Acum lucrez la analiza numerelor în epistolele pauline. După cum știți sunt 14 epistole scrise de Sf. Ap. Pavel. Am văzut că în cele 4 Evanghelii și Faptele Apostolilor sunt folosite 44 de numere care apar de 711 ori.
Ce părere aveți? Care va fi structura numerelor și totalul aparițiilor numerice în epistolele pauline?
Avem 14 epistole, cu 100 de capitole și 2332 versete. Încercați să vă imaginați numerele care apar și de câte ori apar.
biblia-si-numerele 01
O scurtă prezentare despre numerele care apar în primele cinci cărți ale Noului Testament.
Broșura cuprinde cinci articole în care sunt prezentate rezultatele analizei statistice asupra numerelor care apar în cel patru Evanghelii și cartea Faptele Apostolilor.
brosura 02
Broșura cuprinde șase articole în care sunt prezentate rezultatele analizei statistice asupra variațiilor de text în cele patru Evanghelii.
Rezultatul analizei arată că doar 17% din textul Evangheliilor cunoaște variații de text. Amănunte despre tipul acestor variații sunt prezentate în carte.
Am promis că vom discuta și despre acest subiect pentru a lămuri mai bine ce sunt și în ce constau aceste variații despre care am amintit în articole precedente. Când auzi de variații de text, și nu ai avut ocazia de a ține în mână textul critic în limba greacă a Noului Testament, îți poți imagina orice despre aceste variații, sau mai grav, ți se poate induce orice opinie despre ele. Putem rămâne cu impresia că aceste variații sunt substanțiale și atât de multe încât astăzi ar fi imposibil să reconstituim textul original.
Cum arată aceste variați de text?
După cum ați observat până acum, am identificat câteva categorii de variații care să ne ușureze munca de analiză statistică pe text. Fiecare cercetător își poate stabili propriile criterii de catalogare a variațiilor, întrucât unele variații pot fi incluse în mai multe categorii. De pildă o variație de text poate fi de o literă și în același timp să fie un articol, sau o variație de un cuvânt și în același timp un pronume. Apoi pot fi variații date de omiterea unui cuvânt și acela poate fi un pronume, un articol, o conjuncție sau prepoziție, sau un nume. Nici una din variațiile amintite mai sus nu alterează înțelesul textului.
Nu cunoaștem rațiunea pentru care au fost introduse aceste variații de text, cel mult o putem presupune. După părerea mea, multe din variații sunt date probabil de intenția de a economisi spațiul disponibil. Alte tipuri de variații sunt generate de schimbarea conjugării verbului, iar altele apar din diferențele de transliterare a numelor proprii.
Un alt amănunt important pe care merită să-l reținem este acela că multe variații apar doar în câteva manuscrise, majoritatea în manuscrisele copte, armene, siriace și latine. Asemenea variații sunt consemnate, însă sunt prea puțin relevante, întrucât sensul traducerii a fost din greacă în coptă, armeană, siriacă sau latină și nu invers.
Hai să dăm câteva exemple!
Primele variații de text din NT apar în Matei 1, 7-8 și sunt generate de transcrierea de nume.
Avem: Ασαφ, Ασα, iar într-un manuscris apare forma Ασσα.
1. Matei 1, 10: Αμως, Αμων, Αμμων
2. Matei 1, 18: Ιησου Χριστου, Χριστου Ιησου, Ιησου, Χριστου
3. Matei 1, 25: υιον, τον υιον αυτης τον πρωτοτοκον, (2 mss omit αυτης), (1 mss: υιον αυτης)
4. Matei 2, 18: κλαυθμος, θρηνον και κλαυθμος
5. Matei 3, 12: αυτου εις την αποθηκην, αυτου εις την αποθηκην αυτου, (etiopian, georgian: εις τας απουηκας), εις την αποθηκην αυτου, εις την αποθηκην
6. Matei 3, 16: αυτω, (siriac, georgian, copt: omite cuvântul)
7. Matei 4, 23: εν ολη τη Γαλιλαια, εν ολη τη Γαλιλαια ο Ιησους, ο Ιησους εν ολη τη Γαλιλαια, (syr, eth, cop, arm: omit ολη), ο Ιησους ολην την Γαλιλαιαν, ολην την Γαλιλαιαν ο Ιησους
Dacă cunoașteți un pic de greacă este foarte bine. Veți înțelege mai ușor. Oricum, am ales câteva exemple ușor de urmărit. Este suficientă o coparație vizuală a variantelor pentru a înțelege diferența dintre ele.
În primul exemplu este vorba de variații din transliterarea unui nume.
