Care este povestea codurilor Bibliei? (I)

Publicat în 12/09/2015 de Teodosie Paraschiv

Mi-aș fi dorit să am un feedback mai puternic la cartea „Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu”.
Printre întrebările și nedumeririle pe care le-am primit de la cititori se numări și aceasta: „Dacă codul Bibliei se regăsește doar în originalul ebraic, ce putem spune despre traduceri?” sau „Traducerile conțin codul Bibliei?”. Alte întrebări sună cam așa: „Dacă codul Bibliei dovedește că textul biblic original este inspirat, ce putem spune despre traduceri? Mai sunt ele inspirate?”.
În urmă cu câteva zile un cititor m-a întrebat dacă textul biblic în limba română conține codul Bibliei, și de ce sunt atâtea versiuni ale textului de la o ediție la alta?

Întrebarea este justificată. Am observat că mulți teologi și-au pus asemenea întrebări și nu au putut răspunde satisfăcător la ele. Teologii ortodocși refuză inspirația verbală copiindu-se unii pe alții, fără să stea un pic să analizeze problema, fără să-și bată capul cu cercetarea. În domeniul studiilor biblice suntem în urmă cu o sută de ani.

Așa cum arată și titlul cărții pe care am scris-o, codul Bibliei poate fi considerat ca fiind semnătura lui Dumnezeu în textul biblic. Cu alte cuvinte, Dumnezeu a inspirat pe autorii sfinți ce și cum să scrie textul cărților biblice care formează canonul Vechiului Testament. Aceasta este concluzia la care am ajuns.

Există fel de fel de teorii privind originea textului biblic, de la cele ale criticilor negativiști care consideră textul de origine pur omenească, până la cele ale teologilor care consideră textul de origine divină. Fiecare grup vine cu propriile argumente care să le susțină teoria. În aceste condiții ne întrebăm, cine are dreptate? Fiecare cititor își alege răspunsul în funcție de credința pe care o are. Cei care cred în Dumnezeu vor alege să creadă că textul biblic este de origine divină, pe când cei care nu cred în Dumnezeu vor prefera să creadă că textul biblic este de origine pur omenească.

Subiectul codurilor din Biblie nu este nou. Nou este doar pentru publicul larg neinițiat în tainele teologiei biblice și ale tradiției ebraice. Nouă este abordarea statistică și matematică a textului.

Atunci când supunem textul biblic unei analize matematice și statistice descoperim în el existența unui design matematic extrem de complex. De vreme ce acest design matematic există, ne întrebăm, cine este autorul acestui design? De ce a fost așezat în textul biblic? Îl regăsim doar într-o parte a Vechiului Testament sau este răspândit în întreg textul biblic? Răspunsul la aceste întrebări este deosebit de important.

Lăsând la o parte aspectele teologice, când analizezi designul matematic și constați complexitatea lui, te întrebi: cine este autorul? Nici o inteligență umană nu ar fi putut ascunde un design atât de complex într-un text care pretinde că descrie istoria unui popor. Criticii negativiști au negat chiar și veridicitatea relatărilor biblice, considerându-le mai mult ficțiuni sau parabole.

Avem un text biblic vechi de mii de ani, credințe diferite, păreri de tot felul, presupuneri diverse și un design matematic extrem de complex. Este textul biblic un suport pentru un cod ascuns? Cu alte cuvinte, textul biblic este o criptogramă, sau mai degrabă o steganogramă. Cum alegem? Și ce alegem?

Cercetările arheologice a scos la lumină, în ultimul secol, tot mai multe dovezi care să confirme istoria biblică. Asta ne face să considerăm că istoria biblică nu este doar o ficțiune. În acest caz, textul biblic reprezintă și relatarea istorică a unor eveniente pretrecute în trecutul poporului israelit. Spunem că reprezintă și relatarea istorică a unor evenimente trecute întrucât textul conține și informații profetice, cu referire la evenimente viitoare.

Complexitatea designului matematic exclude originea umană a textului biblic. Ce reprezintă aceste design complex pentru noi? Putem considera acest design matematic ca fiind semnătura autorului, pentru noi cei ce credem, semnătura lui Dumnezeu.

Și revenind la aspectele teologice, Dumnezeu nu numai că a inspirat pe scriitorii sfinți ce să scrie, ci chiar a semnat textul așternut în scris, folosind un marcaj, care în termeni științifici poartă numele de steganografie. Nu vorbim de o semnătură olografă, ci mai degrabă de un mod de semnare asemănător semnăturii electronice.

