ADN-ul și existența lui Dumnezeu

Publicat în 26/11/2017 de Teodosie Paraschiv

Înainte de a intra în subiect voi face o scurtă introducere informativă despre cum am ajuns să scriu pe această temă.

La începutul acestei luni am dat întâmplător (dar nimic nu este întâmplător) peste o informație care mi-a atras atenția. Articolul poartă titlul: „Oamenii de știință sunt șocați: Prima dovadă științifică legata de existenta lui Dumnezeu a fost găsită” și a fost publicat pe 30 mai 2017. Ca sursă era indicat articolul „The Scientists Are Shocked: First Scientific Proof of God Found?” [1], publicat pe data de 9 mai 2016. Am mers mai departe pe fir și am descoperit că sursa acestui articol este articol publicat pe site-ul Wyoming Institute of Technology, [2]. Articolul între timp a fost șters. Mai mult și pagina autorului, Dr. Richter DasMeerungeheuer a fost ștearsă [3]. Se pare că articolul a deranjat comunitatea științifică.

Am dat o căutare pe net și am descoperit articolul original în limba engleză, publicat pe data de 28 iunie 2014 pe un forum [4], cu indicarea sursei [5].
Ca și în cazul cercetărilor despre codul Bibliei și în acest caz au apărut zeci, poate sute de articole care să discrediteze aceste informații.

Redau mai jos articolul în limba engleză pentru a putea fi tradus și studiat de fiecare cititor:

„W.I.T. (Wyoming Institute of Technology) scientists, in conjunction with the Human Genome Project and Bob Jones University, have made what may be the most astounding discovery of this, or any generation. While working to understand and map the function of sequences of DNA in the human genome known as “Junk DNA” (for their lack of known function), scientists at W.I.T. noted that while the DNA sequences they were seeing bore little resemblance to the coding for biological function, they bore a striking similarity to the patterns of human language. Contacting and working closely with linguists and philologists from Bob Jones University, W.I.T. set out to analyze and decode the areas of Transposons and Retrotransposons which seemed indicative of human language.Linguistic professors at Bob Jones University, long noted for its intellectual rigor, began to attempt to translate the decoded segments that W.I.T. was providing. The structure was notably and demonstrably human in nature. The coding language found, which utilized sequences of twenty-eight independent values, fell easily into the incidence range of known alphabets. Sequences of independent connected values likewise mirrored the structure of word composition in human languages. The Linguistic and Philology team at Bob Jones began an extensive comparison of the quizzical script found in the “Junk DNA” with the catalog of every recorded human language; hoping to find similar lingual threads so that they could begin to formulate translations of the message laying hidden in the DNA. Professors were rocked with sheer awe when they found that one existent language, and one language alone, was a direct translatable match for the sequential DNA strands.The Language in the “Junk DNA”, the DNA that scientists had for years discarded as useless, was indistinguishable from ancient Aramaic. Even more amazingly, as linguists started to translate the code within the human genome, they found that parts of the script it contained were at times remarkably close in composition to verse found in the bible. And at times contained direct biblical quotes.On the human gene PYGB, Phosporomylase Glycogen, a non-coding transposon, holds a linguistic sequence that translates as “At first break of day, God formed sky and land.” This bears a stunning similarity to Gen 1:1 “In the beginning, God created the heavens and the earth.” Gene Bmp3 has a Retrotransposon sequence which translates to the well-known 1 Cor 6:19 “Do you not know that your body is a temple of the Holy Spirit, who is in you, whom you have received from God? You are not your own.” This is repeated over and over throughout the entire sequence of human DNA: embedded equivalent genetic code of ancient Aramaic that seems to translate as the word of god to his people.Matthew Boulder, chief linguist for the project and professor of applied creation sciences at Bob Jones University, issued this statement: “As for the evidence- it is there and it is, to my view, undeniable. The very word of God, elegantly weaved in and out of our very bodies and souls, as plain as day. And the beauty of it, that God would lay down the words of truth in our very beings, shows his love and The Miracle.”Scientists at W.I.T. await replication of our own research extracting and sequencing “Junk” DNA and verification of translation into Aramaic by independent sources before we move forward on the peer review process and the release of our total research and discovery to date. – See more at: http://witscience.org/first-scientific-proof-god-found/”.

