Să învățăm mai multe despre Biblie (I)

Acesta va fi un nou serial pe care îmi propun să-l prezint. Intenția mea este de a vă oferi mai multe informații despre textul biblic și în special despre Noul Testament. În cercurile laice și ateiste se vehiculează ideea că Biblia ar fi o colecție de mituri și informații istorice adunate în timp, de dragul de a face ceva. Criticii au căutat mereu să conteste adevărurile biblice, căutând, cum se spune, nod în papură acestor scrieri. Din fericire, timpul și descoperirile arheologice le-au dat peste cap toate teoriile și le-au dovedit a fi simple speculații sau fabulații. Dacă unii atacă Biblia, fiind conștienți că nu au nici un argument pentru afirmațiile pe care le fac, alții au ajuns să creadă minciunile lor și să le ia de bune, adică să le considere adevăărate.

Astăzi prea puțini dintre noi mai avem timp să verificăm toate informațiile care ne parvin prin mass-media. Le luăm de adevărate, mai ales că „vedem” cu ochii noștri „realitatea” ce ni se prezintă. Prea puțini dintre noi suntem conștienți de manipularea la care suntem supuși prin mass-media. Televiziunea este cea mai puternică armă de manipulare a oamenilor.

Dar să revenim la ale noastre. Cum spuneam în articolul precedent, unele afirmații din manualul „Studiul Noului Testament, pentru Institutele Teologice”, m-a pus pe gânduri. Am refuzat să iau de bune informațiile prezentate acolo, cu privire la variantele textului biblic. Dacă, pe de o parte, mărturisești că textul biblic este normativ și inspirat, atunci cum poți, pe de altă parte, să afirmi că există zeci de mii de variante ale textului biblic? Deținem sau nu textul autentic al Bibliei? Aceasta este întrebarea.

O cercetare serioasă cere timp, atât pentru documentare, cât mai ales pentru procesarea informațiilor. Aș zice că cercetarea autentică se face nu numai cu intelectul, ci și cu inima, cu simțirea.

În anii studenției am început cu traducerea Evangheliei după Matei din greacă în română. Atunci a fost un prim exercițiu. Anul acesta am recitit sistematic Noul Testament de mai multe ori în limba română și Evanghelia după Matei în limba greacă. Cuvânt cu cuvânt. Pe îndelete. Așa am observat că variantele cunoscute alte textului nu sunt chiar așa multe. Ba mai mult, am început să observ și care sunt diferențele dintre aceste variante. Când auzi de variante de text poți să-ți imaginezi multe, mai aproape sau mai departe de adevăr. În realitate avem de a face cu variante rezultate din transcrierea diferită a numelor, din diferite tipuri de omisiuni, mai ales a pronumelui sau a conjuncției „și”. Alte variante constau în schimbarea timpului unui verb sau în shimbarea unui verb cu un sinomim, sau din folosirea unei topici schimbate.

Evanghelia Sf. Evanghelist Matei a fost scrisă în jurul anului 44 în limba ebraică. apoi a fost tradusă în limba greacă. Textul Evangheliei este împărțit în 28 de capitole și 1071 versete. Din acestea, conform tuturor manuscriselor cercetate, doar 171 versete cunosc diferite variațiuni, adică 16%. Dintre acestea 11 versete sunt cu 2 intervenții și un verset cu trei intervenții. Numărul total de variații este de 538. Dintre acestea un set de 184 de variații presupunem că reprezintă versiunea autentică a textului. Făcând diferența mai rămânem cu 354 de variații suplimentare. Atâtea variații, față de original au fost descoperite în textul Evangheliei după Matei.

Dar ce reprezintă acestea? În ce măsură au afectat mesajul original al textului? În lipsa unei cercetări temeinice ne putem închipui orice.

