Codul original din Biblie VIII

Publicat în 12/05/2018 de Teodosie Paraschiv

Pasul 5. Structura limbilor ebraică și greacă

Iată că am ajuns la pasul al cincilea. Acest pas vine cu informații și mai uimitoare privind modul cum sunt formate structurile matematice din textul biblic.

Limba ebraică veche.

Ebraica este una dintre cele mai vechi limbi existente, și face parte din limbile semitice. Cuvântul „semitic” vine de la numele lui Sem, unul dintre fiii lui Noe. Ca limbă a Vechiului Testament, ebraica a evoluat foarte puțin și a rămas propriu-zis neschimbată de mii de ani. Este o limbă frumoasă și cu o structură gramaticală simplă. Merită să reamintim faptul că în ebraică se citește de la dreapta la stânga. De asemenea, această limbă este una consonantă, adică textul nu are vocale. Adăugarea vocalelor s-a făcut mult mai târziu de către masoreți, pentru a ușura citirea textului. Astăzi citim textul Vechiului Testament așa cum l-a vocalizat masoreții, și nu știm cu exactitate cum se pronunțau cuvintele în timpurile biblice. Însă lipsa vocalelor permite o mai mare flexibilitate a textului și încărcarea lui cu mai multe sensuri suprapuse, stabilite în mod intenționat de Dumnezeu. Ținând cont că textul original nu are vocale, secvențele de litere echidistante (ELS) din textul biblic nu sunt influențate de vocalizarea masoretică.

Istoricii consideră că forma literelor a evoluat în timp, însă este puțin probabil ca această evoluție să fi afectat copierea textului sfânt. Copierea manuscriselor se făcea cu multă grija care mergea pâna la cele mai mici amănunte, ce includeau atât forma cât și mărimea literelor. Apoi, până la dărâmarea tempului din Ierusalim, în anul 70, Tablele Legii, cu cele 10 porunci, erau dovada scrisă a alfabetului folosit pe vremea lui Moise.

Limba greacă veche

Limba greacă folosită în Sf. Scriptură provine din grupul limbilor indo-europene. Spre deosebire de ebraică, greaca a fost mult mai dinamică și a evoluat în timp. În această evoluție istorică distingem mai multe stadii: stadiul primitiv, greaca clasică (a filosofilor), greaca folosită în Noul Testament, greaca bizantină și greaca modernă (neogreaca), care se vorbește astăzi în Grecia. Pe noi ne interesează greaca Noului Testament, la care mulți s-au referit ca fiind „limba Duhului Sfânt”.

Greaca Noului Testament este limba vorbită de popor în sec. I, și mai este cunoscută sub numele de „dialectul comun”. A fost o limbă vorbită și foarte rar folosită în scris. Ca o paranteză, în comparație cu greaca Noului Testament, latina clasică a fost o limbă scrisă și mai puțin vorbită.

Limbi cu caracteristici unice

Dumnezeu a creat două limbi unice, ebraica și greaca, și le-a așezat într-un mod minunat în cultura umanității pentru a fi folosite la scrierea Sf. Scripturi. Dacă credem că Dumnezeu a făcut tot universul, de ce ar fi lăsat la voia întâmplării evoluția limbilor în care avea să fie așternută în scris revelația Sa? Critica negativă și ateistă nu va accepta niciodată acest punct de vedere.

Fiecare cuvânt din Sf. Scriptură este proiectat de Dumnezeu din veșnicie, așa cum a stabilit și regulile și structura gramaticală a limbilor. Dar acesta este numai începutul lucrării minunate a lui Dumnezeu cu aceste limbi. Nu numai că Dumnezeu a dat fiecărui cuvânt o ortografie exactă și precisă, cu o valoare numerică proprie, ci El a stabilit cum și unde să fie plasat și încadrat fiecare cuvânt în text, apoi cuvintele care îl încadrează cu ortografia și valorile lor numerice. Și nu doar cuvintele, ci și frazele și propozițiile au fost așezate după un proiect uimitor, pe care nici măcat cele mai puternice calculatoare din lume nu ar putea lucra cu o așa complexitate matematică pentru a combina regulile gramaticale, cuvintele și să aranjeze cuvintele împreună cu sensul adevărului duhovnicesc și să creeze un text perfect din punct de vedere numeric.

Structurile matematice lucrează pe principii care sunt în totalitate de origine dumnezeiască. Dumnezeu ne arată prin structurile matematice adevărul absolut, spiritual și veșnic.

Cazurile

În engleză, cuvântul „Dumnezeu” se poate ortografia într-un singur fel: G-o-d. Cu totul altfel stau lucrurile în limba greacă. Pentru orice nume, în greacă există patru sau cinci feluri de ortografiere. Aceste ortografieri se numesc cazuri. Ne amintim de ele de la lecțiile de gramatică din școala generală. Pentru fiecare caz există un sufix diferit.

Pentru cuvântul Dumnezeu avem:

θεος, θεου, θεω, θεον

Aceste diferențe sunt foarte importante în formarea structurilor matematice. Pentru a ilustra acest lucru vom lua două cuvinte „Dumnezeu” și „sfânt”. Nu există în toată Sf. Scriptură două cuvinte mai asemănătoare ca acestea două. Dumnezeu este sfințenia și sfințenia este Dumenzeu. Ortografierea pentru cuvântul „Dumnezeu” se potrivesc perfect cu cea pentru cuvântul „sfânt”.

Forma cuvintelor pentru fiecare caz in parte

Forma cuvintelor pentru fiecare caz in parte

După cum se poate vedea rădăcina cuvântului rămâne aceeași, doar terminația se schimbă. Această regulă este valabilă și pentru nume și pentru substantive.

Conjugarea verbelor

Verbele sunt și mai flexibile. Pentru fiecare timp forma verbului este alta. Pentru fiecare rădăcină a unui verb există o mulțime de prefixe și sufixe. Limba ebraică este mai puțin flexibilă, însă la fel de complexă, cu numeroase ortografii pentru multe cuvinte. Ebraica lucrează cu un sistem complex de rădăcini și cuvinte rădăcină, cu diferite prefixe și sufixe.

Reținem faptul că orice ortografie diferită dă valori numerice diferite.

Articolul

Articolul în ebraică și greacă este și mai fascinant. Limba greacă are doar articolul definit. Acest fapt este deosebit de semnificativ. Există doar un lucru care trebuie să ni-l reamintim, acela că în greacă nu există nici o regulă de folosire a articolului. Articolul în greacă nu are nici un înțeles aparte.

De pildă, în Ioan 11, 4, Iisus este numit „Fiul lui Dumnezeu”, și citim „ο υιος του θεου”, iar în Marcu 15, 39, unde Iisus este numit din nou „Fiul lui Dumnezeu”, citim în text „υιος θεου”, însă traducerea rămâne aceeași. Astfel, o frază în greacă are același înțeles cu sau fără articole, și lucrul acesta este valabil și în limba ebraică.

Ce înseamnă toate acestea?

După ce ai citit aceste lucruri te poți întreba: dacă articolul nu are nici un înțeles, de ce l-a mai pus Dumnezeu în textul biblic? El l-a pus pentru a crea structurile matematice.

Variațiile articolului permite o mulțime de ortografii ale cuvintelor și generează valori numerice diferite ale structurilor matematice. Dumnezeu folosește aceste variații de cuvinte pentru a crea stucturile matematice.

