Ideea în sine m-a fascinat, și de atunci am rămas deschis cercetării textului sacru din punct de vedere matematic

Publicat în 02/03/2015 de Teodosie Paraschiv

Protosinghel Teodosie Paraschiv: “Ideea în sine m-a fascinat, și de atunci am rămas deschis cercetării textului sacru din punct de vedere matematic”

Adenium aduce în atenția cititorilor Codul Bibliei

Lucrarea aduce în atenția cititorului codul pe care îl conține Cartea Sfântă, ca „dovadă incontestabilă, în aceste vremuri de necredință și scepticism, că Biblia este inspirată de Dumnezeu cuvânt cu cuvânt”. Volumul răspunde cu argumente la aspecte fundamentale, cum ar fi cele legate de credibilitatea Bibliei și a creștinismului, adevărul despre Dumnezeu, omenire și mântuire pe care Cartea îl conține, precum și certitudinea că Iisus Hristos a înviat din morți. Este singurul volum care tratează tema codurilor Bibliei din perspectivă ortodoxă. Cartea este scrisă într-un limbaj ușor de citit, ceea ce o face accesibilă tuturor cititorilor. Scopul declarat de autor este acela de a veni cu un argument științific în apărarea inspirației Sfintei Scripturi.

Codul Bibliei. Semnatura lui Dumnezeu

Codul Bibliei. Semnatura lui Dumnezeu

Interviul care urmează vine în sprijinul unei mai bune înțelegeri a misiunii Codului Bibliei. Răspunde autorul, Protosinghel Teodosie Paraschiv.

De ce este importantă o carte despre Biblie și semnificația ei?

Biblia, numită și Cartea cărților, este, după cum se știe, unică în istoria literaturii universale. Ea ni s-a păstrat în peste 20 000 de cópii, vechi de peste zece secole și este cea mai citită carte din întreaga istorie a omenirii. Cu toate acestea, în mediile academice autenticitatea ei este contestată cu vehemență, în încercarea de minimalizare a importanței ei și de trecerea în rândul cărților obișnuite. Ea este prezentată de sceptici ca o carte plină de mituri. În acest context, o carte despre autenticitatea Bibliei și originea ei supraumană este bine venită. Cartea „Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu” aduce în atenția cititorilor un puternic argument științific cu privire la originea supraumană și a transmiterii nealterate a textului biblic de-a lungul timpului până în zilele noastre. Așez Biblia în rândul marilor minuni care există astăzi în lume.

Cum se îmbogățesc cititorii după ce citesc cartea?

Cartea este ușor de citit și se adresează tuturor celor care, cu sinceritate în suflet, doresc să cunoască mai multe despre istoria și odiseea textului biblic. Cei care citesc „Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu”, află că Biblia are un design matematic uimitor, a cărui complexitate întrece inteligența umană, chiar de ar fi să folosească puterea tuturor computerelor existente astăzi în lume. Vor afla când și cum au fost scrise primele manuscrise ale Torei, despre regulile folosite de mii de ani la copierea textului sacru, despre încercările de distrugere a Bibliei și despre miile de manuscrise antice ce ni s-au păstrat până astăzi. Cititorul, fie că este sceptic sau credincios autorității textului biblic, află că autorul Bibiei și-a semnat opera într-o manieră asemănătoare celei pe care o folosim noi astăzi la semnarea documentelor electronice. „Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu” este singura care prezintă fenomenul codurilor Bibliei din perspectivă creștină ortodoxă, ca argument pentru autoritatea și autenticitatea textului biblic.

Cum a fost procesul documentării și al argumentării în scrierea cărții?

Pentru mine totul a început în anul 1986 cu o informație descoperită într-o revistă teologică despre existență unui design matematic în textul biblic. În timp ce înțelepții și cercetătorii evrei studiază de secole acest design matematic al textului sacru, numit mai nou cod, pentru mine era ceva cu totul nou și fascinant. Am început cu studierea limbilor ebraică și greacă, apoi am adunat an de an documentație despre stadiul cercetărilor din ultimii 20-30 de ani, legate de studierea fenomenul codurilor Bibliei. Dar nu m-am mulțumit cu ce au afirmat alții despre aceste coduri, ci am achiziționat un soft specializat pe analiza textului biblic în limba ebraică și am trecut la verificarea personală a grupurilor de coduri date publicității de-a lungul anilor. În timp ce lucram la această carte, am început propria cercetare pe textul ebraic. Ceea ce mi-a fost dat să văd este de-a dreptul fascinant, încântător și uimitor. Când ai în fața ochilor acest uimitor design matematic, încercările criticilor de a ne convinge că Biblia este o colecție de povești și mituri sunt spulberate și dovedite a fi doar simple opinii subiective. În redactarea cărții am pornit de la cercetările făcute înaintea mea și am continuat cu propria cercetare pe textul biblic în limba ebraică.

