Acest articol este dedicat detaliilor tehnice.
În urma studierii documentelor și rapoartelor întocmite de medici, Philip Corso este de părere că entitățile biologice extraterestre (EBE) sunt mai degrabă un fel de roboți biologici, sau androizi (igigi), care sunt folosiți pentru misiuni scurte de recunoaștere. Nava cercetată nu conținea nici un fel de hrană sau alte mijloace de subzistență. Ideea existenței unor astfel de ființe artificiale o mai găsim la Erich von Daniken și Steven M. Greer. Informațiile pe care le-am adunat par SF, dar din nefericire sunt reale. Cercetătorii doresc crearea de soldați perfecți pentru noua ordine mondială, cu super puteri, obținuți prin încrucișarea genomului uman cu cel animal și extraterestru.
Erich von Daniken afirmă că „după ce au fost răpiți în secret și fără vâlvă diverși pământeni” extratereștri au luat monstre de ADN și au creat extratereștri umani. „Aceștia sunt oamenii despre care ministrul Apărării din Canada a spus: Unii dintre extratereștri arată ca noi și pot merge pe stradă fără să-i remarce nimeni”. [1]
Steven M. Greer este de părere că „există operațiuni papamilitare clandestine, controlate de o grupare subterană care înscenează evenimente de tip OZN simulate. Aceasta nu este o speculație, am intervievat personal mulți membrii ai armatei, care au colaborat independent cu anumite departemente de stat și au făcut parte din echipe care au răpit în mod deliberat oameni pentru a crea iluzia contactelor reale cu extratereștrii”.
Ce reținem din aceste informații este faptul că răpirile sunt reale, indiferent că au fost făcute de extratereștri sau de oameni.
Nava ET prăbușită la Roswell nu conținea nici un fel de motor, sursă de alimentare cu energie sau dispozitive pentru controlul ei. Vehicolul pare să fi fost controlat mental cu ajutorul unei banderole speciale, pe care creaturile EBE le putau în jurul capului, și care converteau undele electromagnetice ale creierului direct în comenzi de navigare. Aceste vehicole se purtau ca o simplă extensie a corpurilor. S-a constatat de asemenea că suprafața navei era conductivă, iar nava pare că se comporta ca un uriaș condesator. Ca o paranteză, această idee am auzit-o de curând într-o conferință ținută de Fundația Keshe, care se ocupă de promovarea de noi tehnologii la scară mondială. Într-un mod asemănător îmi imaginam și eu, în urmă cu 40 de ani, o navă spațială antigravitațională, dar fără să înțeleg prea bine modul de realizare. Îmi imaginam exteriorul navei încărcat electrostatic cu sute de mii de volți, ceea ce ar fi creat și efectul corona, care ar fi înconjurat nava în lumină și ar fi redus forța de frecare în timpul deplasării. Corso dă multe detalii tehnice în cartea sa The Day after Roswell.
În timp ce lucram la această serie nouă de articole am terminat de citit cărțile scrise de Col. (rez.) Philip J. Corso, Dawn of a New Age și , The Day after Roswell, în care autorul prezintă, printre multe alte lucruri, tehnologiile pe care armata americană le-a dezvoltat după 1947 inspirându-se din tehnologiile extraterestre. Între aceste realizări tehnice putem aminti:
- amplificatoarele de imagine și de viziune nocturnă (1961),
- fibrele optice (1960),
- fibrele super rezistente la rupere (1960),
- laserul (1960),
- alinierea moleculară a metalelor (1960),
- circuitele integrate (1962),
- miniaturizarea (1959),
- microminiaturizarea (1961),
- micromodulele (1962),
- H.A.R.P. (1962),
- substanțele psiho-chimice (1961),
- generatoare atomice portabile (1960),
- iradierea alimentelor (1960),
- controlul vindecării de către undele cerebrale (1961),
- studii genetice (1960),
- rachetele anti-rachetă (1962),
- propulsarea rachetelor (electromagnetică și atomică) (1961),
- controlul de la distanță al creierului (1961).
Aceste tehnici depășesc imaginația folosită în literatura SF. Aș putea spune că acest tip literatură a fost promovat cu intenția de a pregăti omenirea să treacă într-o nouă eră.
„Interacțiunea cu inteligența extraterestră – afirmă Dr. Steven M. Greer – a produs tehnologii energetice și de propulsie evoluate. Această informație a fost ținută secretă față de populație timp de mulți ani de zile”. [4]
Benjamin Robert Rich, director al Lockheed Skunk Works, locul unde a fost realizat bombardierul invizibil afirma:
„Avem deja posibilitatea de a zbura spre stele… Știm cum funcționează orice v-ați putea imagina. Avem tehnologia ducerii extratereștrilor acasă. Nu, nu va necesita o viață întreagă să facem asta. Știm cum trebuie procedat. Am putea avea prilejul de a zbura spre stele”. [1]
Astronautul Edgar Mitchell este de aceeași părere: „De fapt, nu toate OZN-urile sunt de origine extraterestră. Unele dintre ele sunt realizate de noi… chiar dacă nu sunt deloc la același nivel cu al celor care ne vizitează.”
Lui Steven M. Greer i s-a spus că nu a existat nici un război rece ci doar o încercare de a masca cercetările privind tehnologiile avansate și crearea unei false amenințări din afara spațiunilui, așa cum afirma și Rogald Reagan.
„Aceste operațiuni au utilizat așa-numitele „vehicole extraterestre reproduse”, fabricate de un consorțiu de companii, printre care Lockheed Martin, Northrup, SAIC, E-Systems, EG&G și Mitre Corporation. Acestea sunt aparate antigravitaționale fabricate de om, pe care anumite forțe ocult le folosesc de prin 1950, precum și alte sisteme de armament foarte puternice și „forme de viață programate sau PLF (Programmed Life Forms). Acestea sunt forme de viață biologice, artificiale, produse pentru a arăta precum așa-numiții „cenușii”, care, de fapt, nu sunt extratereștri. Sunt produși în câteva locații, una dintre ele aflată în Dulce, New Mexico.”[4]
Bibliografie
[1] Erich von Daniken, Zeii nu ne-au părăsit niciodată, Editura Lifestyle, București, 2018.
[2] Philip J. Corso, Dawn of a New Age, [https://archive.org/download/PhilipJ.Corso-DawnOfANewAge/PhilipJ.Corso-DawnOfANewAge.pdf]
[3] Philip J. Corso, The Day after Roswell, ISBN 10 0-6710-1756-X.
[4] Dr. Steven M. Greer, Adevărul ascuns – informații interzise, Editura Daksha, București, 2008.