Acest articol m-a făcut să-mi aduc aminte de o carte pe care am citit-o acum câțiva ani „Codul lui Dumnezeu. Secretele trecutului și promisiunea viitorului”, scrisă de Gregg Braden. Cartea prezintă multe informații interesante printre care și aceea că numele lui Dumnezeu este înscris în ADN-ul fiecărei celule.

Codul lui Dumnezeu

Codul lui Dumnezeu

Este o carte ce merită citită.

După citirea acestui articol m-am apucat să recitesc cartea lui Gregg Braden, Codul lui Dumnezeu, Editura For You, București, 2005. Originalul în limba engleză a fost publicat în 2003. Până acum am recitit cam jumătate din carte.

Ce ar însemna să descoperi o limbă antică – un mesaj literal – ascuns chiar în ADN-ul vieții? Ceea ce am crezut odată despre trecutul nostru este pe cale să se schimbe. Un mesaj codificat a fost găsit în moleculele vieții, adânc ascuns în ADN-ul din fiecare celulă a corpului nostru. Printr-o descoperire remarcabilă care leagă alfabetele biblice de codul nostru genetic, „limbajul vieții” poate fi acum citit ca vechile litere ebraice ale unui mesaj veșnic. Indiferent de rasă, religie, patrimoniu sau stil de viață, mesajul este același în fiecare celulă a fiecărei femei, copil și om, trecut și prezent.

Împărtășindu-ne cercetarea sa cu totul nouă și fascinantă, Gregg Braden discută despre descoperirea care i-a schimbat viața și care l-a condus de la o carieră de succes în industria aerospațială și de apărare la un studiu amplu de 12 ani despre cele mai sacre și venerate tradiții ale omenirii.

Astăzi mi-am făcut timp și am reluat căutările pe net și am dat peste un nou articol[6], publicat pe data de 30 august 2016 pe site-ul realitatea.net, cu titlul „Mesaj de la Dumnezeu înscris în ADN. Cercetătorii au descrifrat misterele codului genetic uman”. Tot căutând am dat peste o știre mai recentă, tot pe realitatea.net, publicată pe data de 6 septembrie 2017, cu titlul „Descoperire uimitoare despre ADN-ul uman: mesajul secret sau semnătura creatorului”[7]. În știre sunt citați oameni de știință din Kazahstan, Vladimir I. shCherbak și Maxim A. Makukov.[8] Cei doi specialiști, au ajuns la concluzia că ADN-ul uman deține un cod matematic complex, care nu poate fi descifrat în prezent.[9] Interpretările date rezultelor acestor cercetări sunt diverse, însă pe noi ne interesează faptul că există cercetări în acest sens. Din păcate știrile difuzate prezintă rezultatul acestor cercetări mai mult ca pe o curiozitate.

În următorul articol voi explica cum este este înscris în fiecare celulă numele lui Dumnezeu, numele Creatorului.

–––-
1. https://gostica.com/soul-science/scientists-shocked-first-scientific-proof-god-found/
2. http://witscience.org/first-scientific-proof-god-found/
3. http://witscience.org/author/bryans/
4. https://setiathome.berkeley.edu/forum_thread.php?id=75041&sort_style=&start=0
5. http://witscience.org/first-scientific-proof-god-found/
6. https://www.realitatea.net/mesaj-de-la-dumnezeu-inscris-in-adn-cercetatorii-au-descrifrat-misterele-codului-genetic-uman_1976325.html
7. https://www.realitatea.net/descoperire-uimitoare-despre-adn-ul-uman-mesajul-secret-sau-semnatura-creatorului_2100787.html
8. Articolul citat este din luna mai 2013, publicat în jurnalul Icarus, vol. 244, pag. 228-243 [http://www.sciencedirect.com/journal/icarus/vol/224/issue/1].
9. Vezi și rezumatul cercetării aici The “Wow! signal” of the terrestrial genetic code [https://www.researchgate.net/publication/256719897_The_Wow_signal_of_the_terrestrial_genetic_code].

În categoria Carti, Semnatura lui Dumnezeu | Etichete , , | Comentariile sunt închise pentru ADN-ul și existența lui Dumnezeu

Un site ce merită vizitat

Publicat în 16/11/2017 de Teodosie Paraschiv

Urmăresc de multă vreme site-ul „Brodart – pentru un plus de frumusețe”, magazin online, și am surpriza plăcută de a-l vedea actualizat și mult îmbunătățit.

Magazinul oferă veșminte și articole bisericești precum și articole vestimentare.

Comenzile se pot face online cu plata prin card sau ramburs, sau puteți comanda și telefonic.