Care au fost reacțiile după publicarea Codului Bibliei?

Este încă prea devreme să evaluăm impactul cărții asupra publicului. Totuși, cei care au citit cartea o consideră ușor de parcurs, inedită prin subiectul tratat și bogată în informații privind istoria textului biblic și cercetarea designului matematic, despre care marele public abia acum află de existența lui. Controversa iscată în jurul acestui fenomen al codurilor Bibliei nu mai miră pe nimeni. Ea continuă controversa mai veche dintre cei ce cred în Dumnezeu și cei ce preferă să creadă că se trag din maimuțe.

Sursa: Editura Adenium

 

În categoria Articole | Etichete , , , , | Comentariile sunt închise pentru Ideea în sine m-a fascinat, și de atunci am rămas deschis cercetării textului sacru din punct de vedere matematic

La ce ne folosește cunoașterea acestui fenomen al codurilor din Biblie

Publicat în 21/02/2015 de Teodosie Paraschiv

Am întâlnit mulți creștini și mai ales teologi sau preoți care mă întreabă: la ce ne folosește această cunoașterea codurilor Bibliei de vreme ce noi suntem credincioși?

Este o întrebare bună și justificată. Cred, însă, că în primul rând se cuvine să fim deschiși la minte și la suflet și să nu ne gândim numai la noi, ci și la aproapele nostru. Chiar dacă nu ne întemeiem credința pe existența acestor coduri, totuși este bine să înțelegem care este valoarea lor apologetică.

Într-o vreme în care religia este tot mai criticată și acuzată ca fiind sursa conflictelor dintre popoare, persecutată și scoasă din scoli, fenomenul codurilor din Biblie vine în ajutorul nostru, ca un argument puternic științific și matematic pentru susținerea inspirației și autenticității textului biblic. După mai bine de o sută de ani de atacuri necruțătoare la adresa Bibliei, oamenii au nevoie de noi repere și de un argument puternic în favoarea autorității și integrității textului biblic, întrucât Biblia reprezintă baza credinței noastre.

Sutele de cărți critice la adresa creștinismului și a Bibliei publicate în ultima sută de ani sunt transformate în maculatură de către argumentul codurilor Bibliei. Miza este extrem de mare. Existența codurilor în textul biblic și designul lor matematic extrem de complex dovedesc că Biblia nu putea fi scrisă de inteligența umană. Acest design matematic al textului biblic reprezintă semnătura autorului ei, adică a lui Dumnezeu. Mai mult codul prin structura sa este un argument puternic că textul pe care îl deținem în prezent este autentic, identic cu cel din manuscrisele originale.

Codul are aceleași carateristici ca și ale semnăturii electronice pe documentele digitale. Existența codurilor în textul biblic actual dovedește că textul a fost copiat vreme de mii de ani fără a fi alterat.
Așa cum nu ne sperie semnătura electronică a documentelor digitale, tot așa nu ne sperie existența acestor coduri în textul biblic.

Înainte de anul 1947 era imposibil pentru un teolog sau credincios să dovedească că textul biblic de astăzi este identic cu cel original. Cele mai vechi manuscrise ale Vechiului Testament care mai există astăzi sunt din sec XI – X. Însă, odată cu descoperirea manuscriselor de la Qumran, Marea Moartă s-a putut constata, de pildă, că textul cărții Isaia este identic cu cel din edițiile publicate în zilele noastre. Cu alte cuvinte, vreme de 1000 de ani textul a fost copiat de nenumărate ori fără a fi alterat.
Logic, dacă în ultimii 2000 de ani textul a fost copiat fără a fi alterat, nu avem motive să considerăm că textul ar fi fost alterat în primii 1500 de ani, mai ales dacă ținem seama de regulile stricte respectate la copierea textului sacru.

