Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu

Publicat în 22/03/2016 de Teodosie Paraschiv

ÃŽn perioada 14 martie – 30 aprilie, cartea „Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu”, Editura Adenium, IaÈ™i, 2014, 200 pagini poate fi achiziÈ›ionată cu o reducere de 50%. Cartea poate fi comandată online, foarte uÈ™or, direct de pe siteul Editurii Adenium.

Codul Bibliei. Semnatura lui Dumnezeu

Codul Bibliei. Semnatura lui Dumnezeu

Mai multe detalii despre conținutul cărții puteți afla accesând pagina Cărți.

Este prima și singura carte scrisă pe această temă din perspectivă creștină ortodoxă. Felul în care a fost scrisă o face accesibilă oricărui cititor interesat de acest subiect. Ea se adresează tuturor cititorilor, și nu presupune ca să fii teolog sau matematician pentru a înțelege fenomenul codurilor Bibliei sau semnătura lui Dumnezeu.

Câteva impresii despre această carte poți citi pe Îndrăznesc să trăiesc sănătos, Știri pe surse, Literatura pe tocuri.

Lectură plăcută!

În categoria codul Bibliei, Noutati | Etichete , , , | Comentariile sunt închise pentru Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu

Scurtă analiză statistică a textului Evangheliei după Luca

Publicat în 04/03/2016 de Teodosie Paraschiv

Am terminat de analizat din punct de vedere statistic textul în limba greacă a Evangheliei după Luca. Am folosit pentru aceasta ediția critică editată de United Bible Societies. Am așteptat cu multă nerăbdare rezultatele acestei analize. La început mă întrebam, care vor fi rezultatele? Și cum vor arăta? Iată că acum le am în față.

Obiectivul urmărit a fost acela de a stabili care este factorul de afectare a textului, la nivel de verset, pe baza manuscriselor păstrate până în zilele noastre. Ideea vehiculată de peste 100 de ani este aceea că textul Noului Testament cunoaște zeci de mii de variante, unii avansând chiar numărul de 300.000 de variante.

Nu m-am împăcat niciodată cu această ideea. Mă întrebam de multe ori: cât de adevătată poate fi afirmația de mai sus? Este greu să contești doar pe baza intuiției părerea „specialiștilor”. Așa că m-am pus pe studiu și cercetare.

Am analizat textul evangheliei verset cu verset și am clasificat toate variantele menționate în ediția critică, pe următoarele categorii: inversare de cuvinte, conjugare sau verb schimbat, diferențe de o literă, transliterații, diferențe de conjuncții și prepoziții, diferențe de articol și pronume, omisiuni, diferențe de un cuvânt, diferențe de mai multe cuvinte, și diferențe pe 1-4 manuscrise.

Am obținut următoarele rezultate:
– inversiuni de cuvinte (topică schimbată) = 10%
– conjugare sau verb diferit = 6,25%
– diferenÈ›e de o literă = 2%
– tranliteraÈ›ii = 3,5%
– diferenÈ›e de conjuncÈ›ie/prepoziÈ›ie = 3,5%
– diferenÈ›e de articol/pronume = 6,25%
– omisiuni de cuvinte = 2%
– diferenÈ›e de un cuvânt = 25%
– diferenÈ›e de mai multe cuvinte = 15%
– apariÈ›ii pe 1-4 manuscrise = 26%

După cum se poate observa, din cele 651 de variante, un sfert din variante sunt extrem de rare. Încă un sfert sunt date de diferențe de un cuvânt și alte 15% de diferențe de mai multe cuvinte, alte 10% sunt date de inversiuni de cuvinte (topică schimbată). Aoi urmează alte 10% rezultate din diferențe de conjuncții/prepoziții/ articol/pronume și 6,25% date de conjugare sau verb diferit.

Am făcut aceste precizări întrucât variațiile din text au ponderi și valori diferite și afectează textul în mod diferit.
Modificările sunt doar de vocabular și nu de fond. Omiterile amintite mai sus sunt la nivel de cuvânt.

La nivel de verset avem 14 versete care sunt omise în unele manuscrise și anume: 5,39; 12,21; 19,25; 22,17-20; 22,43-44; 22,62; 23,17; 24,12; 24,40. Acestea reprezintă doar 1,2% din numărul versetelor.