Secvențele de litere echidistante (ELS) sunt un concept ușor de înțeles. La început poate părea sofisticat și greu de înțeles. Când așezăm textul într-o matrice, așa cum este un rebus, cu literele unele sub altele, pe orizontală citim textul biblic obișnuit, iar pe verticală secvențe de litere echidistante. Acum cred că este mai ușor de înțeles conceptul de „secvențe de litere echidistante”.

În textul biblic există sute de mii, poate milioane de coduri ELS. Nimeni nu le-a numărat pe toate. Aranjarea lor este atât de complexă încât citirea lor presupune ca fiecare literă din textul biblic să aibă o poziție fixă și precisă. Agăugarea sau scoaterea unei litere din text duce la anularea multora dintre aceste coduri. Dacă mergem cu raționamentul mai departe ajungem la concluzia că textul biblic și-a păstrat forma originală. În caz contrar codurile ar fi dispărut. Alterarea textului prin copieri succesive ar fi anulat designul matematic pe care îl observăm astăzi în text.

Faptul că în textul ebraic actual observăm designul matematic presupune:
1. textul s-a păstrat nealterat până astăzi și
2. textul a fost inspirat la nivel de literă.

Aceste concluzii par incredibile pentru majoritatea teologilor, și cu atât mai mult pentru critici. Ca să accepte aceste concluzii ar trebui să renunțe la paradigma actuală, cea a raționalismului reducționist.

(va urma)

În categoria Articole, codul Bibliei | Etichete , , , , , | Un comentariu

Alte coduri din cartea Facerea (III)

Publicat în 07/09/2015 de Teodosie Paraschiv

Astă vom prezenta o altă serie de coduri interesante, ce pot fi descoperite în Facerea 28, unde se relatează visul pe care l-a avut Iacov, în care a văzut „o scară, sprijinindu-se pe pământ, iar vârful atingea cerul” (Facerea 28,17). În acest pasaj au fost descoperite codificate cuvintele Templu, bayit, בית, și Torah, תורה.

Litera ת, tav, cu care începe cuvântul Torah, תורה, este litera cu care se sfârșește cuvântul templu, בית, în versetul 17 unde citim „casa lui Dumnezeu”, bayit Elohim, בית אלהים. Intervalul la care este citit cuvântul Torah este de 16 litere. Probabilitatea ca cuvântul Torah să apară din întâmplare legat de „casa lui Dumnezeu” este mai mică de 1 la 1 000 000.

Cuvantul Tora legat de casa lui Dumnezeu in Facerea 28

Cuvantul Tora legat de casa lui Dumnezeu in Facerea 28

Cuvântul bayit, בית, are înțelesul de „casă”, însă aici îl întâlnim în expresia „casa lui Dumnezeu”, adică locul unde își arată prezența, cum va fi mai târziu templul.

Cuvântul Torah, תורה, poate fi citit ușor și manual direct pe textul ebraic.

Textul pe care se poate citi cuvantul Tora codificat

Textul pe care se poate citi cuvantul Tora codificat

Mai sus aveÈ›i textul ebraic în care se găseÈ™te codificat cuvântul Torah, תורה, versetele 16 – 17. Pasul de citire este de 16 litere, de la stânga la dreapta.
Pornind cu litera ת, tav, a treia literă din cuvântul al unsprezecelea, בית, versetul 17, la un pas de 16 litere citim litera ו, vav, apoi la un pas de alte 16 litere citim ר, resh, apoi la încă un pas de 16 litere citim ה, hey. Acesta este cuvântul codificat Torah. În traducere înseamnă Legea și cuprinde cele cinci cărți scrise de Moise. Așa cum am amintit mai sus, observăm că Torah, תורה, intersectează expresia „casa lui Dumnezeu”, בית אלהים.

În aceeași secțiune de text din Facerea 28, Moshe Katz ne oferă un alt cod la fel de interesant. El a identificat cuvintele Torah, תורה, și Templu, Mikdash, מקדש, la un interval ELS de 26 de litere. Codul este redat în imaginea de mai jos.

Cuvintele Tora si Templu in Facerea 28

Cuvintele Tora si Templu in Facerea 28

Torah și Templu sunt codificate la același interval ELS, legate unul de altul. Ele intersectează cuvântul „casă”, codificat la un pas de citire de 6 litere. La două rânduri mai jos de litera מ, din Mikdash, se observă expresia din v. 17 „casa lui dumnezeu”, בית אלהים, despre care am discutat mai sus.