Aceste structuri matematice sunt imposibil de realizat în alte limbi, mai puțin flexibile, cum ar fi engleza sau româna. Structurile matematice ne ajută să înțelegem rostul structurii gramaticale ale acestor două limbi biblice.

Rezumat

Recapitulăm ce am prezentat până aici.
Literele în limbile ebraică și greacă au atribuite valori numerice încă din antichitate. Aceasta permite calcularea valorii numerice pentru orice cuvânt, frază sau propoziție, prin însumarea valorilor numerice ale literelor. Nu ne oprește nimeni să facem această substituție și să calculăm valorile numerice. Dar asta nu ar însemna mare lucru dacă nu ar apărea în text multipli unor numere cheie, legate de temele specificate în text. Cu alte cuvinte valorile numerice din text nu sunt întâmplătoare și fără sens, ci sunt multipli ai numerelor cheie. pentru descoperirea acestor multipli ne folosim de fenomenul sau principiul grupurilor de numere. Înțelegerea fenomenului de grup am văzut că este foarte împortantă pentru înțelegerea structurilor matematice din textul biblic.

La întrebarea: cum este posibilă formarea acestor structuri matematice? am răspuns în articolul de față. Flexibilitatea oferită de structura gramaticală a limbilor ebraică și greacă explică felul cum Dumnezeu a creat textul biblic după un proiect matematic uimitor.

1. litere = numere
2. cuvinte, fraze, propoziții = numere
3. multipli
4. fenomenul de grupare al valorilor numerice
5. flexibilitatea limbilor ebraică și greacă

În categoria Coduri, Design numeric, Noul Testament, Studiu biblic | Etichete , , , , , , , | 3 comentarii

Codul original din Biblie VII

Publicat în 08/05/2018 de Teodosie Paraschiv

Pasul 4. Fenomenul de grup

Principiul sau fenomenul de grupare este unul dintre cele mai profunde aspect ale structurilor matematice. În articolul precedent am arătat cum în fiecare structură matematică operează multipli ai numerelor cheie. Pasul 4 descrie setul de numere din grupul acestor multipli. Cel mai ușor de exemplificat acest concept este să dăm un exemplu, în care avem numerele de la 96 la 104.

Grupul numerelor multiplului 100

Grupul numerelor multiplului 100

Putem vedea numărul 0 în centrul careului colorat, reprezentat de numărul 100. De fiecare parte a numărului 100 sunt numerele 98, 99 și 101, 102. Toate cele cinci numere (98, 99, 100, 101, 102) formează un grup al multiplului 100.

Să zicem că avem o frază în limba greacă cu valoarea numerică de 899. Această valoare cade un grupul multiplilor lui 100, deoarece 900 este un multiplu al lui 100 și numerele 898, 899, 900, 901, 902 formează un grup. Un alt exemplu poate fi numărul 2701. Primul verset din Sf. Scriptură are valoarea numerică 2701. Această frază cu valoare numerică de 2701 poate face parte din grupul 2698, 2699, 2700, 2701, 2702 care formează un grup al multiplilor lui 100. Orice structură matematică operează cu acest principiu.

În cazul nostru acest număr poate face parte și din grupul 2700, 2701, 2702, 2703, 2704, întrucât numărul 2702 este multiplu al lui 7.

Pentru a întelege mai bine acest principiu să luăm un exemplu din creație. În univers, galaxiile sunt structurate în jurul grupurilor de stele. Cea mai mare densitate de stele există în centrul galaxiei, dar cu cât ne depărtăm de centrul ei spre exterior densitatea devine din ce în ce mai mică. În același fel lucrează și structurile matematice folosind același principiu. Cel mai mare procentaj al trăsăturilor îl au multipli exacți, sau -1 sau +1 ai acestor multipli exacți. Mai puține cazuri sunt de -2 sau +2, iar și mai puține de -3 sau +3.

Așa cum sunt distribuite stelele în galaxie, tot așa sunt structurați multipli numerelor cheie în textul biblic.

Grupurile acestea demonstrează întregul concept al structurilor matematice

Din punct de vedere statistic, dacă structurile matematice nu ar exista, atunci nici acest fenomen al grupurilor nu s-ar fi manifestat. Ca structurile matematice să se poată manifesta și modelele să existe în text, fiecare cuvânt trebuie să aibă o valoare anume. Fiecare valoare numerică trebuie să fie precisă pentru a se încadra în structurile matematice.

Orice variație a valorii numerice anulează aceste structuri matematice bazate pe multipli ai numerelor cheie.

Hai să recapitulăm.

Pasul 1. Fiecare literă are atribuită o valoare numerică fixă, fapt dovedit istoric. Sistemul este standardizat.
α=1, β=2, γ=3, δ=4 ….

Pasul 2. Fiecare cuvânt, frază, sau propoziție are o valoare numerică proprie, calculată ca sumă a valorilor numerice a literelor din componența lor.
Ιησους = 10+8+200+70+400+200 = 888

Pasul 3. Textul biblic este structurat matematic pe bază de multipli ai numerelor cheie.

בְּרֵאשִׁ֖ית בָּרָ֣א אֱלֹהִ֑ים אֵ֥ת הַשָּׁמַ֖יִם וְאֵ֥ת הָאָֽרֶץ

= 2701 ((386 x 7)-1
Ιησους = 888 = 37 x 3 x 2 x 2 x 2

Pasul 4. Fenomenul de grup al valorilor numerice ale multiplilor.
2702 = 386 x 7
2700, 2701, 2702, 2703, 2704 – grupul multiplilor lui 7 și 386.
Aici vedem că 2701 face parte din grupul multiplilor 386 și 7.

În categoria codul Bibliei, Design numeric, Studiu biblic | Etichete , , , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Codul original din Biblie VII

Codul original din Biblie VI

Publicat în 07/05/2018 de Teodosie Paraschiv

Voi începe cu o scurtă recapitulare, bună pentru fixarea mai bine a informațiilor și bună pentru a înțelege mai ușor pasul următor. Așadar, am aflat că în limbile vechi literele erau folosite în loc de cifre. Astfel, fiecărei litere îi este atribuită o valore numerică. Acest fapt este dovedit istoric cu documente care au ajuns până la noi. Și oricene poate verifica acest lucru.
Ca o consecință a celor de mai sus, pentru fiecare cuvânt, frază sau propoziție se poate calcula valoarea sa numerică, ca sumă a valorilor numerice a literelor care compun, fie că vorbim de cuvinte, fraze sau propoziții. Nici această metodă de calcul nu este acum inventată de cercetători, ci este la fel de veche ca și alfabetele și a fost folosită și în cazul Bibliei.

Mulți nu văd sensul acestor transformări a literelor dintr-un text în cifre. Li se pare fără rost și nu înțeleg de ce ar trebui ca textul Bibliei să fie transformat în cifre. Ei înțeleg învățăturile cuprinse în textul biblic scrise cu litere, dar nu pricep nimic când înlocuiești literele cu cifre. Care să fie explicația, căci trebuie să existe una?

Cred că principalul motiv este lipsa cunoștințelor de matematică, sau mai bine zis lipsa atracției pentru matematică. Pentru teologii noștri există o scuză. Aceea că în școala teologică nu se face matematică. Un alt motiv ar fi acela că nu toti oamenii au înclinație spre cifre. Dădeam exemplul cu casa. Unor le place să stea și să se bucure de o casă fără să-i studieze arhitectura, pe când altora le place să studieze și arhitectura casei și să-i observe proporțiile.

