Zeii din vechime, extratereștri de astăzi (II)

S-au scris puține cărți ortodoxe care să analizeze fenomenul OZN. Dintre acestea cea mai cunoscută este Ortodoxia și religia viitorului, scrisă de Părintele Serafim Rose. În această lucrare, capitolul 6 este dedicat acestui subiect, și se intitulează „Semne din cer. Perspectiva creștin-ortodoxă asupra obiectelor zburătoare neidentificate”.

După o scurtă introducere, autorul prezintă atmosfera SF. Perspectiva prezentată în carte este cea care se potrivea anilor ’70 ai secolului trecut. SF-ul încă mai era SF, pe când astăzi SF-ul a devenit realitate și chiar pe unele locuri a fost depășit. Nici legătura literaturii SF cu ocultismul nu este întâmplătoare. Astăzi, prin știință și tehnică a fost „reînviat” vechiul ocultism. [1] Putem spune că niciodată nu a „murit”, ci doar a trecut în umbră. Știința pozitivă a respins știința ocultă, dar prin aceasta a făcut posibilă vulgarizarea vechiului ocultism sub o nouă haină.

Dacă în trecut literatura SF propunea un om nou, super-erou cu forțe supra-umane, astăzi știința și tehnica au pus în practică această idee. Am intrat într-o nouă eră, iar cercetătorii sunt pe cale să creeze omul nou, super-omul la care visa Nietzche. [2] Un om răzvrătit, un om care se vrea dumnezeu.

Dacă ocultiștii din vechime căutau un mod de a crea golemul, un robot biologic, însuflețit prin formule magice, astăzi acest vis a devenit realitate grație ingineriei genetice.

Doar că în loc de cuvinte magice se folosesc cuvinte ADN. Amestecarea genelor este tot un act magic. Există multe informații conform cărora deja au fost create ființe artificiale, sau roboți biologici. [3][4] Scopul urmărit este acela de a crea supraomul, soldatul perfect, prin combinarea AND-ului uman cu cel animal și „extraterestru”. [5]

Ficțiune? Nu, ci pură realitate!

Tot ce ținea de ocultism în trecut, astăzi este realizat cu ajutorul științei și tehnicii. Și ce anume? Să enumerăm doar câteva dintre aceste realizări:

  • vederea la distanță
  • dispozitive de vedere pe timp de noapte
  • comunicații telepatice
  • controlul minții
  • inducerea de halucinații vizuale și auditive
  • comunicatrea la distanță
  • tehnici de schimbare a vremii
  • inteligența artificială
  • supravegherea totală.

Astfel, tehnica de astăzi a depășit orice așteptări ale ocultiștilor din vechime.

Societatea teosofică, înființată la jumătatea sec. XIX anunța sosirea unei noi ere, și iată că acum, după mai bine de 150 de ani, constatăm că am intrat deja într-o nouă eră, fie că ne place sau nu. Suntem deja într-o eră post-creștină.

Teologii creștini privesc istoria ca fiind liniară, în timp ce filosofii antici priveau istoria ca fiind ciclică. Cine are dreptate? Depinde de perspectiva din care privești. Pot spune că și unii și alții au dreptate, întrucât perspectivele lor sunt diferite. Pentru teologi istoria este liniară întrucât evenimentul întrupării Fiului lui Dumnezeu este unic. Filosofii antici au și ei dreptate când afirmă că istoria se repetă, întrucât la fiecare 2000 de ani omenirea trece într-o nouă eră. Vrem nu vrem, istoria confirmă acest lucru. Până acum teologii nu puteau prevedea ce va fi în viitor, dar astăzi, noi creștinii, după 2000 de ani de creștinism, deja trăim intrarea într-o nouă eră post-creștină. Deja vedem semnele reînvierii vechilor credințe și culte, păgâne și satanice.

Ne este greu să înțelegem în profunzime aceste schimbări întrucât gândim dihotomic. Să ne reamintim că odată cu Renașterea cunoașterea a fost împărțită în știință pozitivă și știință ocultă. [6] Am fost educați să gândim dihotomic. Până și teologia o gândim dihotomic, și împărțim lumea în materială și spirituală, când de fapt aceste două lumi sunt una și se întrepătrund.