Trebuie reținut faptul că datele sunt absolute și statistice, fără a lua în considerare nuanțele și diferențele de la caz la caz.

Înainte de a încheia acest articol mai facem câteva precizări importante.
Evanghelia după Luca are 24 de capitole și 1151 de versete, din care 166 sunt afectate de variații. Numărul total de variante este de 651. Așadar, doar 14,42% dintre versete sunt afectate de variații.

Dacă luăm în considerare rezultatele obținute pe baza analizei primelor 3 Evanghelii avem doar 16,3% din text afectat de variații de orice tip, ceea ce este departe de opinia generală conform căreia nu ar exista verset care să nu aibă mai multe variante.

ÃŽn concluzie, ideea vehiculată de peste 100 de ani, – amintită la începutul articolului -, se dovedeÈ™te a fi falsă.

În categoria Noul Testament, Studiu biblic | Etichete , , , | Comentariile sunt închise pentru Scurtă analiză statistică a textului Evangheliei după Luca

Defecțiune remediată

Publicat în 03/03/2016 de Teodosie Paraschiv

Dragi cititor, am bucuria de a vă anunța că am remediat problema care bloca buna funcționare a blogului. Acum puteți accesa informațiile fără probleme.

Mulțumim pentru înțelegere.

În categoria Articole | Etichete , | Comentariile sunt închise pentru DefecÈ›iune remediată

Evidențe despre paternitatea textului Biblic

Publicat în 21/02/2016 de Teodosie Paraschiv

Astăzi informațiile circulă foarte repede grație rețelei internet. Oamenii din orice colț al lumii au posibilitatea să afle ceea ce se întâmplă în celălalt colț al lumii, pot studia biblioteci, arhive și pot lua cunoștință despre rezultatul cercetărilor din orice domeniu de interes. Altfel spus, cine dorește să afle ceva sau să se documenteze într-o problemă anume, are la îndemână resurse inestimabile. Cu câteva click-uri te poți pune la curent cu cele mai noi informații.

Același lucru este valabil și când vine vorba de studiul biblic. Dacă cineva are o nelămurire, legată de Biblie, poate să se documenteze folosind internetul. Așa ai ajuns să citești aceste rânduri!

Există diverse păreri cu privire la textul biblic, și este de înțeles. Ateii privesc Biblia din prespectivă materialistă, credincioși dintr-una diametral opusă. Între aceste două opinii există multe altele, mai mult sau mai puțin sincretiste.

Una din principalele întrebări este legată de autenticitatea și inspirația textului biblic.
Cine este autorul Bibliei? Este Biblia un text inspirat? Suntem astăzi în posesia textului autentic și integral? Iată doar câteva întrebări.

O cercetare atentă a Bibliei ne va da destule evidențe despre paternitatea textului biblic.
Să analizăm primul verset din Facerea și să vedem ce descoperim.
„La început a făcut Dumnezeu cerurile și pământul.” (Fac. 1,1)

Ce ne spune acest verset? Că „la început” (timpul), a făcut Dumnezeu „cerurile” (spațiul) și „pământul” (materia)”.

Biblia ne vorbește despre crearea timpului, a spațiului și a materiei chiar din primul verset a primei cărți. Despre timp și spațiu filosofii și-au dat cu părerea despre geneza cosmosului. În secolul XX, fizicienii au confirmat că bazele universului constau în spațiu, timp și materie, iar acum la începutul sec. XIX, cercetătorii au ajuns la concluzia că materia este în esență energie. De fapt, spațiul, timpul și energia sunt atât de strâns legate încât fizicienii vorbesc de o continuitate spațiu-timp-energie.

De unde a putut cunoaște autorul cărții Facerea aceste realități, confirmate după mai bine de 3000 de ani? A fost Moise matematician și fizician?
Ateii afirmă că referatul biblic despre creație este un mit fără nici un suport științific. Alții afirmă că Moise s-ar fi inspirat din miturile mai vechi egiptene și sumeriene.
Fiecare grup își dă cu părerea și face presupuneri, în timp ce ignoră cu bună știință tradiția ebraică care a păstrat până astăzi cărțile lui Moise în limba originală. Această tradiție declară că Dumnezeu i-a dictat lui Moise literă cu literă textul Torei. Multora așa ceva li se pare imposibil și nerealist. Da, așa li se pare!