Existența codurilor aduce cea mai puternică dovadă că textul a rămas nealterat de când a fost dat până astăzi.
Și nu numai că suntem în posesia unui text identic cu cel din manuscrisele originale, ci, mai mult, avem dovada că autorul textului nu a putut fi o inteligență umană, ci una mai presus de puterile inteligenței umane. Oamenii au așternut în scris ceea ce inteligența supremă, Dumnezeu, i-a inspirat s scrie.

Autorul există! Dumnezeu există! El ne va judeca după legea dată nouă. Nimeni nu se poate sustrage judecății divine.

În categoria Articole, codul Bibliei | Etichete , , , | Comentariile sunt închise pentru La ce ne folosește cunoașterea acestui fenomen al codurilor din Biblie

Răspuns la o întrebare

Publicat în 22/01/2015 de Teodosie Paraschiv

Cu siguranță mulți dintre cititori și dintre cei care aud prima dată despre fenomenul codurilor Bibliei se întreabă pe bună dreptate: sunt aceste coduri reale?

Care este răspunsul nostru la această întrebare? Da, codurile sunt reale.

Și acest lucru poate fi verificat de oricine dorește să cunoască adevărul despre codurile Bibliei. Indiferent de câte controverse există pe această temă, și indiferent ce ar afirma scepticii sau cei care resping existența și veridicitatea acestor codului, oricine poate verifica adevărul.

Cititorule, nu-ți cere nimeni să te increzi într-o părere sau alta, ci ești invitat să verifici singur cum stau lucrurile, dacă chiar dorești să cunoști adevărul.

Folosește textul „koren” al Torei. Îl poți găsi pe internet. Poți verifica singur în text codurile care au un interval de citire de până la câteva zeci de litere. Totul este să vrei să verifici singur adevărul.

Codurile ELS există, iar existența lor este prea evidentă pentru a fi negată. Totuși unii continuă să le nege existența, alegând astfel să fie de-a dreptul ridicoli.

Bătălia se dă la un alt nivel și anume dacă aceste coduri sunt rezultatul hazardului sau sunt plasate în text intenționat. Există sute de mii, poate chiar milioane de coduri. Nimeni nu a reușit să le numere! Din punct de vedere strict statistic, unele coduri pot fi considerate ca fiind rezultatul întâmplării, însă este imposibil să afirmi că toate codurile sunt rezultatul întâmplării.

În acest caz, concluzia este că nici o inteligență umană nu ar fi putut concepe un text inteligibil, ca cel biblic, care să conțină un sistem atât de complex de coduri ELS.

În categoria Articole | Etichete , , | Comentariile sunt închise pentru Răspuns la o întrebare

Cuvântul „Tora” în cartea Facerea

Publicat în 20/01/2015 de Teodosie Paraschiv

Într-un alt articol am amintit doar în treacăt despre codificarea cuvântului „Tora” în cartea Facerea. În acest articol doresc să aduc mai multe amănunte interesante.
Primele cinci cărți din Vechiul Testament sunt cunoscute sub numele de „Tora” sau „Legea”. Tora conține 304.805 litere.
Cuvântul „Tora” se găsește codificat în Tora, la o distanță de citire i = 50, de 32 ori. Numărul de apariții așteptate ca rezultat al întâmplării este de 19,6.

Impresionant este faptul că acest cuvânt este codificat în Facerea începând chiar cu primul „t”, tav, Facerea 1, 1. Sansa ca această apariție să fie întâmplătoare este mai mică de 1 la 1.000.000. Continuând cercetarea descoperim că „Tora” este codificat și în cartea Ieșirea, tot cu primul „t”, tav, din carte, Ieșirea 1, 1. Șansa ca această apariție să fie întâmplătoare este de 1 la 2.892.124. Codificat din versetul 1, cuvântul „Tora” mai apare și în cartea Numerii. Șansa ca această apariție să fie întâmplătoare este de 1 la 1.289.368.

Analizând datele obținute ajungem la concluzia că apariția cuvântului „Tora”, codificat cu primul „t”, tav, din carțile Facerea și Ieșirea, la un interval ELS de 50, nu poate fi întâmplătoare.

Cuvântul „Tora” apare codificat în Tora de zeci de mii de ori la diferite intervale, dar numai în primele două cărți apare codificat începând cu primul „t” din carte, la același intervat ELS de i = 50.