Aici în loc de casă avem Biblia. Poți privi Biblia ca o simplă carte, un text scris cu litere care ne transmite informații despre trecut, și multe învățături. Însă putem privi Biblia într-un mod mai profund, din punct de vedere al proporțiilor, observând structurile matematice și designul matematic pe care îl conține acest text biblic.

Important este să ne depăsim blocajele și limitările din gândire. Să înțelegem că universul care ne înconjoară este mult mai vast și mai profund decât putem noi percepe cu simțurile. Faptul că nu cade tot sub simțuri, asta nu înseamnă cu nu există. Același lucru este valabil și pentru textul biblic.

Fie că ești profesor de teologie, preot sau simplu credincios, ar trebui să știi că Biblia este mult mai mult decât pare la prima citire. Biblia înseamnă și proporții matematice, sau structuri matematice, sau design matematic.

Să luăm, de exemplu, primul verset din Sf. Scriptură: „La început a făcut Dumnezeu cerul și pământul”. Par cuvinte simple. Critica negativă spune că referatul despre creație este o compilație de documente și informații mai vechi pe care Moise doar le-a preluat. Teologii consideră că acest verset ne spune că Dumnezeu a creat „cerul” și „pământul”, adică lumea nevăzută și lumea văzută. Dar mai mult nu putem extrage din acest verset.

Teologii analizează textul biblic din punct de vedere lingvistic și istorico-gramatical, dar refuză să-l analizeze și din punct de vedere matematic. Însă dacă avem răbdare și privim acest prim verset și din punct de vedere matematic, descoperim că el este structurat după numărul 7.

בְּרֵאשִׁ֖ית בָּרָ֣א אֱלֹהִ֑ים אֵ֥ת הַשָּׁמַ֖יִם וְאֵ֥ת הָאָֽרֶץ

Valoare primului verset din Sf. Scriptură este 2701, adică multiplu de 7 (386 x 7)-1. Mai jos avem câteva informații despre cum se reflectă numărul 7 în primul verset din Sf. Scriptură.

– Numărul de cuvinte ebraice 7.
– Numărul de litere este egal cu 28 (7 x 4).
– Primele trei cuvinte ebraice conțin 14 litere (7 x 2).
– Ultimele patru cuvinte ebraice conțin 14 litere (7 x 2).
– Cuvintele al patrulea și al cincilea au 7 litere.
– Al șaselea și al șaptelea cuvânt au 7 litere.
– Cele trei cuvinte cheie: Dumnezeu, cerul și pământul au 14 litere ((7 x 2).
– Numărul de litere din cele patru cuvinte rămase este de 28 – 14 = 14 (7 x 2).
– Cuvântul de mijloc este cel mai scurt și are 2 litere. Cu toate acestea, în combinație cu cuvântul din dreapta, sau din stânga, acesta cuprinde 7 litere.
– Valoarea numerică a primei și ultimei litere din toate cele șapte cuvinte este 1393 (7 x 199).
2+400+2+1+1+40+1+400+5+40+6+400+5+90 = 1393 (7 x 199).

Știm că primele cinci cărți ale lui Moise se numesc Torah. Primul „t” din cartea Facerea formează la o secvență de litere echidistante (ELS) de 50 cuvântul Torah. Această apariție nu poate fi îtâmplătoare, întrucât și în cartea Ieșirea primul „t” formează și el la o secvență de litere echidistante (ELS) de 50 cuvântul Torah.

Nu mai reluăm exemplu din primul capitol din Evanghelia după Matei unde arătam că întreg capitolul este structurat și el după numărul 7.

Să trecem la pasul următor.

Pasul 3. Multipli

Conceptul acesta este destul de complex, însă, pentru început, este suficient să reținem că structurile matematice operează pe principiul multiplilor, iar structurile de multipli se bazează pe numerele prime.

Factorii din structurile de multipli sunt principiile prin care Dumnezeu a organizat structurile matematice. Există multe aspecte complicate ale multiplilor care nu pot fi descrise într-un articol.

Să luăm ca exemplu numărul 200. El este multiplu al lui 100. Asemenea și 500 este multiplul lui 100. Același lucru se poate spune și despre 4000, 5000, 144.000 etc., toate aceste numere sunt multipli ai lui 100. Pentru moment este suficient să reținem acest aspect.

Mai târziu vom vedea că toate temele importante din Biblie au atribuit de către Dumnezeu câte un număr cheie.

De exemplu, dacă cercetăm referințele la Iisus, Fiul lui Dumnezeu vom găsi că ele conțin multipli ai aceluiași număr. Referințele la pești și pescuit am văzut că au ca numere cheie 153, 170 și 289. Toate aceste numere sunt la rândul lor multipli ai lui 17.

În categoria codul Bibliei, Coduri, Design numeric, Studiu biblic | Etichete , , , , , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Codul original din Biblie VI

Codul original din Biblie V

Publicat în 06/05/2018 de Teodosie Paraschiv

Pasul 2. Fiecare cuvânt are o valoare numerică

În articolul precedent am arătat că în limbile antice fiecărei litere i se atribuia o valoare numerică, iar numerele erau reprezentate în text prin litere. Acest fapt ne permite să calculăm valoarea numerică a fiecărui cuvânt. În ebraică și greacă, nu doar fiecare literă are o valoare numerică atribuită, ci și fiecare cuvânt are o valoare numerică a sa, ca sumă a valorilor numerice ale literelor care îl compun.

Pentru a ilustra acest fapt, să luăm cuvântul Iisus în limba greacă, care este Ιησους.
Ι = 10
η= 8
σ= 200
ο= 70
υ= 400
ς= 200
–––
888

Adunând valoare aliterelor obținem valoarea 888. Alt cuvânt în greacă este lume (κοσμος). Adunând valorile literelor obținem 600.
κ= 20
ο= 70
σ= 200
μ= 40
ο= 70
ς= 200
–––
600

Același lucru este valabil și pentru limba greacă și pentru ebraică. Fiecare cuvânt are valoarea sa.
Același lucru putem spune și despre fraze și propoziții.

La prima vedere, aceste calcule par fără rost. Mulți spun: „La ce-mi folosește?” Este ca și cum ai spune, obosit fiind, când intri într-o casă: „La ce-mi folosește să cunosc dimensiunile și armonia după care a fost construită casa? Eu vreau să mă odihnesc.” Așa a zis și Esau lui Iacov: „La ce-mi folosește dreptul de întâi-născut dacă mor de foame?” Și și-a vândut dreptul acesta din ignoranță. Așa fac cei mai mulți creștini și teologi astăzi, atunci când se referă la codul Bibliei și structurile matematice din textul biblic.

Pentru a ilustra acest lucru, vom lua primul verset din Sf. Scriptură.

בְּרֵאשִׁ֖ית בָּרָ֣א אֱלֹהִ֑ים אֵ֥ת הַשָּׁמַ֖יִם וְאֵ֥ת הָאָֽרֶץ

Valorile numerice sunt 913+203+86+401+395+407+296 = 2701. Așadar, valoare primului verset din Sf. Scriptură este 2701.
Într-un alt articol am arătat că acest verset este structurat după cifra 7. Vezi aici.

Toate tainele din toate veacurile au fost încorporate în Sf. Scriptură de către Dumnezeu, bazat pe aceste valori numerice. Fiecare cuvânt sin Sf. Scriptură, fiecare adevăr, așezat în detalii minuțioase, a fost plasat în acord cu acest sistem. Faptul că Dumnezeu a făcut toate acestea poate fi dovedit științific.