Realitatea este uimitoare, și vine să confirme credința că Biblia este inspirată de Dumnezeu literă cu literă.

În primul verset mai găsim o evidență a paternității divine a Bibliei.

„La început a făcut Dumnezeu cerurile și pământul.”
בְּרֵאשִׁ֖ית בָּרָ֣א אֱלֹהִ֑ים אֵ֥ת הַשָּׁמַ֖יִם וְאֵ֥ת הָאָֽרֶץ

Observăm că în ebraică versetul are 7 cuvinte. Numărul biblic 7 este plin de semnificații, arată completul, sau perfecțiunea, sau paternitatea divină. Acest număr este folosit de perste 500 de ori în Biblie. Îl descoperim peste tot în jurul nostru.
– 7 zile ale săptămânii
– 7 culori fundamentale
– 7 note muzicale
– 7 planete ale sistemului solar vizibile cu ochiul liber (Soarele, luna, mercur, venus, marte, Jupiter, Saturn)
– 7 continente
– 7 oceane
Р7 niveluri distincte ̨n sistemul periodic al elementelor
și lista poate continua.

În acest verset găsim 7 trăsături ale cifrei 7, dpă cum urmează:
1. 7 cuvinte.
2. numărul total de litere în ebraică este de 28 sau 4 x 7
3. trei cuvinte din cele șapte: Dumnezeu (5), cerurile (5), pământul (4) au în total 14 litere sau 2 x 7. Numărul literelor rămase este 6 + 3 + 2 + 3 adică 14 sau 2 x 7.
4. expresia „cerurile și pământul” (cuvintele 4,5,6,7) este alcătuită din 14 litere sau 2 x 7
5. Cuvântul de mijloc אֵ֥ת este cel mai mic (2 litere), care adunate cu literele cuvântului din stânga dau 7, și adunate cu literele cuvântului din dreapta dat 7
6. cele trei subiecte din verset Dumnezeu, cerurile, pământul au valorile numerice corespunzătoare 86, 395, 296. Suma totală este 777, un număr format din trei de șapte, sau 111 x 7.
7. valoarea numerică pentru verbul BARA (בָּרָ֣א) este 203 sau 29 x 7.

Aceste trăsături ale lui 7 spun celor care au ochi de văzut și urechi de auzit că textul biblic este de origine divină. Acestea nu pot fi rezultatul întâmplării.

Este necesar să cunoastem toate aceste amănunte? Cred că da. Trăim vremuri de profunde schimbări, care vor încerca să pună în umbră valoarea Sf. Scripturi, în favoarea a tot felul de idei și credințe sincretiste. Lumea va fi din ce în ce mai uimită și bulversată de descoperirile ce se vor da publicității.

Se va încerca împunerea prin manipulare masivă a informațiilor cum că toți avem același „dumnezeu”, se va promova o religie unică contrară învățăturii biblice.
Fără o certitudine de nezdruncinat puțini vor rezista ispitei de a adera la noua religie satanică.

În categoria Design numeric, Studiu biblic, Tora, Vechiul Testament | Etichete , , , , , | Comentariile sunt închise pentru EvidenÈ›e despre paternitatea textului Biblic

Biblia și numerele (III)

Publicat în 15/02/2016 de Teodosie Paraschiv

În ultimele săptămâni am studiat textul Evangheliei după Luca și am extras numerele care apar în text. Suntem obișnuiți să fim atenți la mesajul transmis de text din punct de vedere istoric, moral și dogmatic, și mai puțin, sau chiar deloc, la cifrele din text. Pentru cei mai mulți cititori, textul biblic pare că are prea puține lucruri în comun cu matematica. Oare care să fie adevărul?

Pentru mine textul biblic nu numai că este inspirat, ci este și frumos, iar dacă este frumos este și matematic. Din această perspectivă, tot ce este divin are legătură cu matematica.