Ex. 2 are 4 variante: Iisus Hristos, Hristos Iisus, Iisus, Hristos.
Ex. 3 are tot 4 variante: pe Fiul, pe Fiul ei Întâiul-Născut, 2 mss omit: ei, pe Fiul ei.
Același lucru putem spune și despre celelalte exemple.
Sper ca aceste exemple să vă ajute ca să înțelegeți mai bine ce sunt și în ce constau variațiile de text despre care tot amintim.
În articolele următoare vom explica și alte cazuri interesante.
Iată că am terminat de analizat, din punct de vedere statistic, variațiile de text în Evanghelia după Ioan, așa cum sunt prezentate aceste variații în ediția critică a textului în limba greacă editat de United Bible Societies.
Scopul acestei cercetări a fost acela de a stabili cât din text este afectat de variații și tipul acestor variații.
În urma cercetării efectuate pe textul Evangheliei după Ioan au rezultat următoarele date statistice:
– numărul de capitole: 21
– numărul de versete: 879
– versete cu variații: 151
– totalul variantelor: 622
– numărul de poziții: 170
– totalul variiațiilor: 622 – 170 = 452
– procentul versetelor afectate de variații: 17,18%.
Totalul de 459 de variații catalogate este distribuit astfel:
– din diferențe de conjugare a verbului: 16,12%
– diferențe de un cuvânt: 13,72
– inversiuni de cuvinte: 10, 67
– omisiuni: 10%
– 2 sau mai multe cuvinte: 9,8%
– pronume 9,37%
– conjuncții/prepoziții: 9,15
– diferențe de transliterare: 6,53%
– diferite construcții: 6,31%
– articole: 4,37%
– diferențe de o literă: 3,48%
– alte tipuri: 0,48%
229 de variante apar doar în 1-3, rar 4 manuscrise. Aceste diferențe rare apar mai ales în manuscrise copte, armeni, siriace, latine și mai rar în cele bizantine.
Să prezentăm în continuare datele statistice pe cele 4 Evanghelii.
|
|
Total |
Matei |
Marcu |
Luca |
Ioan |
|
capitole |
89 |
28 |
16 |
24 |
21 |
|
versete |
3778 |
1071 |
678 |
1151 |
879 |
|
v. afectate |
635 |
171 |
147 |
166 |
151 |
|
% v. afectate |
16,81 |
15.97 |
21,69 |
14,43 |
17,18 |
|
nr. poziţii |
697 |
184 |
166 |
177 |
170 |
Așadar, considerând textul celor patru Evanghelii ca un întreg, constatăm că doar 16,81% din text este afectat de variații. După cum se poate lesne observa, aceste rezultate infirmă teza criticilor care afirmă că „aproape nu există verset al Noului Testament care să nu aibă mai multe variante în textele transcrise …”.
Rămâne ca în articolele ce vor urma să discutăm mai în amănunt câteva tipuri de variații, pentru a ne lămuri mai bine această problemă.
O asemenea cercetare, poate părea nesemnificativă pe un text biblic, însă cu cât adunăm mai multe date statistice putem descoperi anumite tipare care la prima vedere nu se lasă observate. Așa precum aurul stă ascuns în pământ și cere efort pentru a fi descoperit, tot așa frumusețile textului biblic se lasă observate doar după o cercetare adâncă și minuțioasă a textului.
Astâzi am terminat de analizat din punct de vedere numeric cartea Faptele Apostolilor. Am identificat numerele care apar folosite în text și de câte ori și unde apar. În textul grec al cărții Faptele Apostolilor sunt identificate 27 de numere, care apar de 121 de ori. Aș menționa, de asemenea, că în textul în limba română numărul aparițiilor diferă, întrucât uneori în locul unor cuvinte se folosesc sinonime.
Cartea are 28 de capitole și 1007 versete, cu 27 de numere și 121 de apariții.
Numerele care apar în Faptele Apostolilor sunt: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 14, 15, 20, 40, 70, 75, 120, 200, 276, 400, 450, 3000, 4000, 5000, 50000.
Numerele care apar pentru prima dată în primele cinci cărți ale Noului testament sunt: 20, 75, 120, 276, 400, 450, 3000, 50000.
Totalul numerelor folosite în primele cinci cărți ale Noului Testament este de 44.
Numărul de apariții în Faptele Apostolilor este de 121, din care 24 sunt ordinale.
La cele 590 de apariții din Evanghelii mai adăugăm 121 și obținem un total de 711 apariții.