Pe ce se bazează structurile matematice?

Înainte de a merge mai departe este bine să facem o scurtă recapitulare. Am văzut că încă din antichitate literelor și cuvintelor li s-au atribuit valori numerice. Cu toate acestea, se pune întrebarea: unde avem dovada că Dumnezeu a folosit aceste structuri matematice în Sf. Scriptură? Care este versetul din Biblie care ne spune că acest fenomen al structurilor matematice există? Dacă structurile matematice sunt adevărate, de ce Iisus și Sf. Apostoli nu ne-au vorbit despre ele? Întrebările sunt cât se poate de justificate și cere un răspuns. Dar să nu ne grăbim cu răspunsul și să spunem că nu avem argumente. Să păstrăm mereu mintea deschisă.

Bazele istorice

În primul rând există o puternică bază istorică privind atribuirea valorilor numerice literelor din alfabetele ebraic și grecesc. Aceste valori numerice sunt stabilite, cunoscute și acceptate de toată lumea. Cu alte cuvinte, este ceva standardizat. Valorile acestea nu s-au schimbat niciodată în timp. Dar chiar și așa încă nu avem dovada că structurile matematice sunt folosite în Sf. Scriptură.

Pentru a avansa cercetarea noastră se impune ca să cercetăm cele mai vechi manuscrise care ni s-au păstrat și să vedem ce ne spun ele. Cercetând aceste manuscrise vom descoperi că numerele sunt reprezentate prin litere. Să luăm de pildă cartea Apocalipsa. În ea numărul 7 este reprezentat prin litera ζ care are valoarea 7. Numărul 12 este reprezentat prin literele ιβ (10 + 2 = 12). Numărul 144 este reprezentat prin literele ρμδ.

Atunci, de ce Iisus nu a vorbit despre aceste structuri matematice?
Răspunsul este simplu. Pentru că nu era momentul ca oamenii să cunoască inainte de vreme aceste lucruri. Chiar din Biblie aflăm că multe taine au fost pecetluite pentru a nu fi alfate înainte de vreme.

Recapitulare

Pasul 1. Toate literele au atribuită o valoare numerică.
Pasul 2. pentru toate cuvintele și frazele se poate calcula valoarea lor numerică.

În articolul următor vom continua cu pasul 3 despre multipli.

În categoria codul Bibliei, Coduri, Design numeric, Studiu biblic | Etichete , , , | Comentariile sunt închise pentru Codul original din Biblie V

Codul original din Biblie IV

Publicat în 05/05/2018 de Teodosie Paraschiv

Codul original

Voi încerca să prezint în cele ce urmează, cât mai pe înțeles, ce este acest cod și cum poate fi înțeles. Aveți nevoie de o minte deschisă, pentru a putea înțelege frumusețea textului biblic. Acest articol va fi unul de pregătire și de introducere în subiect. Am gândit această introducere ca o serie de pași simpli. Așadar, pentru a înțelege subiectul va trebui să urmați acești pași unul după altul.

Pasul 1. Codul

Cum știți, în limbile moderne comunicăm verbal și în scris folosind litere și cifre, cu ajutorul cărora formăm cuvinte și numere. Cifrele pe care le folosim sunt: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 0, și se numesc cifre arabe. Demn de reținut este faptul că în antichitate, în limbile vechi, nu existau simboluri separate pentru cifre și numere, ci în acest scop erau folosite literele. Așa este cazul în limbile latină, greacă și ebraică.

În latină avem: I = 1, V = 5, X = 10, L = 50, C = 100, D = 500, M = 1000

În greacă și ebraică avem următoarea corespondență.

Valoarea numerica a literelor in ebraica

Valoarea numerica a literelor in ebraica

Există și alte limbi vechi care folosesc același sistem.

Alfabetul georgian

Alfabetul georgian

Acest sistem de codificare este un fapt istoric dovedit. Mai mult, este și standardizat. Cu alte cuvinte, aceste sisteme de codificare folosite mii de ani nu sunt arbitrare, inventate de noi acum. Ele sunt fixate în piatră și documente de mii de ani. Același lucru este valabil și pentru alfabetul chirilic. În chirilică pentru reprezentarea cifrelor și numerelor erau folosite litere.

Valoarea numerica a literelor in chirilica

Valoarea numerica a literelor in chirilica

Și astăzi, dacă deschidem Biblia ebraică vom vedea că pentru capitole și versete sunt folosite litere în loc de cifre.

Rabinii cred de mii de ani că există o semnificație dumnezeiască și spirituală ascumsă în valorile numerice din Biblie. Termenul folosit pentru descrierea acestui sistem numeric este gematria.

Structura alfabetelor ebraic și grecesc lucrează cu sistemul zecimal. Dacă privim cu atenție aceste alfabete vom descoperi că primele 10 litere din aceste alfabete sunt folosite pentru cifrele de la 1 la 10. Al doilea grup de litere sunt folosite pentru numerele de la 10 la 100, din 10 în 10, iar al treilea grup pentru numerele de la 100 la 400 în ebraică și de la 100 la 800 în greacă.

Toate acestea au fost așezate într-un mod sistematic, încă de la începutul formării acestor alfabete. Valorile numerice nu sunt puse la întâmplare, ci urmează au aranjament foarte precis.

Am amintit mai sus de gematria. Pentru mulți gematria este sinonimă cu kabbalah. Diferența dintre gematria și kabbalah este la fel de mare ca cea dintre aritmetică și arhitectură. Cum nu poți pune semnul egal între aritmetică și arhitectură, tot așa nu poți pune semnul egal între gematria și kabbalah.

În concluzie, atribuirea de valori literelor este la fel de veche ca și alfabetele respective. Nu este o atribuire întâmplătoare. Sistemul a fost folosit mii de ani. Așadar, ceea ce facem noi nu este ceva nou sau ieșit din comun.

În articolul următor vom continua cu pasul 2.

În categoria Coduri, Design numeric, Studiu biblic | Etichete , , , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Codul original din Biblie IV

Codul original din Biblie III

Publicat în 04/05/2018 de Teodosie Paraschiv

Explicarea fenomenului în termeni simpli

Voi încerca în articolele următoare să fac cât mai pe înțeles ce este acest cod original al Bibliei.

Dacă întrebi pe teologi sau pe creștinii care studiază Biblia, cum înțeleg ei pe Dumnezeu și cum interpretează Biblia, cel mai probabil îți vor spune că ei urmează ceea ce este cunoscut cu numele de „metoda istorico-gramaticală”.

În acord cu acest punct de vedere, Biblia este înțeleasă în același mod în care citim și înțelegem orice altă carte de literatură. Noi luăm cuvintele și definiția lor comună din dicționare și astfel încercăm să înțelegem faptele istorice, și în felul acesta ajungem la înțelesul pe care textul (și Dumnezeu) a intenționat să ni-l comunice. Această tehnică a fost numită și „metoda sensului comun”.

Sistemul de interpretare „istorico-gramatical” este universal recunoscut de teologi, ca singura cale inteligibilă și logică, prin care creștinii citesc și înțeleg Biblia. În zilele noastre teologii nu acceptă să existe altă metodă sau sistem valid de interpretare a Bibliei. Acesta este motivul pentru care codul Bibliei este ignorat de teologi, contestat și desconsiderat.

Cu toate acestea, textul biblic este mult mai bogat în informații decât putem cuprinde prin „metoda istorico-gramaticală”.