Renașterea interesului pentru cultura antică a însemnat și renașterea interesului pentru ștința ocultă. Dar pentru a putea fi folosită era nevoie ca ea să fie mascată de știința pozitivă. Întreaga știință de astăzi este strâns legată de ocultism.

Referindu-se la literatura SF, Părintele Serafim Rose concluzionează:

Pretinzând că este „științifică” și „fără conținut religios”, literatura SF constituie în realitate un mijloc propagandistic de vârf în mediatizarea „noii conștiințe religioase” ce invadează omenirea, pe măsură ce creștinismul autentic supraviețuiește în arii etnice și religioase tot mai restrânse.

După ce prezintă pe scurt investigațiile aparițiilor OZN și tipurile de întâlniri ET trece la explicarea acestui fenomen și semnificația pe care o are pentru omul de astăzi.

Ideea existenței extratereștrilor a devenit foarte la modă în sec. XX, atât printre oamenii de știință și ocultiști, cât și printre teologii romano-catolici. Dr. Hynek notează că pentru a explica diversitatea efectelor produse de OZN-uri, trebuie să plecăm de la ideea că ele sunt „un fenomen cu efecte fizice fără îndoială, dar care prezintă și atribute ce țin de sfera psihicului”. [2] Este ceea ce eu am numit, în urmă cu 40 de ani, „iluzii reale”, încercând să exprim cele două laturi ale fenomenului. Părintele Serafim crede că mulți „cercetători de mare prestigiu” sunt de acord că, deși OZN-urile prezintă indubitabile caracteristici „fizice”, ele nu pot fi nicidecum socotite „nave spațiale” aflate în posesia cuiva, ci țin în mod clar de domeniul parafizic sau ocult. Mai departe consideră că „întâlnirile extraterestre nu sunt altceva decât forme moderne ale unui ocultism vechi de când lumea”.

Prof. Brad Steiges și doctorii Hynek și Vallee sunt de părere că ET acționează ca fantomele din ședințele de spiritism care produc zgomote foarte reale rămânând în același timp invizibile. John Keel crede că aparițiile OZN par a fi pe de-a întregul variații minore pe tema fenomenelor demonice vechi de când lumea. Mai departe Părintele Serafim precizează că

nu încape nici o îndoială că „farfuriile zburătoare” ale zilelor noastre se încadrează perfect în „tehnologia” diavolească; cu adevărat nimic altceva nu le-ar putea explica mai bine. Astfel, feluritele înșelăciuni diavolești despre care ne avertizează scrierile patristice, s-au adaptat la mitologia contemporană a spațiului cosmic – nimic mai mult.

Nu este greu să observăm că pe măsură ce omul modern își pierde credința în existența duhurilor rele, în aceeași măsură începe să creadă și să accepte existența extratereștrilor și a vieții pe alte planete. Trist este faptul că oamenii se lasă înșelați de teoria conform căreia omul a fost creat de extratereștri. Credința aceasta nu este deloc nouă, ci o întâlnim și la sectele gnostice care au preluat știința și credințele vechilor religii păgâne. Credința în ET este o deturnare a credinței creștini în existență duhurilor nevăzute, bune și rele.

Cunoașterea exactă a naturii fenomenului extraterestru – zice Părintele Serafim Rose – poate să-i impulsioneze pe creștinii ortodocși să trăiască o viață duhovnicească mai conștientă și mai conștientizată, care să le permită o viziune ortodoxă mai generalizată asupra lumii, astfel încât ei să nu cadă pradă cu atâta ușurință ideilor și modelor la ordinea zilei.

Bibliografie

[1] N. Berdiaev, Sensul creației, Editura Humanitas, București, 1992.
[2] Serafim Rose, Cauzele revoluţiei din epoca modernă. Nihilismul, Editura Sofia, București, 2013.
[3] Erich von Daniken, Zeii nu ne-au părăsit niciodată, Editura Lifestyle, București, 2018.
[4] Dr. Steven M. Greer, Adevărul ascuns – informații interzise, Editura Daksha, București, 2008.
[5] Thomas R. Horn, Nephilim. Stargates. The Year 2012 and the return of the Watchers, Anomalos Publishing, LLC, 2007.
[6] PAPUS, Kabbala. Tradiția secretă a Occidentului, Editura Herald, București, 2016 .

Print Friendly, PDF & Email
Acest articol a fost publicat în Ioan și etichetat cu , , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.