Personal, ca să mă lămuresc am făcut o analiză statistică a acestor variații de text. Și iată ce am constatat. Din cele 354 de variații suplimentare:
– 40 sunt generate de transcrierea diferită a numelor;
– 204 sunt generate de diferite tipuri de omisiuni;
– 23 sunt generate de folosirea verbului la un timp diferit È™i
– 30 sunt generate de topica schimbată a cuvintelor.
În total 297 de variații. Acum scădem din numărul total de variații suplimentare de 354 cele 297 de variații depistate și rămânem cu 57 de variații de altă natură.
Unele manuscrise omit în total 6 versete, fără să adauge ceva la textul evanghelic.

În urma cercetării constatăm că toate manuscrisele descriu aceleași evenimente și fapte, diferențele fiind doar de exprimare. Este foarte important să reținem acest fapt. Toate manuscrisele descriu aceleași evenimente și fapte.

Unele variații de text sunt găsite doar în manuscrisele siriace, copte sau armene, iar altele în cele latine.

Am mai constatat faptul că traducerile din secolele XVII-XIX folosesc manuscrisele pe filiera bizantină, inclusiv Biblia din 1914, pe când cele din a doua jumătate a sec. XX folosesc ediția critică a textului grecesc, editat de Societatea Biblică Unită.

În concluzie, variațiile cunoscute pentru cele 171 de versete, din 1071 nu schimbă cu absolut nimic mesajul biblic al Evangheliei. După 2000 de ani suntem în posesia textului autentic apostolic.

În baza acestor date stabilite pe cercetarea textului Evangheliei după Matei, cum vi se pare afirmația din manualui sus amintit: „Confruntându-se azi manuscrisele păstrate, s-a ajuns la concluzia că aproape nu există verset al Noului Testament care să nu aibă mai multe variante în textele transcrise, în traduceri şi în citatele Sf. Părinţi.” ?

Vi se pare că 16% înseamnă „ că aproape nu există verset al Noului Testament care să nu aibă mai multe variante în textele transcrise”? Mie personal opinia autorilor mi se pare falsă.

M-aș bucura dacă profesori de studiul biblic ar folosi aceste informații și ar corecta erorile care se transmit din generației în generație.

În categoria Noul Testament | Etichete , , , , | Un comentariu

Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu

Au mai rămas câteva zile în care mai puteți comanda și achiziționa cartea Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu, cu o reducere de 50%.

Codul Bibliei. Semnatura lui Dumnezeu

Codul Bibliei. Semnatura lui Dumnezeu

Cartea a apărut la Editura Adenium din Iași și poate fi comandată online pe siteul editurii Adenium, cu plata ramburs.

Este singura carte pe această temă, scrisă din perspectivă ortodoxă.

În categoria Noutati | Etichete , , , | Comentariile sunt închise pentru Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu

Transcrierea cărţilor Noului Testament de-a lungul timpului

Încă din anul I de studenţie, mi-a atras atenţia opinia teologilor care susţin că ar exista zeci de mii de variante de text ale Noului Testament. M-am întrebat cum de poate fi adevărat aşa ceva, sau cum să interpretez această opinie? Anul acesta s-au împlinit 30 de ani de căutare a unui răspuns. În acest răstimp, am citit Biblia folosind mai multe ediţii, cum ar fi: Biblia editată de patriarhul Nicodim în 1944, ediţia din 1982, Noul Testament din 1983, Biblia din 1988, Noul Testament din 2015 şi alte câteva ediţii, la care aşa adăuga şi câteva ediţii de Evagheliar.

În cei peste 20 de ani de preoţi m-am lovit de multe ori de textul diferit al Evangheliarelor. Fiecare ediţia s-a dorit mai bună şi s-a tipărit cu multe modificări.
IntenÅ£ia s-a dorit bună însă efectul a fost mereu negativ. Părerea mea personală este că în ultima vreme se tipăresc prea multe ediÅ£ii „revizuite”, care nu fac decât să altereze textul biblic. Mi se pare o lipsă totală de respect faţă de textul sfănt ÅŸi faţă de cititori, ca să revizuieÅŸti textul biblic de mai multe ori în câteva decenii.