Dacă luăm în calcul numai cercetările de neurolingvistică din secolul XX ne dăm seama cât de importantă este așezarea cuvintelor în fraza vorbită sau scrisă. Același lucru este valabil și pentru textul biblic.

Dacă acceptăm că Biblia este inspirată, atunci ordinea cuvintelor în text nu poate fi întâmplătoare. Nici măcar repetițiile nu sunt întâmplătoare. Ele au rolul de a structura creierul și de a-l pregăti ca să pătrundă tot mai adânc sensurile textului.
Se știe că creierul are capacitatea de a citi fotografic, iar cea mai mare parte a informației este procesată și decodificată la nivel subconștient. Cercetările de ultimă oră arată că din tot ce percepe ochiul, doar 5% este folosit de conștient, restul este completat de subconștient. Citirea repetată a textului biblic oferă subconștientului posibilitatea de a accesa informații mult mai adânci ale textului, decât simplul sens istorico-gramatical.

Ceea ce descoperim cu ajutorul structurilor matematice din Sf. Scriptură este faptul că înțelegerea istorico-gramaticală a cuvintelor din Biblie cuprind doar o mică parte din imaginea totală pe care Creatorul a avut-o în intenție când a compus Biblia. Pe lângă înțelesul convențional pe care Dumnezeu ni l-a dat pentru înțelegerea mesajului Său, există un înțeles mult mai adânc care nu poate fi pătruns doar printr-o simplă citire a textului. În Sf. Scriptură este prezent un sistem numeric, sau cod numeric, de proporții uimitoare care așteaptă să fie descifrat.

De reținut

Ceea ce trebuie să conștientizeze toți creștinii este aceea că structurile matematice niciodată nu vor schimba sau contrazice vreun fapt din cele aflate în Sf. Scriptură. Sensul istorico-gramatical se potrivește perfect cu codul numeric și sistemul numeric pe care Dumnezeu le-a pus în mod supranatural în Sf. Scriptură.

Nimeni nu ar trebui să se teamă că structurile matematice ar lăsa loc la interpretări subiective, căci înțelesurile fiecărui nivel se susține unul pe altul. În fapt, înțelesul istorico-gramatical este susținut și aprofundat prin structurile matematice. Nu trebuie să ne fie frică pentru această descoperire. Să nu uităm că de la Dumnezeu vine doar ce este bun și de folos pentru mântuirea oamenilor.

Cu cât vom studia mai mult acest subiect cu atât vom realiza faptul că structurile matematice nu fac nimic rău, ci dimpotrivă ne întăresc credința și dragostea de adevăr.

Pe de altă parte, frica de necunoscut este universală. De această frică sunt cuprinși și teologii care nu stăpânesc limbajul matematic.

În articolul următor voi încerca să descriu cât mai pe înțeles ce sunt aceste structuri matematice din Sf. Scriptură.

În categoria codul Bibliei, Design numeric, Semnatura lui Dumnezeu, Studiu biblic | Etichete , , , , | 2 comentarii

Numerele 153, 170 și 289 IV

Publicat în 07/04/2018 de Teodosie Paraschiv

Să continuăm de unde am rămas.

Dintre toate referințele la pești din Noul Testament, majoritatea acestora se referă la legătura dintre pâine și pește.

„Și luând cele cinci pâini și doi pești, privind la cer, a binecuvântat și a frânt pâinele și le-a dat ucenicilor, ca să le pună inainte; asemenea și cei doi pești i-a împărțit tuturor” Marcu 6, 41.

„pâini”
Marcu 6, 41: αρτους 153 x 7

„pâinile”
Marcu 6, 41: τους αρτους 170 x 12
Marcu 6, 44: τους αρτους 170 x 12

Este foarte interesant că modelul 153 se întâlnește în multe locuri unde se vorbește de pâini. Rămâne să descoperim rațiunea pentru care modelul 153/170 conectează pâinile cu peștii.

„cei doi pești i-a împărțit tuturor”
Marcu 6, 41: δυο ιχθυας εμερισεν πασιν 153 x 16

„cei doi”
τους δυο 289 x 5 (17 x17 x5)

Alt pasaj ale cărui trăsături sunt legate stuctural de cel de mai sus găsim în Luca 9, 13, unde se vorbește de înmulțirea și săturarea a cinci mii de oameni.

„Nu avem mai mult decât cinci păini și doi pești, afară numai dacă, ducându-ne noi, vom cumpăra merinde pentru tot poporul acesta” (Luca 9, 13).

„doi pești”
Luca 9, 13: ιχθυες δυο 1700

„cei doi”
Marcu 6, 41: τους δυο 289 x 5 (17 x17 x5)

„pești”
ιχθυες 153 x 8

În Marcu 8, 6-7 citim: „Și luând cele șapte pâini și mulțumind, a frând și a dat ucenicilor Săi, ca să le pună înainte. Și ei le-au pus mulțimii înainte. Și aveau și puțini peștișori, și binecuvântându-i, a zis să-i pună și pe aceștia înaintea lor”.

„și aveau”
και ειχον 153 x 5

„aveau peștișori”
ειχον ιχθυδια 17 x 8 x 13

Cuvintele „și aveau” trimite direct la cuvântul „pești”. Acesta este motivul pentru care conține modelul 153.

Următorul exemplu este și mai elocvent pentru cuvintele „pești” și „pește”.

„Și luând pâinile și, mulțumind, a dat ucenicilor, iar ucenicii celor ce ședeau: asemenea și din pești cât au voit” (Ioan 6, 11)

„din pești”
εκ των οψαριων 153 x 19

Lista textelor structurate matematic

Să încheiem seria acestor articole cu lista textelor amintite. Când privim această listă, coerența puternică a acestui lucru pe care Dumnezeu l-a făcut cu structurile matematice ar trebui să fie evidentă.

Luca 9, 13: pești
ιχθυες 153 x 8

Ioan 6, 11: din pești
εκ των οψαριων 153 x 19

Ioan 21, 6: mreaja
το δικτυον 153 x 8

Ioan 21, 6: partea
μερη 153

Ioan 21, 8: trăgând mreaja cu pești
συροντες το δικτυον ιχθυων 170 x 13 x 2

Ioan 21, 8: trăgând mreaja
συροντες το δικτυον 170 x 15

Ioan 21, 8: mreaja cu pești
το δικτυον ιχθυων 17 x 7 x 13 x 2

Ioan 21, 9: și pește pus deasupra
και οψαριον επικειμενον 153 x 13

Ioan 21, 10: din peștii pe care i-ați prins
των οψαριων ων επιασατε 289 x 15 (17 x17 x15)

Ioan 21, 10: των οψαριων ων επιασατε 289 x 15 (17 x17 x15)
Luca 5, 9: επι τη αγρα των ιχθυων συνελαβον 289 x 15

Ioan 21, 10: pe care
ων 170 x 5

Ioan 21, 11: mreaja
το δικτυον 153 x 8

Marcu 1, 17: pescari de oameni
αλιεις ανθρωπων 153 x 14

Ioan 21, 11: a tras mreaja la ţărm, plină de peşti mari: o sută cincizeci şi trei
ειλκυσεν το δικτυον εις την γην μεστον ιχθυων μεγαλων εκατον πεντηκοντα τριων 153 x 54

Ioan 21, 11: a tras mreaja la ţărm, plină de peşti
ειλκυσεν δικτυον εις την γην μεστον ιχθυων 153 x 31