Redăm mai jos matricele cu codurile din Facerea și Ieșirea.

Cuvântul „Tora” în Facerea 1,1

Cuvântul „Tora” în Facerea 1,1

Cuvântul „Tora” în Iesirea 1, 1

Cuvântul „Tora” în Iesirea 1, 1

 

În categoria codul Bibliei, Tora | Etichete , , , | Comentariile sunt închise pentru Cuvântul „Tora” în cartea Facerea

Un alt cod interesant găsit în cartea Facerea

Publicat în 20/01/2015 de Teodosie Paraschiv

La început aceste coduri par banale, lipsite de semnificație. Însă când analizezi codul în amănunt și pui cap la cap informațiile pe care le obții din cercetare, îți dai seama că și un simplu cod este plin de semnificație.

Când a căutat cuvântul „anotimpul”, המוצדים, cercetătorii l-au găsit o singură dată în toată cartea Facerea în imediata apropiere de cuvântul „anotimpurile”, din Facerea 1, 14, acolo unde se vorbește despre crearea luminătorilor pe tăria cerului, „ca să lumineze pe pământ, să despartă ziua de noapte și să fie semne ca să deosebească anotimpurile, zilele și anii”. Şansele ca această apariție să fie întâmplătoare sunt de 1 la 70 000 000.
Am verificat aceste coduri pe computerul personal și le‑am găsit așa cum le descrie și Elyiahu Rips.
Mai jos este redată matricea ce conține codul.

Cuvantul "anotimpul" codificat in Facerea 1

Cuvantul „anotimpul” codificat in Facerea 1

În categoria codul Bibliei, Tora, Vechiul Testament | Etichete , , , | Un comentariu

Cuvântul „Eden” codificat în cartea Facerea

Publicat în 15/01/2015 de Teodosie Paraschiv

M-am gândit să încep anul acesta cu un articol despre codurile ce au fost găsite în cartea Facerea capitolul 2. Din sutele de coduri identificate de cercetători voi prezenta doar câteva pe care le-am verificat personal.

În Facerea 2, 4-7 unde este descrisă grădina Edenului cuvântul „Eden” apare în textul clar de 3 ori iar codificat de 20 ori. Conform calculelor statistice acest cuvant ar fi trebuit să apară de 13,2 ori iar el apare de 20 ori.

În același text, cuvântul „râul” apare de 3 ori în textul clar și de 13 ori codificat. Numărul de apariții așteptate conform calculelor statistice este de 6,15 ori iar el apare de 13 ori.

În capitolele 2-4 cuvântul „Eden” apare doar de 25 ori la intervale de citire a literelor între 2 și 100, pe un text ce are o lungime de 3752 litere.

Mai mult, cercetatorii au găsit codificate, în Facerea capitolul 2, numele a 25 de copaci. Evident, aceste nume de copaci nu reprezintă o informație profetică, însa este extrem de complicat pentru o ființă umană să încerce să scrie o scurtă povestire, indiferent de subiect, și, în același timp, să codifice numele a 25 de arbori prin cuvinte ELS (secvență de litere echidistante).

Un alt cod interesant este cuvântul „Tora”, care apare codificat începând cu primul „t” (tav) la un interval de citire de 50.

Facerea 1,1

Cuvantul TORA codificat in Facerea 1,1

Mai multe detalii despre codurile Bibliei găsiți în cartea Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu. http://www.adenium.ro/ro/42-colectia-christia

În categoria Coduri, Tora | Etichete , , , , | Comentariile sunt închise pentru Cuvântul „Eden” codificat în cartea Facerea

Despre fenomenul de grupare și relevanță

Publicat în 23/12/2014 de Teodosie Paraschiv

Opinia majorității cercetătorilor, matematicieni și cunoscători ai limbii ebraice biblice, pun mare accent pe analiza statistică a codurilor pentru a calcula relevanța și fenomenul de grupare al cuvintelor codificate.

Pentru aceștia nu oricine este capabil să analizeze și să interpreteze codurile Bibliei. Aceată opinie este justificată pe de o parte din rațiuni de metodologie științifică, iar pe de altă parte din motive ideologice. Fără respectarea unei metode de cercetare statistică și lingvistică oricine ar putea pretinde că folosind codul poate justifica orice credință sau ideologie, sau chiar să pretindă că informațiile din cod se contrazic între ele. De aceea se impune a face o diferențiere între cuvintele codificate și interpretarea lor.
Faptul că ai identificat anumite cuvinte în cod nu spune mai mult decât că ele există acolo codificate, interpretarea lor, însă, trebuie făcută cu grijă și în spiritul tradiției biblice.