Din ziua în care a fost construit, templul a fost centrul cultului lui Israel, singurul loc unde se aduceau jertfele. După distrugerea templului, sinagogile și casele de studiu ale Torei au preluat funcția de loc de rugăciune în locul templului, iar locul unde se studiază Tora este considerat ca o „poartă a cerului” (Facerea 28,17). În tradiția iudaică, după distrugerea templului, Torah este cea care leagă cerul de pământ și pe om de Dumnezeu.

Demn de menționat este faptul că această secvență de litere apare codificată o singură dată în cartea Facerea. Șansa de apariție întâmplătoare în capitolul 28 este de 1 la 121 212 149. Personal nu pot crede că acest cod apare tocmai aici din întâmplare. Din punct de vedere statistic apariția sa este intenționată.

În categoria Articole, Coduri, Matrici | Etichete , , , , | Comentariile sunt închise pentru Alte coduri din cartea Facerea (III)

Care este importanța codurilor Bibliei?

Publicat în 05/09/2015 de Teodosie Paraschiv

Te-ai gândit vreodată la însemnătatea acestor coduri? Care este semnificația lor pentru noi? Ce aduc nou față de ceea ce știam până acum?
Biblia este cea mai citită carte din toate timpurile și a fost tipărită în sute de milioane de exemplare, iar acum o găsim tradusă în multe limbi în format digital. Putem spune că Biblia este accesibilă oricui și oriunde s-ar afla. Cuvântul lui Dumnezeu a fost făcut cunoscut la toate neamurile!

Felul cum a fost creată Biblia reprezintă una dintre cele mai mari taine din toate timpurile. Ea conÈ›ine 66 de cărÈ›i scrise de 44 de persoane, folosind 3 limbi – ebraica, aramaica È™i greaca -, în decursul a 1600 de ani. Și cu toate acestea Biblia transmite cu o voce unitară revelaÈ›ia lui Dumnezeu despre planul de mântuire a omenirii din robia păcatului.

Criticii negativiști și raționaliști critică tot ce se poate critica. Ei resping autenticitatea ei, și mai ales faptul că a fost scrisă sub inspirație divină. Argumentul cel mai puternic care rezistă în fața tuturor criticilor este dat de existența codurilor din Biblie. Acest cod, cu un design matematic extrem de complex, reprezintă semnătura lui Dumnezeu, sau dacă vreți un „watermark” înclus în text care să ne arate cine este autorul Bibliei.

Când sonda spațială Viking a fost trimisă în spațiu pe ea a fost inscripționat un mesaj din partea omenirii. În ce limbă credeți că a fost scris? În engleză, sau ebraică, sau greacă, sau chineză, sau sanscrită. Nu. Nu este un mesaj text, ci unul matematic. Mesajul a fost scris în limbaj matematic.

Codul Bibliei este un mesaj din partea autorului, și ne arată, în primul rând, că autorul textului nu este o inteligență umană, ci una supra-omenească. Această constatare se bazează pe complexitatea matematică a codului, nu pe un mesaj anume. În această situație, Biblia nu este creația unor oameni, indiferent care ar fi ei, și când ar fi trăit, ci este creația celul care se declară în text a fi, adică Dumnezeu.

În timp ce unii neagă autenticitatea și valoarea Bibliei, socotind-o o creație omenească, alții o consideră a fi o creație extraterestră. Și toate acestea doar pentru că aceștia nu vor să primească mesajul ei exact așa cum a fost dat.

Când studiezi aceste coduri rămâi de-a dreptul uimit de fumusețea lor și de informațiile pe care de descoperi. Este greu de prins în câteva cuvinte frumusețea uimitoare a acestor coduri. Și să nu uităm, codurile despre care vorbim privesc doar o parte din ele, și anume secvențele de litere echidistante. Însă există și alte moduri de citire a codurilor, unele cunoscute altele nu.

În încheiere aș vrea să rețineți un lucru. Mesajul lui Dumnezeu pentru omenire este cuprins în textul obișnuit, care prezintă istoria mântuirii neamului omenesc, din care o parte reprezintă și istoria poporului ales. Biblia nu este un text de ficțiune, sau un simplu suport pentru coduri. Dacă în textul obișnuit putem descoperi istoria omenirii pe scurt, codurile, conform tradiției rabinice, conțin istoria omenirii în toate amănuntele, de la începutul creației până la sfârșitul lumii. Cum este posibil acest lucru depășește puterea noastră de indelegere.