Ioan 21, 11: a tras mreaja la ţărm
ειλκυσεν δικτυον εις την γην 170 x 13

Ioan 21, 11: mari o sută cincizeci şi trei
μεγαλων εκατον πεντηκοντα τριων 153 x 23

Ioan 21, 11: mreaja la
δικτυον εις 153 x 7

Ioan 21, 11: la ţărm, plină de peşti, mari
εις γην μεστον ιχθυων μεγαλων 170 x 11 x 2

Ioan 21, 11: pești
ιχθυων 170 x 11

Ioan 21, 13: le-a dat lor, și de asemenea și peștele
διδωσιν αυτοις και το οψαριον ομοιως 170 x 25

Ioan 21, 13: le-a dat lor, peștele
διδωσιν αυτοις οψαριον 153 x 20 (170 x 18)

Luca 5, 2: iar pescarii
οι δε αλιεις 170 x 2

Luca 5, 6: după cuvântul Tău
επι ρηματι σου 1224 (153 x 8)

Luca 5, 6: cuvântul Tău voi arunca mrejele”
τω ρηματι σου χαλασω τα δικτυα 153 x 8 x 4

Luca 5, 6: cuvântul
ρηματι 153 x 3

Luca 5, 6: pești mulți
ιχθυων πολυ 1224 x 2 (153 x 8 x 2)

Luca 5, 6: de pești
ιχθυων 170 x 11 sau (17 x 10 x 11)

Luca 5, 6: mulți
πολυ 289 x 2 (17 x 17 x2)

Luca 5, 6: ποιησαντες συνεκλεισαν πληθος ιχθυων πολυ 153 x 31
Ioan 21, 11: ειλκυσεν δικτυον εις την γην μεστον ιχθυων 153 x 31

Luca 5, 6: ca să pescuiți
αγραν 153

Luca 5, 6: mrejele voastre
δικτυα υμων 289 (17 x17 x7)

Luca 5, 9: pentru pescuitul peștilor pe care îi prinseseră
επι τη αγρα των ιχθυων συνελαβον 289 x 15

Matei 4, 18: aruncau mreaja în mare
βαλλοντας αμφιβληστρον εις την θαλασσαν 153 x 20 (170 x 18)

Matei 4, 18: aruncau mreaja în
βαλλοντας αμφιβληστρον εις 170 x 13

Matei 4, 18: căci erau pescari
ησαν γαρ αλεεις 153 x 4

Matei 4, 18: erau pescari
ησαν αλεεις 170 x 3

Matei 13, 47: asemenea unui năvod
ομοια σαγηνη 153 x 3

Matei 13, 48: iar când s-a umplut l-au tras
ην οτε επληρωθη αναβιβασαντες 153 x 15

Matei 13, 48: pe cei buni în vase
καλα εις αγγεια 289 (17 x 17)

Matei 17, 27: și peștele care va ieși întâi
και αναβαντα πρωτον ιχθυν 153 x 19

Matei 17, 27: primul pește
τον πρωτον ιχθυν 170 x 17 (289 x 10)

Matei 17, 27: pește
ιχθυν 153 x 7

Luca 24, 42: i-au dat pește
επεδωκαν αυτω ιχθυος 289 x 13

Luca 24, 42: pește fript
ιχθυος οπτου 170 x 13

Luca 24, 42: fript
οπτου 153 x 6

Luca 24, 42: ei i-au dat o bucată de pește fript
οι επεδωκαν αυτω ιχθυος οπτου μερος 16 x 17 x 19

„pescari de oameni”
Matei 4, 19: αλεει ανθρωπων 153 x 14
Marcu 1, 17: αλεει ανθρωπων 153 x 14

Marcu 1, 17: voi face să fiți pescari
ποιησω γενεσθαι αλιεις 1700 (170 x 10)

Marcu 6, 41: pâini
αρτους 153 x 7

„pâinile”
Marcu 6, 41: τους αρτους 170 x 12
Marcu 6, 44: τους αρτους 170 x 12

Marcu 6, 41: cei doi pești i-a împărțit tuturor
δυο ιχθυας εμερισεν πασιν 153 x 16

Marcu 6, 41: cei doi
τους δυο 289 x 5 (17 x17 x5)

Luca 9, 13: doi pești
ιχθυες δυο 1700

Marcu 6, 41: „cei doi”
τους δυο 289 x 5 (17 x17 x5)

Marcu 6, 41: pești
ιχθυες 153 x 8

Marcu 8, 7: și aveau
και ειχον 153 x 5

Marcu 8, 7: aveau peștișori
ειχον ιχθυδια 17 x 8 x 13

Lista de mai sus are zeci de exemple. Din perspectivă științifică, evaluarea dovezii pentru existența structurilor matematice este dată de lungimea medie pentru fiecare frază, calculată la doar 2,26 cuvinte grecești (fără articole și conjuncții).

Este greu pentru un sceptic care încearcă să respingă și să combată cele de mai sus cu valori numerice aleatorii și să încerce să arate că aceste exemple au fost alese în mod arbitrar.

În categoria Design numeric, Noul Testament, Studiu biblic | Etichete , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Numerele 153, 170 și 289 IV

Numerele 153, 170 și 289 III

Publicat în 06/04/2018 de Teodosie Paraschiv

Să recapitulăm cele ce am prezentat până acum. Am amintit de multiplii lui 153 și 170 care apar în textele de la Matei 13, 48, Marcu 1, 17, Luca 5, 6; 5, 9; 9, 13; 24, 42, Ioan 21, 6; 21, 8-11; 21, 13, acolo unde se vorbește despre pești și pescuit. Astăzi vom continua cu alte câteva texte.

Un design remarcabil legat de acest subiect poate găsit în Evanghelia după Matei. Contextul este un pic diferit, însă Petru este cel care a plecat la pescuit. Vezi Matei 17, 24-27.

Modelul următor vorbește de la sine. Dacă Dumnezeu a putut săvârși minunea descrisă în pericopa amintită, atunci cele ce urmează sunt destul de ușor de înțeles.

„și peștele care va ieși întâi”
Matei 17, 27: και αναβαντα πρωτον ιχθυν 153 x 19

„primul pește”
τον πρωτον ιχθυν 170 x 17 (289 x 10)

Aici cuvântul „pește” este la singular.

„pește”
ιχθυν 153 x 7

Modelul 153/170 apare în multe referințe la năvod. În Matei 13, 47 avem: „Asemenea este iarăși Împărăția cerurilor cu un năvod aruncat în mare și care adună tot felul de pești”.

„asemenea unui năvod”
Matei 13, 47: ομοια σαγηνη 153 x 3

În Matei 4, 18 citim despre chemarea primilor apostoli de către Iisus: „Pe când umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi frați: pe Simon, ce se numește Petru, și pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari”.

„aruncau mreaja în mare”
Matei 4, 18: βαλλοντας αμφιβληστρον εις την θαλασσαν 153 x 20 (170 x 18)

„aruncau mreaja în”
Matei 4, 18: βαλλοντας αμφιβληστρον εις 170 x 13

„căci erau pescari”
Matei 4, 18: ησαν γαρ αλεεις 153 x 4

„erau pescari”
Matei 4, 18: ησαν αλεεις 170 x 3

Notă. În ediția Noului Testament editat de Ivan Panin și în ediția Nestle-Aland cuvântul „pescari” este redat αλεεις, iar în ediția critică a Noului Testament editat de Kurt Aland, Mattehew Black, Carlo M. Martini, Bruce M. Metzger și Allen Wikgren în colaborare cu Institute for New Testament Textual Research, Munster/Westphalia, ediția a III-a, este redat prin αλιεις.