Gândiți-vă. Este ca și atunci când ai un text criptat și încerci să-l descifrezi. Scopul criptanalizei este a descoperi ce a transmis autorul criptogramei și nicidecum răstălmăcirea textului inițial. Același principiu se impune folosit și la descifrarea codurilor din textul Biblic. Urmărim să descoperim care este mesajul Autorului textului biblic și nicidecum aceea de a interpreta arbitrar cuvintele codificate.

Scepticii în general încearcă discreditarea fenomenului codurilor biblice eludând acest principiu de bază enunțat mai sus. Tactica lor a prins la mulți cititori care nu au cunoștințe minime de critografie și criptanaliză. O altă încercare a scepticilor a fost aceea de a lasa să se înțeleagă că toate codurile sunt formate din întâmplare ca urmare a hazardului. Adevărul este că o parte dintre cuvinte, mai ales cele scurte, pot fi din punct de vedere statistic, cu o apariție înțâmpătoare, dar este imposibil să afirmi și să susții, matematic și statistic, că toate codurile identificate până acum sunt rezultatul unor apariții întâmplătoare.

O altă proprietate a codurilor este cea de grupare. Din punct de vedere statistic, codurile ar trebui să apară într-un text oarecare distribuite uniform. Însă, cercetările arată că în textul biblic codurile au tendința de a se grupa după anumite semnificații.

Una dintre regulile folosite de cercetători este aceea de a se alege dinainte un grup de cuvinte legate printr-o anumită semnificație între ele și apoi se pornește căutarea lor în text. Cu alte cuvinte, citirea și interpretarea codurilor nu se face la întâmplare, adică să descoperi coduri la întâmplare și apoi să le interpretezi. Ar fi ca și când ai lua două cărți, ai amesteca cuvintele din prima propoziție tipărită în acestea și apoi ai încerca să descoperi sensul textului.

În încheiere, reamintim că un cod este cu atât mai relevant și semnificativ cu cât este mai lung, mai grupat, legat ca sens de alte coduri din grup, și mai în legătură cu textul de suprafață.

În categoria codul Bibliei | Etichete , , , | Comentariile sunt închise pentru Despre fenomenul de grupare și relevanță

Ce este codul Bibliei? (III)

Publicat în 17/12/2014 de Teodosie Paraschiv

În articolul de față vom continua să arătăm cum se citesc aceste coduri. Reamintim că în criptografie tehnica de criptare se numește steganografie, iar ceea ce facem noi ține de steganaliză, adică descifrarea textelor ascunse prin steganografie.
Să presupunem că citim un fragment de 60 de caractere, aranjate în tabele cu 10 coloane, 5 coloane și respectiv 9 coloane.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

În această matrice cu 10 coloane citim cuvintele 1, 11, 21, 31, 41 și 16, 26, 36, 46 la un pas de p=10 și cuvântul 20, 29, 38, 47, 56 la un pas p=9. După cum se poate vedea primele două cuvinte sunt citite pe verticală, iar al treilea pe diagonală. Așadar, într-o matrice cu 10 coloane am citit cuvinte cu pasul p=10 și 9. La fel de bine putem citi cuvinte la un pas p=11. În acest caz citirea se face în jos și spre dreapta.

Despre aceste trei cuvinte mai multem spune că sunt grupate. Cu cât găsim mai multe cuvinte grupate legate ca sens între ele cu atât scade probabilitatea de a se fi format din întâmplare. Fenomenul de grupare este foarte important în diferențierea codurilor formate întâmplător și cele care, din punct de vedere statistic, nu pot fi explicate ca formându-se din întâmplare.

Să urmărim acum ce se întâmplă dacă așezăm textul într-o matrice cu 5 coloane.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

 Cuvintele  cuvintele 1, 11, 21, 31, 41 și 16, 26, 36, 46 le citim pe prima coloane din două în două rânduri. Pasul este p=10, iar matricea are 5 coloane. Mai observăm că cele două cuvinte apar intercalate, ceea ce accentuează fenomenul de grupare. Mai  cuvântul  29, 34, 48, 49  citit la un pas p=5, grupat cu celelalte două cuvinte cu pas p=10. În prima matrice acest cuvânt nu poate fi citit pe o linie, orizontală, verticală sau diagonală.