Codurile descoperite sunt doar lucăriri de lumină despre ceea ce conține textul Biblic.

Să nu ne așteptăm ca vreodată lumea academică, în unanimitate, să accepte existența și valoarea acestor coduri. Așa ceva nu se poate pentru că ar anula paradigma actuală pe care se bazează întreaga lume academică, și anume aceea că Dumnezeu nu există. Chiar dacă în mod particular și sporadic unii matematicieni, statisticieni, teologi, rabini, informaticieni, fizicieni și alții din ale domenii acceptă existența codurilor, totuși lumea academică li se opune și-i discreditează pe toate căile.

Nu știu dacă rabinii cred în codurile Bibliei, dar știu că foarte puțini teologi cred în existența și valoarea lor. Acest fapt se întâmplă în primul rând din ignoranță, iar în al doilea rând de frică să nu fie criticați de lumea academică. Însă principalul motiv este lipsa cunoștințelor de matematică și statistică. Dacă nu te interesează matematica și statistica nu are cum să te atragă studierea unui design matematic existent în textul biblic.

Vă recomand să citiți cartea mea „Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu”. În ea veți afla multe informații interesante și utile.

Mâine voi continua cu descrierea codurilor din cartea Facerea.

În categoria Articole, codul Bibliei | Etichete , , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Care este importanÈ›a codurilor Bibliei?

Alte coduri din cartea Facerea (II)

Publicat în 04/09/2015 de Teodosie Paraschiv

Astăzi vom prezenta un alt cod interesant descoperit în carea Facerea. Cred că am mai amintit de el, dar nu strică să reluăm această informație interesantă, și, după cum veți constata, uimitoare.

Dacă citim cartea Rut vom afla că regele David este descendent din neamul lui Fares, fiul lui Iuda. Și citim: „Iată acum spița neamului lui Fares: lui Fares i s-a născut Esrom; lui Esrom i s-a născut Aram; lui Aram i s-a născut Aminadab; lui Aminadab i s-a născut Naason; lui Naason i s-a născut Salmon; lui Salmon i s-a născut Booz; lui Booz i s-a născut Obed; lui Obed i s-a născut Iesei; lui Iesei i s-a născut David” (Rut 4, 18-22). Așadar printre strămoșii lui David sunt amintite următoarele persoane; Booz, Rut, Obed și Iesei.

În Facerea 38 este relatată nașterea lui Fares din Tamara, nora lui Iuda. Interesant este că în acest pasaj găsit codificate numele celor patru strămoși ai lui David împreună cu numele lui David, la un interval ELS de 49 de litere, citite de la stânga la dreapta. Pe lângă acest fapt, putem observa că aceste nume apar în ordine cronologică.

Șansele ca numele lui Booz să apară în Facerea 38 sunt mai mici de 1 la 1 000 000. Dr. Moshe Katz a calculat șansa ca aceste nume să apară din întâmplare în acest pasaj, ca fiind de 1 la 800 000. Este fascinant că toate aceste nume apar codificate la același interval de 49 de litere, și dispuse în text în ordine cronologică. Aceste cuvinte pot fi citite și pe matricea cu dimensiunea de 50 de coloane, în care apare cuvântul Torah și numele lui Avraam unit cu numele lui Dumnezeu.

Numele stramosilor lui David in Facerea 38

Numele stramosilor lui David in Facerea 38

În imaginea de mai sus observăm numele Rut, Obed, Iesei și David așezate în ordine cronologică. În textul ebraic numele Booz apare codificat puțin mai sus și nu a fost cuprins în imaginea de față. El apare în partea de sus a imaginii pe următoarele trei rânduri care nu se văd, exact deasupra literei ש, (sin) încadrată într-un pătrat pe primul rând din imagine.

Pe lângă designul deosebit al acestor coduri, ele confirmă genealogia lui David din cartea Rut. Mai mult, codurile descoperite spulberă teoriile criticii negative și raționaliste, care consideră Tora o compilație de mai multe documente.

În categoria Coduri, Matrici | Etichete , , , , | Comentariile sunt închise pentru Alte coduri din cartea Facerea (II)

Alte coduri din cartea Facerea (I)

Publicat în 03/09/2015 de Teodosie Paraschiv

Astăzi voi prezenta alte câteva coduri descoperite în cartea Facerea. Fiecare set de coduri are frumusețea lui după cum vom vedea în continuare.