Iată ce putem citi în manualul de Studiul Noului Testament, pentru Institutele Teologice, Editura IBMBOR, Bucureşti, 1983, la pagina 43:

„Confruntându-se azi manuscrisele păstrate, s-a ajuns la concluzia că aproape nu există verset al Noului Testament care să nu aibă mai multe variante în textele transcrise, în traduceri ÅŸi în citatele Sf. PărinÅ£i. La începutul secolului trecut (sec. XIX – n.n.), unii critici au numărat aceste variante ale Noului Testament, ajungând la numărul de aproximativ 30.000. Datorită cercetărilor critice mai noi, s-a depăşit cu mult această cifră. Azi se numără aproximatix 350.000 variante.”

Mă întreb, există vreun cercetător ortodox care să fi studiat critic textul Noului Testament şi să fi încercat măcar să numere variantele de text existente? Până acum nu am găsit vreo referire la o asemenea încercare. Teologii noştri ortodocşi se mulţumesc să preia informaţiile de la unul la altul, de la o generaţie la alta şi de la cercetători de altă confesiune. Este bine să cunoşti şi opinia altor teologi, însă nu-i suficient să te bazezi numai pe ea.

Cifra de 30.000 mi se pare imensă, iar cea de 350.000 total nerealistă.

Deşi specializarea mea este pe patristică, totuşi studiind scrierile Sf. Părinţi am ajuns fără să-mi fi propus la textul biblic. Toată teologia se bazează pe textul biblic, fie că vorbim de dogmatică, morală, drept, liturgică sau cult. Mulţi Sf. Părinţi au tâlcuiri sau omilii la cărţile Vechiului şi Noului Testament. Ei tâlcuiesc cuvânt cu cuvânt şi descriu sensurile fiecărui cuvânt.

Mă întreb, suntem noi după 2000 de ani mai aproape de adevar decât Sf. Părinţi?

O mare greşeală care se face la traducerea scrierilor Sf. Părinţi în limba română este aceea că citatele din scriptură se traduc după ediţiile în limba română a Bibliei şi nu aşa cum se află în textul original.

Anul acesta m-am ocupat de studierea textului Evanghliei după Matei. Rezultatele cercetării le voi prezenta în următorul articol.

În categoria Noul Testament | Etichete , , , , | Un comentariu

Noul Testament – scurt istoric

În zilele noastre informațiia circulă instantaneu de la un capăt la altul al pământului. Avem acces la o mulțime de informații din toate domeniile și despre evenimente din toată lumea. Pare că informația circulă liber și neîngrădit. Oare așa să fie? Din nefericire, canalele de comunicare mass-media (presa scrisă, radio, TV) sunt cenzurate și transmit doar acele informații care convin intereselor finanțatorilor. Până acum doar internetul și-a păstrat oarecum independența, însă nu se știe pentru câtă vreme va mai rezista. Internetul chiar este un canal de informare și comunicare liber și independent, dar pe care nu am știut să-l exploatăm la maximum până acum.

Cu toate că accesul la informație este garantat, mass-media prezint tendențios și fals istoria creștinismului. Așa se face că prea puțini creștini cunosc cu adevărat istoria crestinismului și a textului biblic.

Critica negativă și ideologii ateismului prezintă Biblia ca pe o colecție de povești, însă fără să aducă vreun argument în susținerea propriilor afirmații. Ei repetă la nesfârșit o mincină până când ajunge să fie luată drept adevăr.

Este bine să știm că nici o altă operă scrisă în antichitate nu s-a păstrat în atâtea copii cum s-au păstrat cărțile Bibliei. Nimeni nu pune la îndoială operele filosofilor greci, deși s-au păstrat foarte puține manuscrise din primele veacuri ale erei noastre. În schimb, cărțile Bibliei ni s-au păstrat în sute și mii de manuscrise.
În acest articol vom vorbi doar de cărțile Noului Testament. Cele mai vechi manuscrise care ni s-au păstrat sunt din sec. IV, iar unele papirusuri sunt datate a fi chiar din sec. III.
Cred că puțini sunt cei care au avut ocazia să vadă o ediție critică a Noului Testament în limba greacă. Mai jos dăm câteva imagini din Noul Testament în limba greacă, ediția a treia, publicată în anul 1975. Mai jos puteți vedea foaia de titlu a ediției a treia.