Merită vizitat!

În categoria Noutati | Etichete , , , , | Comentariile sunt închise pentru Un site ce merită vizitat

Persoane și toponime în Epistolele sobornicești

Publicat în 10/11/2017 de Teodosie Paraschiv

Continuăm seria de articole despre persoanele și toponimele amintite în Noul Testament. Astăzi vom pomeni persoanele și toponimele amintite în epistolele sobornicești.

Canonul Noului Testament conține șapte epistole sobornicești: Iacov, I Petru, II Petru, I Ioan, II Ioan, III Ioan și Iuda. Am continuat analizarea acestor epistole sobornicești pentru a determina numele de persoane și toponime amintite în aceste epistole.

Spre deosebire de epistolele pauline acestea conțin puține persoane și toponime. Cu o singură excepție în Iacov, unde un nume apare pomenit de două ori, restul sunt pomenite o singură dată.

În Iacov sunt pomenite 6 nume, în I Petru 6, în II Petru 6, în I Ioan 1, în II Ioan nici unul, în III Ioan 3 și în Iuda 9 nume.

Toponime sunt pomenite 7 în I Petru, 2 în II Petru și 3 în Iuda.

Persoanele pomenite în fiecare epistolă sunt:
Iacov: Iacov, Avraam, Isaac, Rahav, Iov, Ilie.
I Petru: Petru, Sarra, Avraam, Noe, Silvan, Marcu.
II Petru: Simon-Petru, Noe, Lot, Balaam, Bosor, Pavel.
I Ioan: Cain.
II Ioan: nici unul
III Ioan: Gaius, Diotref, Dimitrie.
Iuda: Iuda, Iacov, Mihail, arhanghelul, Moise, Cain, Balaam, Core, Enoh, Adam.

Toponimele amintite sunt:
I Petru: Pont, Galatia, Capadocia, Asia, Bitinia, Sion, Babilon
II Petru: Sodoma, Gomora.
Iuda: Egipt, Sodoma, Gomora.

În categoria Noul Testament, Studiu biblic | Etichete , , , | Comentariile sunt închise pentru Persoane și toponime în Epistolele sobornicești

Despre codul Bibliei și însemnătatea lui pentru studiul biblic

Publicat în 05/10/2017 de Teodosie Paraschiv

De când am scris cartea „Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu” am observat că interesul teologilor și a preoților a rămas foarte scăzut, deși subiectul este de actualitate și reprezintă cel mai puternic argument pentru autenticitatea, integritatea și autorul textului biblic. Nu există alt argument mai puternic și mai incontestabil ca cel al codurilor complexe descoperite în textul biblic.

Înțelegerea subiectului cere din partea cititorului doar o minte deschisă pentru cunoașterea adevărului, restul va deprinde pe parcursul studiului. Acolo unde tu faci un pas către adevăr, Dumnezeu vine întru întâmpinarea ta.

Codurile existente în textul biblic sunt extrem de multe și de complexe. Ceea ce s-a descoperit reprezintă doar o imfimă parte dintre cele mai simple. Codurile ELS sau EWS nu presupun nici un fel de calcule sau interpretări pentru a fi citite, ci doar aranjarea textului într-o matrice bidimensională sau tridimensională. În acest fel codurile sau „secvențele de litere echidistante” pot fi ușor detectate vizual iar citirea lor se face pe verticală. Aceasta a fost tehnica folosită de milenii de către cercetători textului biblic.

În prezent, au fost create softuri specializate pentru descoperirea și analiza statistică ale acestor „secvențele de litere echidistante”. Aplicațiile software au introdusă într-o bază de date textul biblic, împărțit pe cărți, capitole și versete. Textul este interpretat ca un șir neîntrerupt de litere. Puterea de calcul ale acestor este imensă și permite pe lângă descoperirea și citirea codurilor, și analiza grupurilor de coduri, precum și analiza statistică a codurilor în general.

Atunci când privim aceste coduri (secvențele de litere echidistante) ca argument pentru autenticitatea, integritatea și autorul textului biblic ne rezumăm doar la analiza din prunct de vedere statistic și matematic al prezenței lor în text.

