τα δικτυα 1720
Modelul 172 apare deoarece ei curățau mizeria pe pe mrejele lor. Le spălau. Este foarte important să înțelegem acest exemplu, întrucât există mii de exemple de acestea în textul biblic.
În articolul următor vom continua cu alte câteva exemple.
Stau si ma intreb; oare nu ai remuscari ca ai muncit asa de greu pentru explicarea misterelor altor limbi?
Dece nu iei in serios bogatia cunostintei tale si sa ai curajul sa lucri cu ALFABETUL LIMBI ROMANE, daca tot scrii pentrtu Romini si in Romaneste.
Hai ca vad ca esti intelept si meriti sa iti deshid o portita a razei de lumina;
1.
Dumnezeu Cuvîntul Isus =369
– Ioan 17,vs.17; Cuvîntul tău este adevărul =369.
-Pomul cunoştinţei binelui =369.
-Sfinţii trupul lui Isus = 369.
2.
-Apoc. 1,vs.8; Eu sînt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfîrţitul = 565.
-Marcu 4,vs.11; Vouă va fost dat să cunoaşteţi taina împărăţiei =565.
– Convingete si calculeza folosind numerele dela baza viecarei litere a alfabetului Roman cu 31 de caractere.
Sper ca vei intelege, si nu iti vei mai irosi timpul cu alte alfabeturi.
Multumesc pentru informatii.
Dupa cum stii Noul Testament a fost scris in greaca si nu in limba romana. Daca nu studiezi textul in limba originala, cum vei intelege designul matematic in alta limba? Apoi misterul nu este al limbii, ci al textului.
Si inca ceva. Atunci cand admiri frumusetile creatiei lui Dumnezeu, nu conteaza ca esti in America, Romania, Grecia, Egipt, China, India sau Israel. Incantarea inimii este aceeasi.
Cuvantul Noului Testament este cuvant viu datator de viata. Este cuvantul lui Dumnezeu.
Poi vezi ca cu comentariul prezent te cam contrazici, asa cum zici; frumusetile creatiei Creatorului sint intelese de orisi ce limba. Poi atunci dece nu accepti ca Cuvintul Sau din biblie sa faca sens in ori si ce limba? Focusul tau a ramas pe limba in care a fost scris noul testament, dar eu stiu caci Cuvintul Creatorului este INTERNATIONAL ACELAS. Asa caci daca vrei sa dovedesti poporului Roman sensul cuvintelor, atunci ar fi corect sa folosesti alfabetul Roman. Dumnezeu nu este numai al evreilor sau al grecilor sau…., asa ca Cuvintul Lui trebuie sa faca sens in toate limbile. Acesta este adevaratul Creator al omenirii, ci nu cel ce se limiteaza la o limba. Caci El vorbeste pentru toata omenirea. Asa ca incepe cu inceputu.
DUMNEZEU =136.
ÃŽNCEPUTU =136.
Draga teo, de ce nu scrii tu pe aceasta tema daca tot zici ca stii? Intentia mea este una singura, aceea de a arata ca designul matematic al textului biblic este cel mai puternic argument ca Biblia este inspirata, iar textul este autentic.