În Facerea 1, 22-26 este descrisă crearea omului și a animalelor și mai cuprinde binecuvântarea peștilor și a păsărilor de a se înmulți. Tradiția iudaică învață că binecuvântarea dată lui Avraam este identică cu această poruncă din Tora. În Facerea 17, 4-5 citim binecuvântarea dată de Dumnezeu lui Avraam, când zice: „vei fi tată a mulțime de popoare, și nu te vei mai numi Avram, אברם, ci Avraam, אברהם, va fi numele tău, căci am să te fac tată a mulțime de popoare”. Dumnezeu schimbă numele din Abram în Abraham. Conform tradiției iudaice, Dumnezeu a unit numele divin cu unul uman. Litera ה (hey), cea de-a doua literă din tetragramatonul יהוה, Yahweh, este introdus între literele numelui Avram.

Rabinul Weissmandl (sec. XX) a descoperit în Facerea 1, 22-26 că numele lui Avraam este unit cu cel al lui Dumnezeu, Elohim, אלהים. Am verificat acest cod și am descoperit și cum arată această unire. O puteți vedea în figura de mai jos.

Cuvantul Avraam si Dumnezeu in Facerea 1, 22-26

Cuvantul Avraam si Dumnezeu in Facerea 1, 22-26

Cuvântul Avraam este codificat la un interval ELS de 50 litere. Sansele de unei apariții întâmplătoare în acest pasaj sunt mai mici de 1 la 1 000 000. Este singurul loc în care acest cuvânt apare în capitolul 1 din Facerea la un interval ELS de 50 litere. Cuvântul Avraam apare codificat în capitolul 1 doar de 3 ori, la intervale de 119, 50 și 340 litere.

Cu prima literă א, din numele lui Avraam începe în versetul 22 numele lui Dumnezeu, אלהים, iar ultima literă, ם, din numele lui Avraam încheie numele lui Dumnezeu , אלהים, din versetul 26. Personal găsesc acest cod uimitor și deosebit de frumos. Nu cred că este rezultatul întâmplării.

Să ne reamintim că pe matricea de 50 coloane citim și alte coduri, cum ar fi cuvântul Torah, despre care am discutat într-un alt articol.

(va urma)

În categoria codul Bibliei, Matrici | Etichete , , , , | Comentariile sunt închise pentru Alte coduri din cartea Facerea (I)

Câteva coduri din cartea Facerea (II)

Publicat în 27/08/2015 de Teodosie Paraschiv

În capitolul 2 din Facerea găsim și alte coduri interesante.
Cercetătorii Witzum și Rips au găsit codificate în Facerea, capitolul 2, în care se vorbește despre grădina Edenului, numele a 25 de copaci, unde este relatată crearea vegetației de către Dumnezeu. Șansa ca aceasta să se petreacă din întâmplare a fost calculată de matematicieni la 1 la 100 000.

Evident, aceste nume de copaci codificate nu reprezintă o informație profetică, însă este extrem de complicat pentru o ființă umană să încerce să scrie o scurtă povestire, indiferent de subiect, și, în același timp, să codifice numele a 25 de arbori prin secvențe de litere echidistante.

Am verificat lista arborilor și am identificat 23 dintre ei, cu un total de 439 de apariții pentru intervale de citire cuprinse între 2 și 100. Fascinant este faptul că toate aceste cuvinte codificate apar în capitolul în care se vorbește despre grădina Edenului.

Iată numele celor 23 de arbori pe care i-am identificat: butuc 2, strugure 7, castan 1, pădure deasă 10, curmal 44, tamarisc 93, stejar 3, plop 1, scorțișoară 12, migdal 6, salcâm 7, mărăcine 11, cedru 5, aloe 3, smochin 5, salvie 2, rodie 4, fistic 191, tufiș de mărăcini 3, alun 8, măslin 12, brad 4, grâu 5.

Grant Jeffrey a continuat cercetarea pe același capitol din Facerea și a găsit codificate numele a 17 animale pomenite în Vechiul Testament.

Am mai descoperit cuvântul „Torah” codificat de trei ori, la intervale de 4, 9 și 21 de litere, iar numele „Yeshua” este codificat de opt ori, la intervale cuprinse între 10 și 86 de litere. Numărul de apariții așteptate este de 4,2.