Studiez textul biblic cu mare interes și aștept cu nerăbdare rezultatele cercetărilor. Sunt curios să aflu cât de multe numere se află în textul Noului Testament și de câte ori apar în text.

Am terminat de cercetat textul Evangheliei după Luca și am constatat următoarele. În text sunt folosite 27 de numere, care apar de 176 de ori. Dintre cele 176 de apariții 28 sunt ordinale, iar 2 multiplicative.

Numerele care apar în text de la Luca sunt următoarele: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 15, 18, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 84, 99, 100, 500, 5000, 10000, 20000.
Numerele care apar în textul de la Matei sunt următoarele: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10, 11, 12, 14, 30, 40, 60, 70, 99, 100, 4000, 5000, 10000.
Numerele care apar în textul de la Marcu sunt următoarele: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10, 11, 12, 30, 40, 50, 60, 100, 200, 300, 2000.

Avem următoarele numere unice pe fiecare Evanghelie din cele trei studiate:
– Matei: 14
– Marcu: 200, 300, 2000
– Luca: 8, 15, 18, 80, 84, 500, 20000.

În textul de la Luca apar pentru prima dată numărul 8, 80, 84, pe lângă numerele 15, 18, 500 și 20000.

Legat de aceste numere din textul de la Luca, putem observa următoarele:
– capitole 24 sau 2 x 2 x 2 x 3
– versete 1151 sau 2 x 2 x 2 x 12 x 12
– numere 27 sau (2 x 2 x 7)-1
– apariÈ›ii 176 sau (2 x 2 x 44) sau (25 x 7)+1
– ordinale 28 sau 2 x 2 x 7

Observăm că toate aceste numere sunt multipli de 4. Mai mult primele două sunt multipli și de 8, iar următoarele trei sunt multipli și de 7.

Din cele de până acum constatăm că în textul primelor trei Evanghelii sunt folosite 31 de numere, care apar de 502 ori.

În categoria Design numeric, Noul Testament, Studiu biblic | Etichete , , , | Comentariile sunt închise pentru Biblia È™i numerele (III)

Scurtă analiză statistică a textului Evangheliei după Marcu

Publicat în 27/01/2016 de Teodosie Paraschiv

Am terminat de analizat textul în limba greacă a Evangheliei după Marcu. În acest scop am folosit textul critic editat de United Bible Societies și textul editat de Dr. Ivan Panin.

Evanghelia după Marcu are 16 capitole, împărțite în 678 versete. Ediția critică consemnează că există unele manuscrise care omit 16 verste. Acestea sunt: 7, 16; 9, 44, 46; 11, 26; 15, 28; 16, 9-20. Finalul Evangheliei lipsește doar din câteva manuscrise, restul conțin textul întreg.

Manualele ortodoxe de Studiul Noulul Testament perpetuează opinia conform căreia „aproape nu există verset al Noului Testament care să nu aibă mai multe variante în textele transcrise, în traduceri şi în citatele Sf. Părinţi”. Scopul cercetării mele este acela de a verifica dacă opinia autorilor de manuale este sau nu adevărată.

În urma analizei făcute pe textul critic în limba greacă au rezultat următoarele informații.

Din cele 678 de versete, doar 147 dintre ele au variații de text, în 166 de poziții. Din cele 147 de versete, 16 au câte două poziții, iar 3 sunt cu câte trei poziții. Numărul total de variații este de 625. Poate părea un număr mare, însă nu toate variațiile au aceeași relevanță. Vom vedea imediat din ce se compun cele 625 de variații de text.

Mai întâi să preciză că din totalul de versete doar 21% conțin variații de text. Așadar, analiza noastră dovedește că afirmația din manualele de Studiul Noului Testament este falsă. 21% reprezintă doar 1/5 din text, iar 147 nu este aproape de 678. Concluzia în acest moment este că foarte puține din versete cunosc variații de text.

Chiar și așa, este interesant de știut în ce constau aceste variații și cât de mult afectează textul și înțelesul său, sau mesajul pe care îl transmite.

Avem 147 de versete cu variații de text, dar în ce constau aceste variații? Ca să aflăm adevărul se impune cercetarea textului verset cu verset.