În Faptele Apostolilor cele mai frecvente numere sunt: 3 cu 20 de apariții, 1 cu 19 apariții, 2 cu 18 apariții, 4 cu 10 apariții, 40 cu 10 apariții, 7 cu 8 apariții și 12 cu 5 apariții. De câte 3 ori apar numerele 6, 8, 9, de câte 2 ori apar 5, 11, 14, 200, 400, iar cu câte o apariție 10, 15, 20, 70, 75, 120, 276, 450, 3000, 4000, 5000, 50000.
În concluzie, în primele cinci cărți ale Noului Testament apar următoarele numere: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 14, 15, 18, 20, 25, 30, 38, 40, 46, 50, 60, 70, 75, 80, 84, 99, 100, 120, 153, 200, 276, 300, 400, 450, 500, 2000, 3000, 4000, 5000, 10000, 20000, 50000.
În urmă cu câteva zile am finalizat o primă analiză numerică a textului Evangheliei după Ioan. Scopul cercetării a fost acela de a stabili numărul de apariții total al numerelor în text și identificarea acestora, apoi compararea rezultatelor cu cele obținute în urma cercetării celorlalte texte evanghelice.
Iată rezultatele preliminare:
– numărul de căpitole: 21
– numărul de versete: 879
– numere găsite în text: 21
– numărul de apariții: 88
– numărul de numere ordinale: 19
Distribuția aparițiilor pe capitole este următoarea: 1:10, 2:7, 3:1, 4:7, 5:3, 6:14, 7:2, 8:6, 9:1, 10:4, 11:7, 12:5, 13:3, 14:0, 15:0, 16:0, 17:1, 18:5, 19:5, 20:10, 21:7.
Numărul de versete în care apar numere: 81.
Numerele care apar în textul de la Ioan sunt următoarele: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 12, 15, 25, 30, 38, 46, 50, 100, 153, 200, 300, 5000.
Numerele care apar în textul de la Matei sunt următoarele: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10, 11, 12, 14, 30, 40, 60, 70, 99, 100, 4000, 5000, 10000.
Numerele care apar în textul de la Marcu sunt următoarele: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10, 11, 12, 30, 40, 50, 60, 100, 200, 300, 2000.
Numerele care apar în textul de la Luca sunt următoarele: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 15, 18, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 84, 99, 100, 500, 5000, 10000, 20000.
Avem următoarele numere unice pe fiecare Evanghelie:
– Matei: 14
– Marcu: 2000
– Luca: 18, 80, 84, 500, 20000
– Ioan: 25, 38, 46, 153. Numărul 153 este un număr interesant cu care ne vom mai întâlni.
În concluzie, analiza celor patru Evanghelii arată că în textul acestora apar un total de 35 de numere, care apar de 590 de ori.
La prima vedere aceste numere nu par deloc interesante. Pentru cei mai mulți teologi nici analiza acestora nu pare de folos. Însă părerea me personală este aceea că nici unul dintre aceste numere nu este folosit și amintit la întâmplare.
Într-o altă serie de articole vor descrie în amănunt desingul matematic al textului, și legătura acestuia cu numerele.
Euclid afirma că „legile naturii sunt doar gândurile matematice ale lui Dumnezeu”, iar Galileo Galilei considera că „matematica este limba cu care Dumnezeu a scris universul”.
În perioada 14 martie – 30 aprilie, cartea „Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu”, Editura Adenium, Iași, 2014, 200 pagini poate fi achiziționată cu o reducere de 50%. Cartea poate fi comandată online, foarte ușor, direct de pe siteul Editurii Adenium.
Codul Bibliei. Semnatura lui Dumnezeu
Mai multe detalii despre conținutul cărții puteți afla accesând pagina Cărți.
Este prima și singura carte scrisă pe această temă din perspectivă creștină ortodoxă. Felul în care a fost scrisă o face accesibilă oricărui cititor interesat de acest subiect. Ea se adresează tuturor cititorilor, și nu presupune ca să fii teolog sau matematician pentru a înțelege fenomenul codurilor Bibliei sau semnătura lui Dumnezeu.
Câteva impresii despre această carte poți citi pe Îndrăznesc să trăiesc sănătos, Știri pe surse, Literatura pe tocuri.
Lectură plăcută!
Am terminat de analizat din punct de vedere statistic textul în limba greacă a Evangheliei după Luca. Am folosit pentru aceasta ediția critică editată de United Bible Societies. Am așteptat cu multă nerăbdare rezultatele acestei analize. La început mă întrebam, care vor fi rezultatele? Și cum vor arăta? Iată că acum le am în față.
Obiectivul urmărit a fost acela de a stabili care este factorul de afectare a textului, la nivel de verset, pe baza manuscriselor păstrate până în zilele noastre. Ideea vehiculată de peste 100 de ani este aceea că textul Noului Testament cunoaște zeci de mii de variante, unii avansând chiar numărul de 300.000 de variante.