Matematicienii și statisticienii care au analizat statistic miile de cuvinte ELS codificate, descoperite în textul ebraic al Scripturii, consideră că acestea nu puteau să apară întâmplător și că un scriitor uman nu ar fi putut produce un fenomen atât de complex. Concluzia lor a fost aceea că doar o inteligență divină a putut dicta lui Moise să așeze în scris textul biblic ebraic cu atâta precizie, încât să conțină un cod atât de complex.

În categoria Articole, Coduri | Etichete , , , , | Comentariile sunt închise pentru Câteva coduri din cartea Facerea (II)

Câteva coduri din cartea Facerea (I)

Publicat în 28/07/2015 de Teodosie Paraschiv

Dacă ar fi vorba doar de câteva coduri disparate pe ici pe colo în text, am putea presupune că autorul textului a fost un pasionat de cuvinte încrucișate și a strecurat în text din loc în loc câte un cuvând încrucișat. În realitate avem de a face cu un set de coduri extrem de complex, care folosește diferite intervale de citire și care se intercalează între ele într-o rețea foarte complexă. Atât de complexă încât cere ca fiecare literă din text să aibă o poziție bine stabilită. Orice omitere sau adăugare de litere anulează codul. Textul este scris într-o manieră unică. Chiar dacă evenimentele pot fi rezumate sau descrise cu alte cuvinte și în altă ordine, în schimb codul apare doar în forma actuală a textului, așa cum o cunoaștem și așa cum ni s-a păstrat.

Rips a descoperit în Facerea 2,4-17, unde cuvântul Eden apare de trei ori în textul clar, că acest cuvânt apare codificat de 20 de ori. Numărul așteptat de aparii este de 13,2 ori, iar el apare de 20 de ori.
Am căutat cuvântul Eden în capitolele 2-4 din Facerea (3752 litere) și l-am găsit de 40 de ori. Am efectuat căutarea pentru un interval de citire de maxim 100. Numărul așteptat de apariții este 35,4. Numărul total de apariții este de 330. În capitolele 2-3 cuvântul Eden apare de 27 pentru un interval de citire de până la 100. Numărul așteptat de apariții este 22,1. Numărul total de apariții pe orice interval de citire posibil este de 129.

În capitolul 1 cuvântul Eden apare de 7 ori pentru un interval de citire de până la 100. Iată fiecare apariție în parte.
Р̨n v.7, la un pas de 4 litere (interval de citire).
– în v.11-12, la un pas de 41, unde este descrisă crearea vegetaÈ›iei.
– în v.11-12, la un pas de -10 (cuvântul este citit de la stânga la dreapta). AÈ™adar, în aceste versete apare de două ori.
– în v.25-26, la un pas de 44, unde se aminteÈ™te de crearea animalelor È™i a omului. ÃŽn aceste două versete mai apare codificat la interval de -63. ÃŽn versetul 26 mai apare codificat la un pas de -8.
– în v.27-29, la un pas de -61, unde se aminteÈ™te de facerea omului, binecuvântarea primită È™i hrana rânduită omului.

ÃŽn versetul 26, unde se aminteÈ™te de facerea omului găsim codificat cuvântul Adam, la un pas de 10, -27 È™i de -30. Cuvântul Adam, citit la un pas de -27 È™i -30 folosesc acelaÈ™i „A”. AcelaÈ™i cuvânt îl găsim È™i în versetul 27, la un pas de 10, unde citim: „Și a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său…”

(va urma)

În categoria Articole, Coduri | Etichete , , , | Comentariile sunt închise pentru Câteva coduri din cartea Facerea (I)

Despre tainele Bibliei

Publicat în 21/07/2015 de Teodosie Paraschiv

Dragi cititori, aștept de la voi părerile și sugestiile voastre cu referire la designul matematic al textului biblic.

În zilele ce urmează voi prezenta noi coduri descoperite de cercetători în textul biblic.

În categoria Articole | Etichete , , , | Un comentariu

Isaia 53 (IV)

Publicat în 16/07/2015 de Teodosie Paraschiv

Astăzi vom prezenta setul inițial de coduri sau cuvinte ascunse descoperit de cercetătorii Yacov Rambsel și Grant Jeffrey.