Din cele 625 de variații presupunem că 166 reprezintă varianta originală de text, și mai rămânem cu 459 de variații. Cu alte cuvinte în manuscrise găsim acest număr de variații față de original. Aici analiza este statistică și nu ne interesează acum care este varianta originală. Știm însă că din totalul de 625 de variații, 166 fac parte din textul original.

Ce am aflat despre restul variațiilor?
73 dintre ele apar doar în câte un manuscris și sunt cele mai puțin relevante. Apoi avem 23 de variații apărute din transcrierea de nume, 50 de variații date de adăugarea sau omiterea unui articol, 222 de variante sunt rezultate din adăugarea sau omiterea a unui cuvânt sau mai multe, 55 de variante apar datorită diferențelor de conjugare a verbului, iar 144 de variante din topica schimbată în text.

În concluzie, cele mai multe dintre aceste variații de text sunt la nivel de cuvinte și doar 16 poziții la nivel de verset, pe doar 21% din text.

Dacă luăm în considerare și rezultatele obținute în urma analizei Evangheliei după Matei, avem doar 18,18% din versete cu variații de text, în textul primelor două Evanghelii.

Până acum, concluzia este că textul nu este nici pe departe alterat așa cum susțin manualele de Studiul Noului Testament.

Cercetarea noastră nu este confesională sau părtinitoare. Rezultatele ei pot fi preluate de orice cercetător interesat de studiul biblic.

În categoria Marcu, Noul Testament, Studiu biblic | Etichete , , , , , , | 2 comentarii

Biblia și numerele (II)

Publicat în 17/01/2016 de Teodosie Paraschiv

Acum cercetez textul Evangheliei după Marcu. Ce credeți, câte numere vom găsi folosite în această Evanghelie? Am văzut că în Evanghelia după Matei sunt folosite 21 de numere, și anume: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10, 11, 12, 14, 30, 40, 60, 70, 99, 100, 4000, 5000, 10000. Oare câte vom găsit în Evanghelia după Marcu?

În urma cercetării făcute am descoperit în textul de la Marcu sunt folosite 21 de numere, și anume: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10, 11, 12, 30, 40, 50, 60, 100, 200, 300, 2000, 4000, 5000. Așadar, în Matei sunt folosite 21 de numere, iar în Marcu tot 21 de numere, sau 7 x 3.

Patru numere se regăsesc doar în textul de la Matei: 14, 70, 99, 10000, iar patru doar în textul de la Marcu: 50, 200, 300, 2000.

Așadar, în textul primelor două Evanghelii sunt folosite 25 de numere.

Pe măsură ce voi obține noi rezultate le voi publica.

În categoria Noul Testament, Studiu biblic | Etichete , , , , | 9 comentarii

Biblia și numerele

Publicat în 11/01/2016 de Teodosie Paraschiv

Cine a citit Biblia știe că în ea sunt pomenite multe numere. De pildă, în VT sunt pomeniți anii cât au trăit urmașii lui Adam până la Noe, iar în NT sunt pomeniți cei 12 Apostoli, înmulțirea pâinilor la cei 5000 și apoi 4000 de „bărbați, afară de femei și copii”, sau cei 153 de pești mari și multe altele.

Dar, v-ați întrebat vreodată, câte numere sunt pomenite în Biblie și care sunt acestea?

Cu siguranță că pomenirea lor nu este întâmplătoare. Aceasta este și părerea Sf. Părinți ai Bisericii. Iată câteva exemple.
Fer. Augustin, în lucrarea „Despre Sfânta Treime” spune că nici un număr din Scriptură nu este întâmplător, adică fiecare reprezintă ceva mai mult decât ceea ce prezintă scriitorul cărții.
Sf. Ioan Hrisostom, în Omilii la Facere zice: ”Să nu trecem cu uşurinţă peste cuvintele Scripturii. Dumnezeiasca Scriptură nu vorbeşte în zadar şi la întâmplare, ci chiar o silabă, chiar un semn are ascuns în el comoară.” Așadar nici numerele nu sunt amintite la întâmplare. Referindu-se la perfecțiunea textului biblic, spune: „Dacă în actele întocmite de oameni pentru afaceri lumeşti, distruse adeseori de vreme, are mare putere data pusă în fruntea actului, iar adeseori chiar o silabă, apoi cu mult mai mult poţi vedea lucrul acesta în Dumnezeieştile Scripturi, scrise ele Duhul Sfânt. Cu o singură condiţie: să fim cu mintea trează, să nu trecem cu uşurinţă peste ele, ci să ne încordăm mintea ca să vedem cu de-amănuntul totul; să nu fim mai răi decât cei care se străduiesc mult pentru cele materiale”.