Nu m-am împăcat niciodată cu această ideea. Mă întrebam de multe ori: cât de adevătată poate fi afirmația de mai sus? Este greu să contești doar pe baza intuiției părerea „specialiștilor”. Așa că m-am pus pe studiu și cercetare.
Am analizat textul evangheliei verset cu verset și am clasificat toate variantele menționate în ediția critică, pe următoarele categorii: inversare de cuvinte, conjugare sau verb schimbat, diferențe de o literă, transliterații, diferențe de conjuncții și prepoziții, diferențe de articol și pronume, omisiuni, diferențe de un cuvânt, diferențe de mai multe cuvinte, și diferențe pe 1-4 manuscrise.
Am obținut următoarele rezultate:
– inversiuni de cuvinte (topică schimbată) = 10%
– conjugare sau verb diferit = 6,25%
– diferențe de o literă = 2%
– tranliterații = 3,5%
– diferențe de conjuncție/prepoziție = 3,5%
– diferențe de articol/pronume = 6,25%
– omisiuni de cuvinte = 2%
– diferențe de un cuvânt = 25%
– diferențe de mai multe cuvinte = 15%
– apariții pe 1-4 manuscrise = 26%
După cum se poate observa, din cele 651 de variante, un sfert din variante sunt extrem de rare. Încă un sfert sunt date de diferențe de un cuvânt și alte 15% de diferențe de mai multe cuvinte, alte 10% sunt date de inversiuni de cuvinte (topică schimbată). Aoi urmează alte 10% rezultate din diferențe de conjuncții/prepoziții/ articol/pronume și 6,25% date de conjugare sau verb diferit.
Am făcut aceste precizări întrucât variațiile din text au ponderi și valori diferite și afectează textul în mod diferit.
Modificările sunt doar de vocabular și nu de fond. Omiterile amintite mai sus sunt la nivel de cuvânt.
La nivel de verset avem 14 versete care sunt omise în unele manuscrise și anume: 5,39; 12,21; 19,25; 22,17-20; 22,43-44; 22,62; 23,17; 24,12; 24,40. Acestea reprezintă doar 1,2% din numărul versetelor.
Trebuie reținut faptul că datele sunt absolute și statistice, fără a lua în considerare nuanțele și diferențele de la caz la caz.
Înainte de a încheia acest articol mai facem câteva precizări importante.
Evanghelia după Luca are 24 de capitole și 1151 de versete, din care 166 sunt afectate de variații. Numărul total de variante este de 651. Așadar, doar 14,42% dintre versete sunt afectate de variații.
Dacă luăm în considerare rezultatele obținute pe baza analizei primelor 3 Evanghelii avem doar 16,3% din text afectat de variații de orice tip, ceea ce este departe de opinia generală conform căreia nu ar exista verset care să nu aibă mai multe variante.
În concluzie, ideea vehiculată de peste 100 de ani, – amintită la începutul articolului -, se dovedește a fi falsă.
Dragi cititor, am bucuria de a vă anunța că am remediat problema care bloca buna funcționare a blogului. Acum puteți accesa informațiile fără probleme.
Mulțumim pentru înțelegere.
Astăzi informațiile circulă foarte repede grație rețelei internet. Oamenii din orice colț al lumii au posibilitatea să afle ceea ce se întâmplă în celălalt colț al lumii, pot studia biblioteci, arhive și pot lua cunoștință despre rezultatul cercetărilor din orice domeniu de interes. Altfel spus, cine dorește să afle ceva sau să se documenteze într-o problemă anume, are la îndemână resurse inestimabile. Cu câteva click-uri te poți pune la curent cu cele mai noi informații.
Același lucru este valabil și când vine vorba de studiul biblic. Dacă cineva are o nelămurire, legată de Biblie, poate să se documenteze folosind internetul. Așa ai ajuns să citești aceste rânduri!
Există diverse păreri cu privire la textul biblic, și este de înțeles. Ateii privesc Biblia din prespectivă materialistă, credincioși dintr-una diametral opusă. Între aceste două opinii există multe altele, mai mult sau mai puțin sincretiste.
Una din principalele întrebări este legată de autenticitatea și inspirația textului biblic.
Cine este autorul Bibliei? Este Biblia un text inspirat? Suntem astăzi în posesia textului autentic și integral? Iată doar câteva întrebări.
O cercetare atentă a Bibliei ne va da destule evidențe despre paternitatea textului biblic.
Să analizăm primul verset din Facerea și să vedem ce descoperim.