După cum vom vedea setul de cuvinte este uimitor. Majoritatea cuvintelor sunt grupate pe doar câteva versete, 53,7-11, iar extins pe versetele 53,1-11.
Vestetele 1 – 11 au 144 de cuvinte È™i 581 de litere în limba ebraică. Versetele 7 – 11 au 73 de cuvinte È™i 276 de litere.

Interesant de mentionat ca in fragmentul 1 – 11 cuvântul Iisus, Yeshua, apare doar o singură dată ascuns la un interval de citire de 20.

Grupul de cuvinte descoperit este relevant pentru că reprezintă nume legate de evenimentul răstignirii lui Iisus Hristos, într-un text profetic care descrie pătimirile lui Mesia. Așa ceva nu poate fi explicat ca rezultat al întâmplării.

Cuvantul ELS

Verset

Cuvant

Litera

Interval
Yeshua Shmi 53,10 11 4

-20
Nazarinean 53,6 11 3

47
Galileea 53,7 1 2

-32
Ioan 53,10 11 4

-28
Mesia 53,11 1 1

-42
Maria 53,11 1 1

-23
Maria 53,10 7 3

6
Maria 53,9 13 3

44
Iosif 53,2 1 2

210
Ucenicii plang 53,12 2 3

-55
Ucenicii 53,2 9 1

17
Preot 53,5 1 2

-55
Petru 53,3 5 2

19
Iacov 52,2 9 3

-34
Iacov 52,2 3 4

-20
Ioan 53,10 11 4

-28
Andrei 53,4 11 1

48
Filip 53,5 10 3

-133
Toma 53,2 8 1

35
Matei 53,8 12 1

-295
Simon 52,14 2 1

47
Tadeu 53,12 9 1

-50
Matia 53,5 7 4

-11
Vartolomeu 40,26 14 3

40
Caiafa 52,15 7 3

41
Anna 53,3 6 5

33
Farisei 53,9 14 2

-64
Irod 53,6 4 1

-29
Leviti 53,9 9 1

-14
Roma 53,9 13 2

7
Cezar 53,11 7 4

-194
Mielul ispasirii 53,12 12 2

-19
Lumina Domnului 53,5 5 7

20
Iisus 53,10 11 4

-20
Silo 53,9 11 2

54
Mesia 53,11 1 1

-42
Iisus 54,1 10 2

-65
Pasti 53,10 13 3

-62
Pâine 53,1 8 5

210
Vin 54,1 4 1

-210
Iona 52,4 6 4

-19
Apa 52,7 9 1

19
Salomea 52,15 15 3

113
Iosi 52,13 2 4

149
Cruce 53,8 10 4

15
Haggai 53,4 7 4

114
Aviv 52,1 8 3

27
Moria 52,3 7 1

27
Sa fie rastignit 53,8 6 2

15

Dacă urmărim cu atenție intervalele de citire putem face niște asocieri interesante.
Yeshua Shmi (Iisus este numele Meu) și Lumina Domnului apar la interval de citire p=20.

Pâine, vin și Iosif apar citite pe verticală pe o matrice de 210.

Cruce și „să fie răstignit” apar pe o matrice cu dimensiunea de 15 coloane.

Aviv (luna în care a fost răstignit Hristos) și Moria (muntele pe care a fost răstignit) sunt citite pe aceeași matrice cu dimensiunea de 27.

Iona și apă apar pe o matrice cu dimensiunea de 19.

Dacă ținem cont de cele învățate până acum vom înțelege că pe o matrice cu dimensiunea de 20 coloane putem citi la propriu mai multe cuvinte. Dintre acestea amintim:

Iisus este numele Meu, Lumina Domnului, Iacov –> 20
Iona, apă, mielul ispășirii, Petru –> 19
ucenicii –> 17
cruce, să fie răstignit –> 15
Maria –> 23

Matematicianul Edwin Sherman a dus cercetarea mai departe ;i a descoperit peste 1600 de coduri extinse, cel mai mare având 73 de litere.

Ca toate aceste cuvinte ascunse să se poată forma presupune ca literele din text să aibă o poziție bine stabilită. Adăugarea sau scoaterea numai a unei singure litere în text ar anula în mare parte aceste coduri.

Personal, admirând și analizând acest grup de cuvinte ascunse în text, mă minunez de designul matematic al textului. Pe de o parte, acest design nu este creat de om, ci de Dumnezeu, iar pe de altă parte, existența acestor cuvinte ascunse ne întărește convingerea că textul profeției ni s-a transmis peste timp fără să fie alterat.