Foaia de titlu la The Greek New Testament

Foaia de titlu la The Greek New Testament

Urmează câteva imagini cu părți din cuvântul introductiv ce conține o parte din lista manuscriselor folosite pentru editatrea critică a textului Noului Testament. Contrar opiniilor care se vehiculează, toate manuscrisele redau același text al NT. Se vorbește de mii de diferențe care ar exista între textele manuscriselor, dar fără a se preciza ce fel de diferențe. O asemenea afirmație vagă propagă ideea că textul biblic a suferit modificări majore în decursul timpului, și de aici concluzia forțată că aceste diferențe ar fi de fond, adică de conținut. Într-adevăr, există diferențe, însă acestea sunt minore, chiar dacă sunt multe. Unele privesc forma cuvântului, altele semnele de punctuație și altele diferențe de cuvinte (înlocuirea unui cuvânt cu un sinonim) sau omiterea unor cuvinte.
Următoarele două imagini prezinta lista papirusirilor studiate, locul unde se află și data redactării.

Lista papirusuri

Lista papirusuri

CărÈ›ile Noului Testament a fost scris între anii 44 – cca. 100. Canonul NT a început să se formeze în a doua jumătate a sec. I, apoi după anul 100 s-a adăugat È™i Apocalipsa Sf. Ioan Evanghelistul. Nu este de mirare că È™i după anul 100 au circulat versiuni care nu conÈ›ineau cartea Apocalipsei. ÃŽn sec. II au apărut È™i alte scrieri apocrife, puse pe seama Apostolilor, răspândite mai ales în cercurile sectelor gnostice. ÃŽn sec. III sectele gnostice È™i-au format propriile lor colecÈ›ii de cărÈ›i sfinte, care cuprindeau de-a valma scrieri canonice dar È™i apocrife.

Lista papirusuri - continuare si cei mai vechi codici

Lista papirusuri – continuare si cei mai vechi codici

Apocrifele nu au făcut niciodată parte din canonul NT. Cercetătorii necreștini, atei sau neognostici susțin că Biserica ar fi cenzurat și falsificat scrierile NT la primul sinod ecumenic din anul 325. O asemenea afirmație este tendențioasă și nefondată. Canonul cărților NT era format înainte de anul 300. Gnosticii nu au fost niciodată creștini.

În imaginea de mai sus, pe pagina xv se poate vedea lista cu cei mai importanți codici descoperiți. În imaginea următoare se continuă lista acestor codici. După această urmează lista cu o altă serie de manuscrise din sec. V-IX.

Lista codici - continuare si manuscrise

Lista codici – continuare si manuscrise

Lista manuscrise - continuare

Lista manuscrise – continuare

Biblioteca de la Nag-Hamadi, Egipt, despre care se face atâta caz, este de fapt o bibliotecă de scrieri gnostice care nu au nici o legătură cu Biserica creștină a veacurilor primare. Mișcarea gnostică a fost o mișcare sincretistă care a încercat să integreze, în sistemul ei, idei din toate religiile vremii.
În următoarea imagine se poate observa cum arată textul Noului Testament în limba greacă și aparatul critic folosit.

Text din Evanghelia dupa Matei si aparatul critic

Text din Evanghelia dupa Matei si aparatul critic

Acolo unde au fost găsite diferențe între textele manuscriselor, au fost marcate și comentate în aparatul critic. Această lucrare este un instrument de studiu pentru orice teolog sau cercetător interesat de studiul Noului Testament.