1. Prezența lor în text presupune că există cineva care le-a așezat intenționat acolo, de vreme ce prezența lor nu poate fi explicată ca rezultat al întâmplării.
2. Complexitatea lor, ibricarea lor complexă, extinderea unora peste textul mai multor cărți presupune că autorul textului este o ințeligență supraumană, în nici un caz un om. Chiar de am folosi puterea de calcul a tuturor calculatoarelor existente în lume tot nu am putea crea un text la fel de complex ca cel al Bibliei.
3. Lungimea multora dintre coduri, așa cum a descoperit matematicianul Edwin Sherman, presupune că există cineva care le-a pus acolo intenționat a cărui inteligență este mai presus de cea umană.
4. Existența acestor coduri dovedesc faptul că textul este nealterat, și implicit autentic. Dacă textul ar fi fost alterat chiar și la nivvel de litere, codul ar fi dispărut.
5. Autorul textului biblic nu poate fi omul (Moise, profeții, apostolii), ci Dumnezeu.

Codurile acestea joacă rolul unei semnături a autorului, ascunse chiar în text printr-o metodă steganografică.

Acesta este obiectul cercetării mele.

În categoria codul Bibliei, Studiu biblic | Etichete , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Despre codul Bibliei și însemnătatea lui pentru studiul biblic

Despre semnătura lui Dumnezeu în Biblie

Publicat în 16/08/2017 de Teodosie Paraschiv

Ce înțelegem prin semnătura lui Dumnezeu în Biblie?
Mai întâi de toate ar fi bine să menționău un fapt interesant, și anume că semnătura Creatorului o găsim peste tot în creație, inclusiv în ADN-ul uman.

În cazul de față pe noi ne interesează textul biblic. Vreme de aproape 2000 de ani nimeni nu a contestat autenticitatea textului biblic până la apariția criticii negative care punea la îndoială orice, mai ales textele religioase. S-au scris sute de cărți de critică negativă la adresa Bibliei și încă se mai scriu. Se pretind lucrări științifice, însă nu sunt decât maculatură bună de aprins focul.

Noile cercetări asupra textului biblic, făcute din punct de vedere matematic și statistic, duc la concluzia că textul biblic este semnat de către autorul lui într-o manieră asemănătoare semnăturii electronice pe care o folosim astăzi pentru semnarea documentelor electronice.

Semnătura electronică are rolul de a arăta cine este autorul documentului și dacă este nealterat (nemodificat). Fără a intra în prea multe detalii tehnice, putem spune că semnătura electronică are la bază un cod unic obținut pe baza unei funcții matematice. Orice modificare din text, chiar și de un singur caracter, schimbă codul unic. Când se verifică validitatea semnăturii și integritatea documentului se compară codul inițial generat la semnare cu codul calculat în momentul verificări. Dacă codurile sunt identice, documentul este autentic și nealterat, în caz contrar înseamnă că a fost alterat, fără a putea spune în ce măsură.

Textul biblic conține un set de coduri extrem de complex suprapuse între ele.
Întrebarea care ni se poate pune este: La ce ne folosește să studiem aceste coduri?
Răspuns. Dacă avem un minim de cunoștințe matematice și de interes pentru studiul biblic vom înțelege importanța acestor cercetări.
1. Complexitatea codurilor duce la concluzia că o inteligență umană nu ar putea genera un text ca cel biblic care să conțină în același timp sistemul de coduri descoperit. Cu alte cuvinte nici Moise, nici altul dintre prooroci nu poate fi socotit autor al textului biblic. Autorul este Dumnezeu.
2. Existența codurilor, ca secvențe de litere echidistante, duce la concluzia că textul a rămas intact de-a lungul timpului, chiar dacă a fost transcris de sute sau mii de ori.

Alterarea textului, prin adăugarea sau scoaterea de litere sau cuvinte ar fi făcut imposibilă citirea codurilor, sau altfel spus codurile ar fi dispărut.

Critica negativă a atacat textul biblic susținând tot felul de aberații, fie că Torah este o colectie de mituri preluate de Moise, fie că Ezra ar fi adunat mai multe texte într-o colecție pe care o cunoaștem astăzi sub numele de Vechiul Testament, fie că sunt scrieri târzii și mult alterate. Însă nu se aduce nici un argument serios în acest semn. Se fac doar presupuneri. Cea mai absurdă presupunere mi se pare acea conform căreia dacă textul biblic a fost copiat de sute sau mii de ori, atunci este imposibil să fi rămas intact. Criticii se fac însă că nu cunosc tehnica de transcriere a textelor biblice.