Care este forma corectă? Cum alegem?

Ca și în multe alte cazuri structura matematică din textul biblic ne arată care este forma corectă. Schimbarea unui „ε” cu un „ι” pare nesemnificativă la prima vedere, însă schimbă valoarea numerică a unui cuvânt cu 5, ceea ce duce la pierderea designului matematic.

Mai avem:

„pescari de oameni”
Matei 4, 19: αλεει ανθρωπων 153 x 14
Marcu 1, 17: αλεει ανθρωπων 153 x 14

În Marcu 1, 17, Iisus le zice: „Și vă voi face să fiți pescari de oameni”.

„voi face să fiți pescari”
ποιησω γενεσθαι αλιεις 1700 (170 x 10)

Există încă un model în Luca 5, 2: „A văzut două corăbii oprite lângă țărm, iar pescarii, coborând din ele, spălau mrejele”.

„iar pescarii”
Luca 5, 2: οι δε αλιεις 170 x 2

Dar mai descoperim ceva interesant.

„spălau mrejele”
επλυνον τα δικτυα 1720

Modelul 172 apare deoarece ei curățau mizeria pe pe mrejele lor. Le spălau. Este foarte important să înțelegem acest exemplu, întrucât există mii de exemple de acestea în textul biblic.

În articolul următor vom continua cu alte câteva exemple.

În categoria Design numeric, Noul Testament, Studiu biblic | Etichete , , , , , | 4 comentarii

Numerele 153, 170 și 289 II

Publicat în 05/04/2018 de Teodosie Paraschiv

Să recapitulăm cele ce am prezentat până acum. Am amintit de multiplii lui 153 și 170 care apar în textele de la Matei 13, 48, Marcu 1, 17, Luca 5, 6; 5, 9; 9, 13, Ioan 21, 11, acolo unde se vorbește despre pești și pescuit. Și nu sunt singurele texte care conțin aceste structuri matematice.

Reținem că numerele 153, 170 și 289 sunt multipli ai lui 17. 153 = 17 x 9, 170 = 17 x 10, 289 = 17 x 17. Așadar, până acum vedem că numărul 17 și multiplii acestuia 153, 170, 289 se regăsesc în text acolo unde se vorbește despre pești și pescuit. Deși expunerea poveștii putea fi făcută și cu alte cuvinte, observăm că textul scris de Evangheliști este unul care conține structuri matematice evidente. Să fie aceste structuri rezultatul întâmplării? Puțin probabil.

Să continuăm analiză noastră.

Ne întoarcem la povestirea din Ioan capitolul 21. În versetul 6 Iisus zice: „Aruncați mreaja în partea dreaptă a corabiei și veți afla”. Această frază are valoarea 153 x 27. Dar ce este interesant este faptul că cuvântul „partea”, locul de unde ei au prins cei 153 de pești mari, are exact valoare 153.

„mreaja”
Ioan 21, 6: το δικτυον 153 x 8

„partea”
μερη 153

Aici este o altă cheia a structurilor matematice. Ne-am aștepta ca cuvântul grecesc ευρησετε, „veți afla” să corespundă modelului 153/170. În schimb el corespunde numărului 1024, un număr aparent irelevant. Însă pentru cei care au studiat informatică numărul le spune ceva. Le spune că este 2 la puterea 10, și un multiplu a lui 8 (128 x 8 = 1024). La început procesoarele lucrau pe 8 biți, apoi s-a trecut la 16, apoi la 32, ca să se ajungă astăzi la procesoare care lucrează pe 64 biți. Este un număr care accentuează împlinirea și concentrarea. Este întâlnit de multe ori în textul biblic.

Următoarea mențiune despre pești este în versetul 8 după ce Simon-Petru s-a aruncat în apă.

Ioan 21, 8: „trăgând mreaja cu pești”
συροντες το δικτυον ιχθυων 170 x 13 x 2

„trăgând mreaja”
συροντες το δικτυον 170 x 15

Există și alte structuri ale numărului 17 în multe fraze semnificative. Numărul 119 este foarte semnificativ și se factorizează 17 x 7. Știm că în Biblie, numărul 7 semnifică completul, „completudinea”, iar aici 17 x 7 indică un număr complet de pești. Din fraza „trăgând mreaja cu pești” avem „mreaja cu pești”.

Ioan 21, 8: „mreaja cu pești”
το δικτυον ιχθυων 17 x 7 x 13 x 2

Un lucru care apare în mod repetat este factorul secundar 13. În versetul următor citim: „Deci, când au ieșit la țărm, au văzut jar pus jos și pește pus deasupra și pâine”.
Ioan 21, 9: „și pește pus deasupra”
και οψαριον επικειμενον 153 x 13

„Iisus le-a zis: Aduceți din peștii pe care i-ați prins acum”.

Ioan 21, 10: „din peștii pe care i-ați prins”
των οψαριων ων επιασατε 289 x 15 (17 x17 x15)

Fraza de mai sus are exact aceeași valoare de 289 x 15 ca și fraza din Luca 5, 9 „pentru pescuitul peștilor pe care îi prinseseră”.

Ioan 21, 10: των οψαριων ων επιασατε 289 x 15 (17 x17 x15)
Luca 5, 9: επι τη αγρα των ιχθυων συνελαβον 289 x 15

Mai mult, cuvântul „pe care” din fraza „peștii pe care î-ați prins” , se referă direct la „pești”.

„pe care”
ων 170 x 5

Să mergem acum la Luca 24, 42, unde se spune că, după Înviere, ucenicii î-au dat lui Iisus să mănânce „o bucată de pește fript”. Ne amintim de relatarea din Ioan 21, 9 cu peștele pus deasupra pe jăratec.

„Iar ei încă necrezând de bucurie și minunându-se, El le-a zis: Aveți ceva de mâncare? Iar ei i-au dat o bucată de pește fript și dintr-un fagure de miere” (Luca 24, 41-42).

Am văzut că la Ioan 21, 9 „pește pus deasupra” are valoarea 153 x 13.

„i-au dat pește”
Luca 24, 42: επεδωκαν αυτω ιχθυος 289 x 13

„pește fript”
ιχθυος οπτου 170 x 13

„fript”
οπτου 153 x 6

Toți acești multipli ai lui 17 sunt legați de multipli lui 13. Avem în
Ioan 21, 9: „pește pus deasupra” 153 x 13
Luca 24, 42: „i-au dat pește” 289 x 13
Luca 24, 42: „pește fript” 170 x 13
dar și
Luca 24, 42: „o bucată de pește fript” 101 x 2 x 13

Interesant este că fraza „ei i-au dat o bucată de pește fript” are valoarea 5170, sau 2 x 2 x 2 x 2 x 17 x 19. Așadar, întreaga frază este multiplu a lui 17.

„ei i-au dat o bucată de pește fript”
Luca 24, 42: οι επεδωκαν αυτω ιχθυος οπτου μερος 16 x 17 x 19

Povestea din Ioan 21 cu peștele pus deasupra pe jăratec, continuă cu „Deci a venit Iisus și a luat pâinea și le-a dat lor, și de asemenea și peștele” (Ioan 21, 13).

„le-a dat lor, și de asemenea și peștele”
Ioan 21, 13: διδωσιν αυτοις και το οψαριον ομοιως 170 x 25

„le-a dat lor, peștele”
διδωσιν αυτοις οψαριον 153 x 20 (170 x 18)

Ne oprim aici și vom continua mâine.