Niciodată în decursul celor 2000 de ani de creștinism nu s-au făcut presiuni mai mari ca până acum pentru cenzurarea textului biblic. Romanii au persecutat pe creștini și au încercat distrugerea Bibliei prin ardere. Cei care posedau Biblia erau condamnați la moarte. Apoi în țările cucerite de arabi creștinii au fost din nou persecutați, iar cărțile sfinte arse și distruse. Așa a pierit și faimoasa Bibliotecă din Alexandria. Apoi regimurile comuniste au încercat din nou distrugerea Bibliei. În 2000 de ani nici romanii, nici arabi și nici comuniștii nu au reușit distrugerea Bibliei. Acum este răspândită mai mult ca oricând, și este cunoscută în toate colțurile lumii și tradusă în toate limbile.

Pericolul care ne pândește astăzi este mult mai perfid. Pentru că Biblia nu mai poate fi distrusă se încearcă cenzurarea textului și falsificarea lui.

Nu spun o noutate. Există documente publice, se țin întruniri ecumenice și inter-confesionale, în care o serie de organizații extremiste fac presiuni asupra organizațiilor creștine să cenzureze toate textele acolo unde nu le convine politicii lor. Și ce vom face? Vom renunța la credința noastră? Nu, nu vom renunța.

Datoria noastră de creștini este aceea de a apăra adevărul istoric, cultul și Biblia și de a le duce mai departe din neam în neam.

În categoria Articole, Noul Testament | Etichete , , | 2 comentarii

Despre tainele cosmosului

Am căutat mereu cunoașterea. Am căutat să înțeleg lumea în care trăiesc, legile universului și rostul omului pe pământ, și când am descoperit frumusețile textului biblic sub forma designului matematic, plin de bucurie am încercat să împărtășesc bucuria mea cu cei din jur. I-am invitat să privească și să-și umple sufletele de bucurie și admirație, ca și mine. Dar am rămas surprins. Mulți se uitau ciudat la mine, alții priveau și păreau că nu văd nimic. Cu naivitate de copil am dorit să împărtășesc bucuria mea cu cei din jurul meu. Și tot ca un copil, priveam cu uimire și căutam să înțeleg ce se întâmplă. De ce ei privesc și nu văd ca și mine? Atunci am înțeles cuvântul care zice: „ochi au și nu văd, urechi au și nu aud”. Și m-am liniștit.

Atunci m-am luminat și am înțeles că omul poate vedea, auzi și înțelege doar la măsura la care a ajuns. Că poți să faci teorie oricât de multă, să le explici ce vezi și ce simți, iar ei să te asculte și să nu priceapă despre ce vorbești. Tu să te bucuri și să fii entuziasmat de ceea ce vezi și simți, iar cel care te ascultă să nu priceapă nimic din ceea ce descrii.

Acum nu mă mai miră că mii de ani aceste coduri au rămas ascunse și indescifrabile. Cosmosul și corpul nostru ascund multe taine, dar toate rămân necunoscute și nepătrunse până ce omul nu evoluează spiritual ca să le vadă, să le simtă și să se bucure de ele. Pe de altă parte, orice încercare de a pătrunde aceste taine, fără o evoluție spirituală corespunzătoare, nu poate fi decât un rău pentru omenire. Cunoașterea nu moralizează, nu te face mai bun decât ești, ci doar amplifică starea pe care o ai. Pe cei buni îi face mai buni, iar pe cei răi îi face să fie și mai răi. Cheia pentru a înțelege și simți frumusețea acestei lumi este iubirea, dăruirea, compasiunea, altruismul.

Gnoza fără iubire nu-i bună de nimic. Gnoza unită cu iubirea dăruitoare smerește și prin smerenie te înalță și te iluminează, pe când gnoza fără iubire conduce la mândrie, și prin mândrie la cădere și întunecarea minții.