„La început a făcut Dumnezeu cerurile și pământul.” (Fac. 1,1)
Ce ne spune acest verset? Că „la început” (timpul), a făcut Dumnezeu „cerurile” (spațiul) și „pământul” (materia)”.
Biblia ne vorbește despre crearea timpului, a spațiului și a materiei chiar din primul verset a primei cărți. Despre timp și spațiu filosofii și-au dat cu părerea despre geneza cosmosului. În secolul XX, fizicienii au confirmat că bazele universului constau în spațiu, timp și materie, iar acum la începutul sec. XIX, cercetătorii au ajuns la concluzia că materia este în esență energie. De fapt, spațiul, timpul și energia sunt atât de strâns legate încât fizicienii vorbesc de o continuitate spațiu-timp-energie.
De unde a putut cunoaște autorul cărții Facerea aceste realități, confirmate după mai bine de 3000 de ani? A fost Moise matematician și fizician?
Ateii afirmă că referatul biblic despre creație este un mit fără nici un suport științific. Alții afirmă că Moise s-ar fi inspirat din miturile mai vechi egiptene și sumeriene.
Fiecare grup își dă cu părerea și face presupuneri, în timp ce ignoră cu bună știință tradiția ebraică care a păstrat până astăzi cărțile lui Moise în limba originală. Această tradiție declară că Dumnezeu i-a dictat lui Moise literă cu literă textul Torei. Multora așa ceva li se pare imposibil și nerealist. Da, așa li se pare!
Realitatea este uimitoare, și vine să confirme credința că Biblia este inspirată de Dumnezeu literă cu literă.
În primul verset mai găsim o evidență a paternității divine a Bibliei.
„La început a făcut Dumnezeu cerurile și pământul.”
בְּרֵאשִׁ֖ית בָּרָ֣א אֱלֹהִ֑ים אֵ֥ת הַשָּׁמַ֖יִם וְאֵ֥ת הָאָֽרֶץ
Observăm că în ebraică versetul are 7 cuvinte. Numărul biblic 7 este plin de semnificații, arată completul, sau perfecțiunea, sau paternitatea divină. Acest număr este folosit de perste 500 de ori în Biblie. Îl descoperim peste tot în jurul nostru.
– 7 zile ale săptămânii
– 7 culori fundamentale
– 7 note muzicale
– 7 planete ale sistemului solar vizibile cu ochiul liber (Soarele, luna, mercur, venus, marte, Jupiter, Saturn)
– 7 continente
– 7 oceane
– 7 niveluri distincte în sistemul periodic al elementelor
și lista poate continua.
În acest verset găsim 7 trăsături ale cifrei 7, dpă cum urmează:
1. 7 cuvinte.
2. numărul total de litere în ebraică este de 28 sau 4 x 7
3. trei cuvinte din cele șapte: Dumnezeu (5), cerurile (5), pământul (4) au în total 14 litere sau 2 x 7. Numărul literelor rămase este 6 + 3 + 2 + 3 adică 14 sau 2 x 7.
4. expresia „cerurile și pământul” (cuvintele 4,5,6,7) este alcătuită din 14 litere sau 2 x 7
5. Cuvântul de mijloc אֵ֥ת este cel mai mic (2 litere), care adunate cu literele cuvântului din stânga dau 7, și adunate cu literele cuvântului din dreapta dat 7
6. cele trei subiecte din verset Dumnezeu, cerurile, pământul au valorile numerice corespunzătoare 86, 395, 296. Suma totală este 777, un număr format din trei de șapte, sau 111 x 7.
7. valoarea numerică pentru verbul BARA (בָּרָ֣א) este 203 sau 29 x 7.
Aceste trăsături ale lui 7 spun celor care au ochi de văzut și urechi de auzit că textul biblic este de origine divină. Acestea nu pot fi rezultatul întâmplării.
Este necesar să cunoastem toate aceste amănunte? Cred că da. Trăim vremuri de profunde schimbări, care vor încerca să pună în umbră valoarea Sf. Scripturi, în favoarea a tot felul de idei și credințe sincretiste. Lumea va fi din ce în ce mai uimită și bulversată de descoperirile ce se vor da publicității.
Se va încerca împunerea prin manipulare masivă a informațiilor cum că toți avem același „dumnezeu”, se va promova o religie unică contrară învățăturii biblice.
Fără o certitudine de nezdruncinat puțini vor rezista ispitei de a adera la noua religie satanică.
Descarcă cartea „Adevărul despre vaccinurile anti-COVID și scopurile ascunse ale campaniei de vaccinare la nivel mondial”.
Este o carte unică pentru care am investit sute de ore pentru documentare. Acum o poți descărca gratuit.