Concluzia la care am ajuns este aceea că Dumnezeu a semnat textul biblic într-un mod matematic extrem de ingenios și uimitor, în așa fel încât textul să vorbească de la sine tuturor celor care caută adevărul.

Sigur, cercetările întreprinse până acum sunt mult mai extinse și cuprind inclusiv încercări de interpretare a informațiilor din structura de coduri descoperite.
Pe mine m-a interesat să prezint cititorilor doar acest nou argument matematic care susține paternitatea și autenticitatea textului biblic. Un argument care zdrobește toată critica negativă și transformă în maculatură sute de cărți scrise împotriva Bibliei.

În categoria codul Bibliei, Studiu biblic | Etichete , , , | 2 comentarii

Despre codul Bibliei

Publicat în 29/07/2017 de Teodosie Paraschiv

Nu am mai scris de multișor și m-am gândit că ar fi util să mai dau câteva informații și lămuriri despre ce se înțelege prin „codul Bibliei” sau „codul Torah”. Denumirea a fost propusă și adoptată de cercetători.

În anii care au trecut de când am scris cartea „Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu” am constatat că puțini au înțeles despre ce este vorba. Mai interesați s-au arătat oamenii fără studii teologice decât preoții.

Ce sunt codurile? Răspunsul este simplu. Codurile sunt cuvinte sau expresii care se citesc înr-un anumit mod, și vom vedea și cum. Tehnica de citire se numește „secvențe de litere echidistante” (SLE – în română sau ELS -în engleză. Adică pentru a forma un cuvânt sau o expresie, literele din text se citesc pe sărite, din „n” în „n” litere, formănd astfel o secvență de litere echidistante. Definiția este un pic tehnică și mai greu de înțeles rostul unei asemenea citiri.

Să ne imaginăm un text inteligibil lung de 100 de litere. Cum aflăm dacă aces text ascunde anumite coduri sau nu? Conform definiției de mai sus ar trebui să citim literele pe

sărite începând cu un pas de 2 litere până la 95-97 de litere. Munca ar fi enormă și ar lua foarte mult timp. Să stai să numeri literele și să extragi secvențele de litere nu este ușor.

Ce putem face ca să simplificăm citirea? Să presupunem că dorim să citim secvențele de litere la un pas p = 10. Pentru a simplifica modul de citire așezăm textul nostru, lung de 100 de litere, într-o matrice, ca într-un rebus, după cum urmează:

1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10
11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20
…
…
…
91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100

Acum codurile pot fi citite pe verticală ca și cuvinte inteligibile. Pe orizontală citim textul nostru, iar pe verticală ni se relevă eventualele „coduri” (cuvinte inteligibile).
În această manieră putem citit toate „codurile”, schimbând lățimea matricei (numărul de coloane).

Până aici am explicat modul de citire. După cum se vede citirea „codurilor” nu presupune calcule sau interpretări.

Mergem mai departe!
Din punct de vedere statistic pot să se formeze din pură întâmplare ve verticală cuvinte inteligibile, mai ales pentru lungimi cuprinse între 2 și 4-5 litere. Din acest motiv, nu toate cuvintele inteligibile citite pe verticală reprezintă „coduri”. Atunci, cum deosebim între cuvintele codificate și cele întâmplătoare?

Alegem un cuvânt sau un set de cuvinte pe care le căutăm în text (pe verticală). Dacă le găsim grupate probabil avem de a face cu un cod. Cu alte cuvinte grupurile de cuvinte înrudite ca sens nu pot apare întâmplător în text. Și dacă nu sunt întâmplătoare, atunci cineva le-a așezat acolo intenționat. De aici și denumirea adoptată de „coduri”.
Cu cât grupul de cuvinte și lungimea cuvintelor este mai mare cu atât probabilitatea de a fi întâmplătoare scade. Acest fapt ne duce cu gândul că autorul textului a așezat intenționat acel grup de cuvinte în secvențele de litere echidistante.

Cu alte cuvinte a creat intenționat un rebus. Pe orizontală citim un text inteligibil, iar pe verticală citim informații ascunse intenționat în text.
Tehnica de ascundere a unui text sau a unei informații într-un alt text se numeste steganografie.

În cazul Torei și a Vechiului Testament, ceea ce surprinde este mulțimea de coduri (informații) imbricate. Concluzia cercetătorilor este ca o inteligență umană nu ar fi putut ascunde într-un text inteligibil, ce reprezintă istoria unui popor și alte informații istorice și religioase, atât de multe informații.