Mergem mai departe și așezăm textul într-o matrice cu 9 coloane.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

În această matrice putem citi cuvintele 1, 11, 21, 31, 41 și 16, 26, 36, 46, la un pas p=10 și 20, 29, 38, 47, 56 la un pas p=9. Și aici putem observa fenomenul de grupare.

Folosind regula descoperită mai sus, în această matrice mai putem citi ușor cuvinte care au pasul p=18, p=27 și p=8. Cuvântul 29, 34, 39, 44, 49, cu pasul p=5 nu poate fi citit pe o singură linie.

Ca o concluzie, cuvintele codificate pot fi identificate vizual și citite în funcție de dimensiunile matricei în care este așezat textul. Textul în car nu se schimbă cu nimic. El este așezat în matrici cu diferite dimensiuni doar pentru a facilita citirea cuvintelor codificate cu pasul p diferit.

Putem aminti aici și despre relevanță. Reținem că nu toate codurile au aceeași relevanță. Relevanța este cu atât mai mare cu cât cuvintele codificate sunt grupate, sunt legate între ele ca sens, au lungimi mai mari și sunt în legătură cu textul de suprafață, sau clar.

tr/p /b/b

În categoria Articole, codul Bibliei | Etichete , | Un comentariu

Ce este codul Bibliei? (II)

Publicat în 15/12/2014 de Teodosie Paraschiv

În articolul precedent am amintit de secvențe de litere echidistante. Ce sunt acestea?
Așa cum spune și numele sunt litere aflate la distanță egală una de alta. Citirea de face din „n” în „n” litere.
Să dăm un exemplu. Dacă începem cu litera 1, citim 1, 11, 21, 31, 41, 51, … și citim un cuvânt inteligibil. Dacă începem cu litera 5, citim literele 5, 15, 25, 35, 45, 55, … pentru a găsi un cuvânt inteligibil. În cele două exemple de mai sus am folosit un salt de 10.

Acest mod de citire este destul de greoi, dar pentru a ușura munca putem aranja textul pe 10 coloane, ca la un rebus. Astfel se formeaza o matrice sau un tabel cu 10 coloane și mai multe rânduri. Iată cum ar arăta tabelul:

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

În acest caz orice cuvânt format pe verticală poate fi ușor identificat și citit. Această metodă se pretează pentru o analiză manuală, dar cere muncă multă pentru scrierea textului pe matrici de diverse dimensiuni.

Rezolvarea a adus-o tehnica de calcul, care folosește prima variantă de citire.
Procedura este următoarea. Se alege cuvântul apoi se cere programului să caute cuvântul în cod.
Să luăm cuvântul Tora.
Programul pornește de la primul T din text și caută a două literă a cuvântului, O. Când a găsit-o stabilește pasul de citire și caută a treia literă, R, la același pas. Dacă o găsește merge mai departe și caută litera A, la același pas. Dacă o gasește, înseamnă că a identificat cuvintul codificat.

Dacă a găsit T și O, dar nu a găsit litera R la același interval, programul părăsește căutarea și schimbă pasul. Pornește de la primul T și caută al doilea O; stabilește pasul și caută a treia literă, R. Dacă o găsește caută și litera A. Dacă nu o găsește, părăsește procedura și schimbă pasul așa cum am explicat mai sus. Calculatorul execut aceste căutări foarte rapid. O căutare manuală ar presupune o muncă de zeci de ani.

În tabelul de mai sus putem citi cuvintele:
1, 11, 21, 31, 41;  pas = 10
3, 13, 23, 33; pas = 10
5, 15, 25, 35, 45; pas = 10
18, 28, 38, 48; pas = 10
dar și un cuvânt pe diagonală
8, 17, 26, 35, 44; pas = 9

Când textul este așezat pe coloane identificarea se face vizual pentru toate cuvintele observate. Se poate căuta cuvinte anule alese sau se poate identifica orice cuvint inteligibil. În cazul căutării computerizate se pornește de la un cuvânt anume ales și se cere programului să-l identifice unde apare și de câte ori apare î textul ales.