În categoria Articole, codul Bibliei, Coduri | Etichete , , | Comentariile sunt închise pentru Isaia 53 (IV)

Cum se citesc cuvintele ascunse sau codificate în text (II)

Publicat în 14/07/2015 de Teodosie Paraschiv

Astăzi vom vorbi despre relevanță sau despre cât de relevante sunt aceste cuvinte ascunse.
Mă așteptam ca teologii și preoții să fie mult mai receptivi la subiectul codurilor Bibliei. Constat cu tristețe multă indiferență sau chiar reticență din partea acestora. Cei mai mulți își dau cu părerea asupra subiectului înainte de a citi cartea, sau măcar de a o răsfoi. Alții nu văd nici o legătură între Biblie și matematică. Alții confundă codurile cu Kabala fără măcar să știe ce este Kabala.

Când folosești un soft de analiză pe text a cuvintelor ELS pornești de la un cuvânt sau mai multe pe care dorești să le identifici în text. Nu toate rezultatele sunt relevante. Se caută pe de o parte grupurile de cuvinte cu legătură între ele ce pot fi evidențiate în aceeași matrice, iar pe de altă parte cuvinte sau grupuri de cuvinte ce au legătură cu textul citit pe orizontală.

Din punct de vedere statistic, cu cât cuvintele sunt mai lungi cu atât probabilitatea de a se forma din întâmplare este mai mică. Cu cât cuvintele găsite au legătură între ele cu atât probabilitatea de a se forma din întâmplare este mai mică. De asemenea, cu cât găsim mai multe cuvinte legate ca sens de textul în clar, citit pe orizontală, cu atât probabilitatea de a se fi format din întâmplare este mai mică.

Să dăm un exemplu. Ne așteptăm să găsim codificat cuvântul TORAH în „Facerea”. Și chiar îl găsim ascuns de sute de ori dacă ar fi să căutăm doar la intervale de citire de până la 100. Interesant este că citind la un p=50, din punct de vedere statistic ne așteptăm la 4,4 apariții întâmplătoare. Noi găsim 6. Dar interesant și uimitor este că găsim cuvintul TORAH ascuns chiar din versetul 1 din capitolul 1, începând cu primul „tav” din carte. Poate că mulți dintre cei care citesc cele scrise nu rămân prea impresionați de această descoperire.

Știm că primele cinci cărÈ›i din Biblie, scrise de Moise, mai poartă numele de Pentateuhul sau „Legea” (TORAH – în limba ebraică). Este interesant că începând cu primul „tav” din cartea „Facerea” citim la un interval p=50 cuvântul TORAH. El se poate vedea cu ochiul liber în matricea generată de aplicaÈ›ia folosită pentru analiza textului.

Facerea 1,1

Facerea 1,1

Continuam certetarea pe cartea a doua „Ieșirea” și găsim ascuns cuvântul TORAH de 8 ori la un pas de citire de p=50. Statistic ne așteptăm la 4,6 apariți și noi am găsit 8. Așadar, nu le putem explica doar ca apariții întâmplătoare. Observăm că prima apariție începe tot cu primul „tav” din carte. Probabilitatea ca cele două apariții, cei din Facerea și cea din Ieșirea, să fie rezultatul întâmplării este foarte mică.

Iesirea 1, 1

Iesirea 1, 1

Când ajungem cu cercetarea la cartea „Numerii” găsim din nou cuvântul TORAH ascuns la un interval de citire p=50 chiar din versetul 1, cu apariția primului „hey”. În acest caz cuvintul este ascuns de la coadă la început. Statistic sunt așteptate 3,2 apariții, iar noi găsim 5 apariții pentru p=50.

Numerii 1,1

Numerii 1,1

Așadar, în trei din cele 5 cărți ale Torei găsim ascuns, la interval de citire p=50, cuvântul TORAH, care este numele dat colecției cărților lui Moise, chiad vin primul verset al cărții. Pe o matrice de 50 coloane aceste cuvinte sunt vizibile cu ochiul liber.

Mai interesant este că am găsit ascuns cuvântul Iisus, Yeshua, ascuns în cartea Facerea, începând chiar cu primul „iod” din carte, din cuvântul „Bereshit”, la un interval de citire p=521. La acest interval de citire găsim acest cuvânt în cartea Facerea de două ori.

(va urma)

În categoria Articole, codul Bibliei | Etichete , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Cum se citesc cuvintele ascunse sau codificate în text (II)