Să presupunem că dorim să citim cuvintele ascunse folosind metoda tradițională, cea de așezare a textului într-o matrice de diferite dimensiuni. Teoretic putem presupune orice variantă, practic însă fiecare transpunere a textului într-o matrice presupune un efort și timp consumat direct proporțional cu lungimea textului.
Așadar, presupunem că așezăm un text într-o matrice cu 10 coloane, notăm cu „c†numărul de coloane, c=10. Pe orizontală citim textul obișnuit, iar pe verticală ne „sar†în ochi cuvintele „ascunse†în text, adică secvențele de litere echidistante care au pasul de citire „p†egal cu numărul de coloane al matricei, p=10. Pentru cercetătorul atent și cu ochiul format vor ieși în evidență și cuvintele ELS cu pasul 20 sau 30. În acest caz citirea se face tot pe verticală, dar din două în două și respectiv din trei în trei rânduri. Tot pentru un ochi format vor fi vizibile cuvintele ascunse cu pasul de citire ELS p=9 și p=11. Ele vor fi citite pe o linie oblică înclinată la stânga pentru p=9 și la dreapta pentru p=11.
Ideea pe care o reținem este aceea că toate aceste cuvinte sunt vizibile cu ochiul liber pe linii verticale și inclinate pentru cel puțin 5 distanțe ELS diferite.
Matematic acestea sunt următoarele: c, 2c, 3c, c-1 și c-2. Cu alte cuvinte tot ceea ce avem de făcut este să așezăm textul într-o matrice și apoi să identificăm cu atenție cuvintele inteligibile pe care le putem citi după cum am arătat mai sus.
Întrebarea pe care și-o poate pune cineva este: ce relevanță au pentru noi aceste cuvinte citite pe verticală sau pe o linie oblică? Merită să le luam în considerare? Au ele vreo valoare pentru cercetărorul textului biblic sau pentru cititorul de rând? Întrebările acestea sunt justificate.
Răspunsul cel mai simplu este să presupunem că apariția acestor cuvinte este întâmplătoare și cu asta am scăpat de a ne mai bate capul cu aceste cuvinte ascunse.
Dacă însă vrem să luat problema în serios vom apela la calcule statistice pentru a determina dacă cuvintele descoperite sunt doar rezultatul întâmplării sau nu. Dacă apariția lor nu poate fi explicată ca urmare a întâmplării se ridică o întrebare interesantă: cine le-a așezat în text și cu ce scop?
Este important să cunoaștem cine a creat textul și cu ce scop a așezat în el aceste cuvinte ascunse sau codificate? Da. Aceasta este părerea mea. Și cu cât descoperim mai multe cuvinte ascunse ce urmează anumite reguli de asociere cu atât designul matematic al textului este mai complex. Cu alte cuvinte, mai pe înțeles, înseamnă că literele din text au poziții bine stabilite de autorul textului, iar orice intervenție în text duce la înlăturarea designului matematic.
Cred că ați înțeles rolul așezării textului într-o matrice. Dacă în loc de 10 coloane așezăm textul pe 25 coloane, vom putea vedea cuvintele ascunse ce au pasul de citire „p†egal cu 25, 50, 75, 24, 26.
Prin folosirea acestei metode vedem la propriu aceste cuvinte ascunse. Nu știm dinainte ce cuvinte vom descoperi. Abia după ce le citim putem căuta dacă există corelații sau legături între ele.
În cazul folosirii unui soft de analiză pe text, se pornește de la un cuvânt, sau mai multe cuvinte, care apoi sunt identificate pentru orice distanță ELS, dintr-un interval ales și fragment de text ales. Softul poate genera pentru oricare dintre cuvintele identificate matricea de text în care apare.
(va urma)