Pe o matrice de 10 coloane putem identifica cuvinte cu pas 10, dar și cu pas 9, sau 11, 20 sau 30. Cele cu pas 9 sau 11 se citesc în diagonală, iar cele cu pas 20 din două în două rânduri, iar cele cu pas 30 din trei în trei rânduri.
10, 30, 50; pas = 20
10, 40, 70; pas = 30

În cazul în care căutarea se face computerizat un cuvânt ales poate fi identificat la orice pas în câteva secunde, ceea ce manual ar cere și sute de ore de muncă.

În categoria Articole, codul Bibliei | Etichete , , , , | Comentariile sunt închise pentru Ce este codul Bibliei? (II)

Ce este codul Bibliei?

Publicat în 14/12/2014 de Teodosie Paraschiv

De la început facem precizarea că multe persoane sunt intimidate de noțiunea de cod sau codul Bibliei. Oare este motiv pentru intimidare sau reticență? Părerea noastră este că nu există un motiv real pentru intimidare sau reticență. Înainte de a trage concluzii pripite merită să cercetăm despre ce este vorba.

Așadar, ce este codul Bibliei?
Un mod de ascundere a unui text în alt text. Tehnica este veche de mii de ani și în criptografie poartă numele de steganografie.
În limbaj criptografic putem defini codul Bibliei ca fiind o metodă de steganaliză, adică descifrarea textelor codificate prin steganografie.

Autorul codului este o inteligență supra-umană. Pentru mine, Autorul codului Bibliei este Dumnezeu. Munca cercetătorilor constă în aceea de a pune la punct o metodă de identificare rapidă a cuvintelor codificate prin steganografie. Nu este vorba de interpretări mistice, oculte sau numerologice, ci doar de citirea sutelor de mii sau chiar milioanelor de cuvinte codificate.

Până la apariția calculatoarelor și folosirea lor pentru analiza textului biblic, descifrarea codurilor era extrem de dificilă și foarte limitată. Metoda tradițională presupunea transcrierea textului Torei pe un anumit număr de coloane și identificarea vizuală a unei anumite serii de coduri ce deveneau vizibile și ușor de citit pe verticală sau pe diagonală. Numărul de coduri identificate prin această metodă depindea de aptitudinea cercetătorului de a identifica vizual cuvinte inteligibile.

În prezent, cu ajutorul calculatorului pot fi identificae milioane de cuvinte codificate.

Cred că fiecare știe cum arată un rebus, în care putem citi cuvinte atât pe orizontală cât și pe verticală. Închipuiți-vă textul Torei ca un set de rebusuri de diferite dimensiuni în care putem citi pe orizontală textul în clar (obișnuit), iar pe verticală sau în diagonală cuvintele codificate. După cum vă puteți da seama citirea codului Bibliei nu presupune vreo metodă secretă de interpretare, ci doar o citire simplă a unor cuvinte inteligibile.

Existența a milioane de cuvinte inteligibile ce pot fi citite pe verticala unei matrici sau a unui tabel este certă și nu poate fi contestată de nimeni. Toată disputa se duce la un alt nivel și pe tărâm matematic și statistic.

Cu alte cuvinte se dispută dacă aceste coduri sunt rezultatul unor apariții întâmplătoare sau a unei așezări intenționate din partea Autorului textului biblic. Disputa este la fel de aprinsă ca cea dintre cercetătorii atei și cei religioși, sau dintre evoluționiști și creaționiști.

Așadar, nu trebuie să ne mire faptul că există mulți cercetători care contestă vehement existența unui cod al Bibliei așezat intenționat în textul biblic de autorului acestuia.

În concluzie, cei care resping codul Bibliei încearcă să acrediteze ideea că toate cuvintele inteligibile, citite ca secvențe de litere echidistante, sunt rezultatul hazardului sau al întâmplării, pe când apărătorii codului afirmă că, din punct de vedere statistic, există zeci de mii de coduri a căror apariție nu poate fi explicată ca rezultat al întâmplării.

Miza este foarte mare, și de aici disputa aprigă asupra acestor codului. Pentru lumea academică, a accepta existența acestor coduri este ca și cum ar accepta existența lui Dumnezeu.

În categoria Articole, codul Bibliei | Etichete , , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Ce este codul Bibliei?