Vorbind despre profunzimea înțelesurilor cuprinse în Sfânta Scriptură, Sf. Maxim Mărturisitorul, în „Răspunsuri către Talasie” spune: „Cuvântul Sf. Scripturi, deși are margini (e circumscris) după literă, sfârșindu-se deodată cu timpul în care se petrec lucrurile istorisite, după duh, în înțelesurile lui mai înalte, ramâne totdeauna fără hotar (necircumscris). Și nimeni să nu spună că nu poate crede aceasta, știind că Dumnezeu care a vorbit e fără hotar (necircumscris) după natură. Căci cei ce voiesc să asculte cu inima curată sfatul Scripturii, se cuvine să creadă că și cuvântul grăit de El se aseamănă mai mult Lui. Fiindcă dacă Dumnezeu este cel ce a grăit, iar El este după ființă nehotărnicit, e vădit că și cuvântul grăit de El e nehotărnicit”.

M-am gândit să fiu cu mai multă luare aminte la numerele cuprinse în NT, să văd de câte ori apar în text, în câte versete, și care sunt acestea. Credința mea este că nici un număr nu este amintit în Sf. Scriptură la întâmplare. Fiecare număr, ca și fiecare cuvânt conține multe taine pe care le putem descoperi și înțelege doar în măsura în care trăim în Duhul care a inspirat aceste scrieri.

Am început cu Evanghelia după Matei și am descoperit câteva lucruri interesante. Cartea are 28 de capitole, 1071 versete, 21 de numere amintite în text, în 166 de versete, cu 176 de apariții. Ce pot avea aceste numere în comun? Dr. Ivan Panin a scos în evidență existența în Evanghelia după Matei a unui model matematic bazat pe numărul 7. Întrebarea este, se încadrează cifrele de mai sus în acest model? Sau să existe un alt model matematic?
La o simplă analiză constatăm următoarele:
– capitole 28 sau 7 x 4 (1)
– versete 1071 sau 7 x 153 (2)
– numere 21 sau 7 x 3 (3)
Рversete ̨n care apar numere 166 sau (7 x 24)-2
– număr de apariÈ›ii 176 sau (7 x 25)-1 (4)

Numărul 1 apare în 49 de versete, sau 7 x 7 (5), de 56 de ori sau 7 x 8 (6). Din cele 56 de apariți, 42 sau (7 x 6) (7) sunt cardinale, iar 14 sau 7 x 2 (8) sunt ordinale.

După cum putem observa 28, 1071 și 21 se încadrează perfect în designul numeric a lui 7, iar 176 prin învecinare. Aceste 8 trăsături nu pot fi considerate a fi întâmplătoare. Și nu sunt toate, ci doar câte am putut descoperi la o primă trecere peste text.

Existența lor în text demonstrează faptul că textul a rămas nealterat de-a lungul timpului. Este puțin probabil ca un text pe măsură ce se alterează să creeze design matematic. Designul matematic este elementul de siguranță prin care putem verifica integritatea textului biblic.

În încheierea acestui articol dăm lista cu numerele care apar în Evanghelia după Matei: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10, 11, 12, 14, 30, 40, 60, 70, 99, 100, 4000, 5000, 10000.

În categoria Design numeric, Noul Testament, Studiu biblic | Etichete , , , , , , , , | 9 comentarii

Cum folosim metoda analizei matematice (II)

Publicat în 08/01/2016 de Teodosie Paraschiv

În articolul precedent am analizat fraza „Avraam până la David” din Matei 1, 17. Astăzi vom analiza o altă frază, de la Matei 1, 1.
În acest verset, cuvântul „David” apare pentru prima dată în Noul Testament (NT). Aici schema numerică este legătă de 17 și 8, în loc de 7.