Dar să reținem, în cazul nostru pe noi nu ne interesează atât conținutul codurilor cât prezența lor intenționată în text.
Dacă acceptăm că sunt așezate intenționat și
dacă luam în calcul complexitatea așezării lor,
atunci concluzia este că complexul de coduri reprezintă semnătura autorului ascunsă în text.

Acest tip de semnătură, ca și în cazul semnăturii electronice probează autenticitatea și integritatea textului care a ajuns până la noi.

Cine este autorul Torei? Conform tradiției autorul ei este Moise. Însă dacă luăm în calcul complexitatea codurilor suntem nevoiți să acceptăm că autorul textului este o inteligență supra-umană, adică Dumnezeu.

Când am scris cartea „Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu” am dorit să aduc în atenția cititorului dovada că textul biblic s-a păstrat până astăzi nealterat și faptul că Dumnezeu este autorul textului.

În categoria codul Bibliei, Studiu biblic, Uncategorized | Etichete , , | 2 comentarii

Persoane și toponime în Epistolele către Evrei

Publicat în 16/07/2017 de Teodosie Paraschiv

Autorul epistolei este Pavel, însă numele său nu mai este amintit în epistolă. La sfârșit este amintit Timotei care „este slobod”. Epistola este scrisă pe când era în Italia (13, 24). Are 13 capitole și 303 versete.

Autorul intră direct în subiect. Epistola este adresată creștinilor proveniți dintre evrei (10, 32). Acest fapt este arătat chiar de structură epistolei. Conținutul scrierii este dogmatic-moral și arată cum s-au împlinit profețiile în Iisus Hristos.

Legea veche nu desăvârșește. Legea este umbră a Noului Testament. legea nu desăvârșește pe nimeni. (10, 1).
În cadrul epistolei sunt pomenite 25 de nume de persoane, dintre care 12 apar o singură dată și sunt amintite 7 toponime.

Numele apar în următoarea ordine: Avraam, Moise, David, Iosua, Aaron, Melchisedec, Levi, Iuda (seminție), Israel, Abel, Cain, Enoh, Noe, Isaac, Iacov (patriarh), Sarra, Esau, Iosif (patriarh), Rahav, Ghedeon, Barac, Samson, Ieftae, Samuel și Timotei.

Toponimele amintite sunt: Egipt, Salim, Marea Roșie, Ierihon, Sion, Ierusalim, Italia. Dintre acestea 6 apar o singură dată.

În categoria Epistole pauline, Noul Testament, Studiu biblic | Etichete , , , , | Comentariile sunt închise pentru Persoane și toponime în Epistolele către Evrei

Persoane și toponime în Epistolele către Tit și Filimon

Publicat în 19/06/2017 de Teodosie Paraschiv

Autorul epistolei către Tit este Pavel (1, 1), iar destinatarul este Tit, „adevăratul fiu după credința cea de obște” (1, 4), episcop în Creta (1, 5).
În epistolă îi dă sfaturi pentru alegerea episcopilor și preoților (cap. 1), apoi sfaturi pentru bătrâni, tineri și slugi (cap. 2).

În Epistola către Tit sunt pomenite 6 nume de persoane, fiecare o singură dată și două toponime, Creta și Nicopole.

Persoanele pomenite sunt: Pavel, Tit, Artemis, Tihic, Zenas, Apollo.

Autorul Epistolei către Filimon este Pavel iar destinatarul este Filimon (1, 1). Scrie lui Filimon în legătură cu Onisim care mai înainte a fost rob a lui Filimon. Din epistolă reiese că Pavel nu l-a cunoscut pe Filimon personal. În epistolă sunt amintite 10 persoane dintre care 9 apar o singură dată. Nu este pomenit nici un loc. Persoanele amintite sunt următoarele: Pavel, Timotei, Filimon, Apfia, Arhip, Onisim, Epafras, Marcu, Aristarh, Dimas și Luca.

În următorul articol vor prezenta persoanele și toponimele amintite în epistola către Evrei.

În categoria Epistole pauline, Noul Testament, Studiu biblic | Etichete , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Persoane și toponime în Epistolele către Tit și Filimon

Persoane și toponime în Epistolele I și II Timotei

Publicat în 14/05/2017 de Teodosie Paraschiv

Autorul acestor epistole este Pavel (I Tim. 1, 1; II Tim. 1, 1). Epistolele cuprind sfaturi către Timotei „adevăratul fiu în credință” (I Tim. 1, 2). Capitolul 2 pare a fi adresat întregii comunități din Efes.
Pavel dă sfaturi ce privesc întreaga comunitate creștină. Are în vedere pe vâduve, preoți, bătrâni și tineri, robi și slobozi, dar și pentru cei bogați.