În categoria Design numeric, Noul Testament, Studiu biblic | Etichete , , , | Comentariile sunt închise pentru Numerele 153, 170 și 289 II

Numerele 153, 170 și 289

Publicat în 04/04/2018 de Teodosie Paraschiv

Întreaga Biblie este structurată matematic, așa încât nici cuvintele și nici măcar literele nu sunt folosite la întâmplare. Chiar dacă o istorie sau o învățătură poate fi exprimată prin diverse cuvinte, textul biblic care a ajuns la noi arată că este unic.

Am amintit de multiplii lui 153 și 170 care apar în textele de la Ioan 21, 11, Luca 9, 13, Marcu 1, 17. Și nu sunt singurele texte care conțin aceste structuri matematice.

Când analizezi aceste structuri matematice te întrebi, cine a creat acest text, Dumnezeu sau oamenii?
Teologii ortodocși afirmă că învățăturile dogmatice și morale sunt inspirate de Dumnezeu, iar cuvintele folosite și forma literară sunt ale oamenilor.
Când studiem structurile matematice din textul biblic ajungem la concluzia că atât învățăturile cât și cuvintele folosite sunt alese de Dumnezeu, altfel ar trebui să-i considerăm pe scriitorii textului biblic matematicieni și specialiști în lingvistică.

Să mergem mai departe cu analiza.

Cuvântul „pești” în greacă are valoarea 1224, sau 153 x 8, ca și „mreajă”. Trăsătura cea mai semnificativă relativă la acest topic (altul decât „pescari de oameni”) este la Luca 5, 4-6.

„Și când a încetat de a vorbi, i-a zis lui Simon: Mână la adânc și lăsați în jos mrejele voastre, ca să pescuiți. Și răspunzând Simon a zis: Învățătorule, toată noaptea ne-am trudit și nimic nu am prins, dar, după cuvântul Tău, voi arunca mrejele. Și făcând ei aceasta, au prins mulțime mare de pești, că li se rupeau mrejele.”

Luca 5, 6: „după cuvântul Tău”
επι ρηματι σου 1224 (153 x 8)

„cuvântul Tău voi arunca mrejele”
τω ρηματι σου χαλασω τα δικτυα 153 x 8 x 4

„cuvântul”
ρηματι 153 x 3

Ce se întâmplă când Simon-Petru a ascultat cuvântul Domnului? Cuvântul Evangheliei ne spune că „au prins mulțime mare de pești”.

„pești mulți”
ιχθυων πολυ 1224 x 2 (153 x 8 x 2)

Cuvântul „mulți” (πολυ) are valoarea 289 x 2, iar 289 este 17 x 17, sau pătratul lui 17.

„de pești”
ιχθυων 170 x 11 sau (17 x 10 x 11)

„mulți”
πολυ 289 x 2 (17 x 17 x2)

Astfet în textul „mulțime de pești mulți” există trei modele; unul multiplu a lui 153, al doilea a lui 170 și al treilea a lui 289 (17 x 17).

Reținem faptul că atunci când avem pătratul unui număr, pătratul accentuează importanța și semnificația numărului respectiv.

Să ne întoarcem câteva cuvinte înainte.

„făcând ei aceasta, au prins mulțime de pești mulți”
Luca 5, 6: ποιησαντες συνεκλεισαν πληθος ιχθυων πολυ 153 x 31

Interesant este faptul că aceste 5 cuvinte au aceeași valoare (153 x 31) ca și cuvintele „a tras mreaja la țărm plină de pești” (Ioan 21, 11).

Luca 5, 6: ποιησαντες συνεκλεισαν πληθος ιχθυων πολυ 153 x 31
Ioan 21, 11: ειλκυσεν δικτυον εις την γην μεστον ιχθυων 153 x 31

Să mai mergem un pic înapoi, unde Iisus spune lui Simon: „lăsați în jos mrejele voastre ca să pescuiți” (Luca 5, 4).

„ca să pescuiți”
αγραν 153

În acest verset, Iisus le spune ucenicilor „lăsați mrejele voastre”. Am văzut că „mreajă” are valoarea 153 x 8. Expresia „mrejele voastre”, la plural, este un multiplu al lui 289 sau 17 x 17.

„mrejele voastre”
δικτυα υμων 289 (17 x17 x7)

În această pericopă mai există un verset la fel de interesant. După ce au prins mulțime mare de pești, Simon-Petru „a căzut la genunchii lui Iisus, zicând: Ieși de la mine, Doamne, că sunt om păcătos. Căci spaimă îl cuprinsese pe el și pe toți cei care erau cu el, pentru pescuitul peștilor pe care îi prinseseră” (Luca 5, 8-9).

„pentru pescuitul peștilor pe care îi prinseseră”
Luca 5, 9: επι τη αγρα των ιχθυων συνελαβον 289 x 15

Valoarea 289 x 15 este foarte semnificativă deoarece este factorizat 17 x 17 x15. Numărul 15 este numărul puterii în structurile matematice din Sf. Scriptură.

Un pasaj înrudit care apare un multiplu al numărului 153 în legătură cu o pescuire mare de pește se găsește într-una din pildele pe care le-a rostit Domnul despre împărăția cerurilor.

Matei 13, 47-48: „Asemenea este Împărăția cerurilor cu un năvod aruncat în mare și care adună tot felul de pești; iar când s-a umplut, l-au tras pescarii la mal și, șezând, au ales în vase pe cei buni, iar pe cei răi i-au aruncat afară”.

„iar când s-a umplut l-au tras”
Matei 13, 48: ην οτε επληρωθη αναβιβασαντες 153 x 15

Mai departe se afirmă că după ce l-au scos la mal „au ales în vase pe cei buni”.

„pe cei buni în vase”
Matei 13, 48: καλα εις αγγεια 289 (17 x 17)

Există și alte structuri matematice pe care le vom discuta în articolele următoare.

Ținând cont de cele expuse până acum, ce concluzii putem trage? Sunt aceste structuri matematice întâmplătoare? Au ales Evangheliștii întâmplător aceste cuvinte, sau le-au fost inspirate de Dumnezeu?

Aceste structuri matematice există și pot fi verificate de către oricine. Cu toate acestea, după cum am văzut teologii cred că textul a fost alterat în timp. Dacă textul a fost alterat în timp datorită copierilor succesive, atunci ne întrebăm, aceste structuri matematice au existat în textul original, sau au rezultat din erorile întâmplătoare ale copiștilor? Au fost Evangheliștii sau copiștii matematicieni?

Bunul simț ne face să credem că designul matematic al textului este original și că Dumnezeu este Cel care i-a inspirat pe Evangheliști cum și ce să scrie.

Mergem mai departe cu raționamentul. Ce ne spun aceste structuri matematice din textul biblic? Existența lor este cea mai puternică dovadă că textul ni s-a transmis până astăzi nealterat. Altfel spus, avem dovada că textul biblic, pe care îl avem astăzi, este autentic și și-a păstrat integritatea la nivel de literă.

În concluzie, avem dovada de necontestat că textul biblic este inspirat până la nivel de literă, și că este integral.

Existența acestor structuri matematice dărâmă toată critica negativă și transformă în maculatură sutele de cărți ale celor care atacă integritatea Biblie și caracterul său inspirat.

În categoria Design numeric, Noul Testament, Studiu biblic | Etichete , , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Numerele 153, 170 și 289