Astfel, fraza din Matei 1,1 este „David, fiul lui Avraam” și are următoarele valori de loc și numerice, corespunzătoare celor trei cuvinte:

Valorile de pozitie si numerice ale celor trei cuvinte

Valorile de pozitie si numerice ale celor trei cuvinte

Valoarea de loc 136, sau 8 x 17 este combinație a lui 17 cu 8 (1), cu suma cifrelor factorilor (8 + 1 + 7) 16, sau 2 x 8 (2). Numele comun „fiul” are valoarea de poziție 64, sau 8 x 8 (3), numele proprii David și Avraam au valoarea 72, sau 9 x 8 (4). Unitățile (8 + 4 + 4) au 16 sau 2 x 8, din care prima este 8 și celelalte 8 (5). Zecile (30 + 60 + 30) au 120 sau 8 x 3 x 5, sau 15 x 8 (6), cu suma factorilor (8 + 3 + 5) 16, sau 2 x 8 (7). Literele de început ale frazei au 16, sau 2 x 8, lăsând pentru celelalte 120 sau 8 x 3 x 5 (8) (9).

Aceste 9 trăsături ale lui 8 pentru trei cuvinte este cu o șansă de 1 la 1 200 000 000, sau mai puțin de 1 la un miliard.
Cuvântul Avraam împarte valoarea pozițiilor 136 sau 8 x 17 astfel:

Designul matematic pentru valorile de pozitie

Designul matematic pentru valorile de pozitie

Această împărțire este prin 17 cu șanse de 17 x 17 x 2 x 2 sau 1 la 1156, cu trăsăturile 6, 7, 8, 9 ale lui 8 produse prin dubla divizare a lui 136 în 16 și 120 produc nu numai 8, ci 17 în același timp:

Designul matematic pentru cele trei numere

Designul matematic pentru cele trei numere

Adică 136 este o combinație a lui 8 și 17, opturile sunt produse direct, iar 17 indirect prin învecinare.
Suma cifrelor celor trei valori de poziție 3, 8, 6, 4, 3, 4 este 28 sau 4 x 7 (1), a căror prime două cuvinte au 21 sau 3 x 7, iar ultimul are 7 (2), aceeași divizare este produsă astfel: prima și ultima cifră 3, 4 fac 7, lăsând 21, sau 3 x7 pentru restul (3). Aranjarea acestor cifre în ordinea lor naturală 3, 3, 4, 4, 6, 8 primele 4 fac 14 sau 2 x 7, iar ultimele două fac 14 (4).
Mai mult, seria 3, 8, 6, 4, 3, 4 formează trei perechi simetrice a lui 7 (5), astfel:

prima și ultima 7 sau 7 x 1
următoarele două după prima 14 sau 7 x 2
următoarele două după ultima 7 sau 7 x 1

Există cel puțin 5 trăsături ale lui 7 prezente în suma a șase cifre a valorilor de poziție ale cuvintelor David, fiul lui Avraam, cu șanse de 1 la 16 807.

Iată cum scrierea corectă a lui „David” este amplu demonstrată prin designul matematic (împotriva tuturor editorilor critici după Griesbach) în cele trei pasaje examinate, prin trei scheme numerice distincte.

Designul lui 8 și 17 în Matei 1, 1 este reprodus în silabele celor trei cuvinte și de asemenea în literele lor.

Cititorul care dă dovadă de răbdare și interes poate găsi pentru sine aceste modele matematice.

Dacă urmărim cu atenție calculele și modul de împărțire a valorilor de poziție și a celor numerice, ne putem da ușor seama că schimbarea, omiterea sau adăugarea unei litere în text, distruge designul matematic al textului.

Valorile numerice ale literelor nu sunt date arbitrar, ci așa cum sunt folosite de mii de ani în limba greacă. Valorile de poziție a literelor, așa cum am amintit în articolul precedent, sunt date de poziția literei în alfabet, de la alfa la omega.