În I Timotei sunt amintite 7 nume de persoane dintre care 5 apar o singură dată. Mai putem adăuga numele Satan, amintit de două ori (1, 20; 5, 15). Numele apar în următoarea ordine: Pavel, Timotei, Imeneu, Alexandru, Adam, Eva, Ponțiu Pilat.
Sunt amintite 2 topinime: Macedonia și Efes, fiecare o singura dată.

Epistola II Timotei conține 29 de nume dintre care 28 apar o singură dată, iar dintre acestea 16 în ultimul capitol. În aceeași epistolă sunt amintite 12 toponime dintre care
doar Efes este amintit de două ori.

Toponimele din I Timotei sunt Macedonia și Efes, iar din II Timotei sunt: Asia, Roma, Efes, Antiohia, Iconiu, Listra, Tesalonic, Galatia, Dalmația, Troada, Corint, Milet.

Numele amintite în I Timotei sunt: Pavel, Timotei, Imeneu, Alexandru, Adam, Eva, Ponțiu Pilat, iar în II Timotei sunt: Pavel, Timotei, Loida, Eunichi, Fighel, Ermoghen, Onisifor, David, Imeneu, Filet, Iannes, Iambres, Moise, Dimas, Crescent, Tit, Luca, Marcu, Tihic, Carp, Alexandru arămarul, Priscila, Acvila, Erast.

În categoria Noul Testament, Studiu biblic | Etichete , , , , | Comentariile sunt închise pentru Persoane și toponime în Epistolele I și II Timotei

Persoane și toponime în Epistolele I și II Tesaloniceni

Publicat în 27/04/2017 de Teodosie Paraschiv

Autorul Epistolelor către Tesaloniceni este Pavel (I Tes. 1, 1; II Tes. 1, 1). Alături de Pavel mai sunt amintiți Silvan și Timotei. De fapt sunt singurele persoane amintite cu numele în aceste 2 epistole.

Mai putem preciza că este amintit și Satan, câte o dată în fiecare epistole (I Tes. 2, 18; II Tes. 2, 9).

În I Tes. apar 5 toponime dintre care 3 o singură dată. În II Tes. nu este pomenit nici un toponim. II Tes. și Filimon sunt singurele epistole pauline în care nu este amintit nici un toponim. Toponimele amintite în I Tes. sunt: Macedonia, Ahaia, Filipi, Iudeea, Atena.

După ce a predicat în Filipi, Pavel a predicat și tesalonicenilor (2, 2). În 2, 16 spune: „Dar la urmă i-a ajuns mânia lui Dumnezeu”. La ce eveniment se referă nu știm. Timotei este trimis tesalonicenilor (3, 2), iar în 3, 6 menționează că s-a întors de la tesaloniceni cu vești bune.

Pavel îi îndeamnă pe tesaloniceni la iertarea aroapelui (3, 12; 4, 9) și laudă credința lor (2, 14). Voia lui Dumnezeu este sfințenia vieții și ferirea de desfrânare (4, 3; 4, 7). Le reamintește învățătura despre înviere (3, 13-18) și despre a doua venire a Domnului (4, 1-3). De asemenea, îi îndeamnă să răsplătească răul cu bine (4, 15).

Epistola Ι Tes. are 5 capitole, iar II Tes. 3 capitole. În II Tes. le reamintește din nou învâțătura despre a doua venire a lui Hristos și despre Antihrist. Că „ziua Domnului nu va sosi până ce mai întâi nu va veni lepădarea de credință și nu se va da pe față omul nelegiuirii, fiul pierzării, Potrivnicul, care se înalță mai presus de tot ce se numește Dumnezeu, sau se cinstește cu închinare, așa încât să se așeze el în templul lui Dumnezeu, dându-se pe sine drept dumnezeu” (II Tes. 2, 3-4).

Pavel încheie cu îndemnul: „cine nu vrea să lucreze, acela nici să nu mănânce” (II Tes. 3, 10) și cu salutarea de încheiere (II Tes. 3, 18).

În categoria Noul Testament, Studiu biblic | Etichete , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Persoane și toponime în Epistolele I și II Tesaloniceni