Dacă aveți nelămuriri, vă rog să mă contactați, pe zona de comentarii.

În categoria Design numeric, Noul Testament, Studiu biblic | Etichete , , , | 2 comentarii

Cum folosim metoda analizei matematice

Publicat în 04/01/2016 de Teodosie Paraschiv

Analiza matematică a textului ne ajută să stabilim care sunt formele corecte de citire acolo unde editorii sunt nesiguri.
Să luăm, de exemplu, cuvântul David. Prin analiza designului matematic putem corecta scrierea cuvântului David pe care Laucmann, Tischendorf, Tregelles, Alford și Westcott și Hrost, îl dau sub forma „Daveid”, cu șase litere în loc de cinci.

Prin adăugarea unei litere cu valoarea numerică de 5, designul matematic din Matei 1, 18-25 este distrus.

ÃŽnainte de a verifica acest exemplu, vom prezenta È™i o altă metodă de analiză, prin utilizarea valorilor de poziÈ›ie a literelor în alfabet, care este diferintă de valoarea numerică a acestora. Valoarea de poziÈ›ie a unei litere în greacă sau ebraică este dată de poziÈ›ia literei respective în alfabet. α=1; β=2; γ=3 … ω=24.

Astfel, cuvântul Iisus, Ιησους, care are valoarea numerică 888, are valoarea de poziție 87, ca sumă a numerelor 9, 7, 18, 15, 20, 18, valoarea de poziție a celor șase litere.

În Matei 1, 17 avem expresia „Avraam până la David”, cu următoarele valori:

valoare de pozitie

valoare numerica

cuvant

34

145

Αβρααμ

47

1005

εως

38

419

Δαυιδ

119

1569

Această frază are valoarea de poziție 119, sau 17 x 7 (1), și șapte silabe (2), cu 14 litere sau 2 x 7 (3), suma cifrelor valorii numerice 1569 este 21, sau 3 x 7 (4). În același timp valoarea numerică produce indirect (prin învecinare 1568) 7 x7 x 2 x 2 x 2 x 2 x 2, un multiplu de șapte (5) ori șapte (6), cu șapte factori (7).
Cele șapte silabe, cu valoarea de poziție 1, 20, 13, 5, 42, 5, 33 se împart astfel: cea mai mare valoare de poziție este 42, sau 6 x 7, iar celelalte au valoarea 77, adică 11 x 7 (8), cu suma cifrelor 14, sau 2 x 7, iar unitățile și zecile se împart la 7 (9), adică 7 este 7 x 1, iar 70 este 7 x 10.
Cele 14 litere au următoarele valori de poziție 1, 2, 17, 1, 1, 12, 24, 18, 4, 1, 20, 9, 4 împărțite astfel:

cele impare au 35 sau 7 x 5 sau (17 x 2)+1
cele pare au 84 sau 7 x 2 x 2 x 3 sau (17 x 5)-1

Această împărțire este prin șapte (10), cu suma factorilor lui 84, paisprezece, sau 2 x 7 (11). Așa cum 119 este 7 x 17, această împărțire produce de asemenea și 17 prin învecinare, după cum se poate vedea mai sus.

Aceeași situașție este și cu silabele prima și ultima, astfel:

prima și ultima au 34 sau 17 x 2 sau (7 x 5)-1 (12)
celelalte au 85 sau 17 x 5 sau (7 x 2 x 2 x 3)+1 (13)

Aici avem pe 17 care împarte direct, însă cele doă trăsături (12) și (13) ale lui 7 sunt produse indirect prin învecinare.

Aceeași împărțire a lui 119 în 34 și 85 este produsă în cuvinte, astfel:

Avraam are 34 sau 17 x 2 sau (7 x 5)-1 (14)
celelalte au 85 17 x 5 sau (7 x 2 x 2 x 3)+1 (15)

Și această enumerare de calcule nu este exaustivă.

Acest design elaborat, nu numai a lui 7 ci și a lui 17, este distrus cu litera adăugată în „Daveid”, cu valoarea de poziție 9 și valoarea numerică 10.

(va urma)

În categoria Design numeric, Noul Testament | Etichete , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Cum folosim metoda analizei matematice