În categoria Articole | Etichete , , , , , , | 2 comentarii

Despre legătura dintre Biblie și Kabbalah

M-am gândit că ar fi interesant să tratez acest subiect și să lămuresc un pic legătura dintre codurile Bibliei și Kabbalah. Majoriatea creștinilor pornesc de la premisa că știința Kabbalah nu este compatibilă cu credința creștină, și de aici trag concluzia că orice legătură cu Kabbalah nu este compatibilă cu cercetarea creștină. O asemenea opinie mi se pare simplistă și superficială și nu reflectă întru totul realitatea.

Observăm că Biblia este obiect de studiu și temei al credinței atât pentru evrei cât și pentru creștini. Observăm, de asemenea, că Biblie (Vechiul testament) este obiect de studiu pentru evrei pentru Kabbalah și al sectelor gnostice. Dacă aplicăm strict raționamentul de mai sus ar însemna ca noi creștinii să respingem Vechiul Testament pe motiv că acesta este obiect de studiu al evreilor, kabbaliștilor și gnosticilor.

Același lucru îl putem afirma acum și despre codurile Bibliei. Opinia multor teologi creștini față de codurile Bibliei este una de respingere, pe motivul că studiul codurilor Bibliei este preocuparea kabbaliștilor. Pe parcursul cercetării acestui subiect am întâlnit multe articole, scrise de creștini, în care argumentau opinia lor de respingere a codurilor Bibliei pe motiv că nu ar fi compatibile cu credința creștină, și că ar fi o lucrare kabbalistă. Aceeași opinie am găsit-o și între teologii ortodocși români și între preoți. Sigur, există și excepții. Când le explici oamenilor ce sunt aceste coduri, le acceptă cu ușurință. Mai deschiși către acest subiect sunt oamenii fără studii teologice, decât preoții și teologii.

În timpul cercetării m-am întrebat mereu: „Este compatibilă cercetarea mea cu credința creștină?”

În urma cercetării de până acum am constatat că aceste coduri, ca „secvențe de litere echidistante” sunt reale, parte din textul biblic. Ele nu presupun nici o interpretare, ci doar simpla lor citire. Kabbalah este mult mai mult decât citirea „secvențelor de litere echidistante”. Ea este o întreagă sțiință care explică relația dintre Creator și creatură ca o înlănțuire de cauze și efecte. Kabbalah nu se rezumă la citirea unor secvențe de litere echidistante; ea folosește mult mai multe metode de citire și interpretare a cuvintelor, pentru a explica legile universului și legătura dintre Creator și creatură.

Kabbalah nu poate fi înțeleasă din exterior așa cum nici spiritualitatea ortodoxă, isihasmul și „vedere lui Dumnezeu” nu pot fi înțelese din afara creștinismului și a ortodoxiei în mod special. Noi, ortodocșii, vorbim despre vederea lui Dumnezeu pe care nici măcar creștinii catolici nu o pot înțelege. Tot așa Kabbalah nu poate fi înțeleasă fără a fi studiată. În decursul timpului au existat kabbaliști evrei, dar și creștini sau adepți ai ocultismului și hermetismului. Și fiecare a interpretat Kabbalah și Biblia în felul lor. Unele sectele gnostice considerau pe Dumnezeul Vechiului Testament un Dumnezeu rău, iar pe cel al Noului Testament unul bun. Acceptau părți din Noul Testament alături de alte cărți apocrife și respingeau Vechiul Testament. Până astăzi adepții ideilor gnostice acuză Biserică că ar fi schimbat textul biblic, însă aceștia nu cunosc nici istoria creștinismului și nici istoria biblică.

În concluzie, dacă acceptăm textul biblic atunci implicit acceptăm și codul Bibliei înclus în acest text. Rețineți. Nu este vorba de o interpretare a textului, ci doar de citirea lui. Cuvintele codificate în textul biblic sub forma secvențelor de litere echidistante nu reprezintă o interpretare a textului ci un mod de citire. Kabbalah nu se rezumă doar la citirea codurilor, ci le și interpretează. Ocultismul merge și mai departe încercând manipularea textului.

Am menționat de mai multe ori de ce este importantă studirea codului Bibliei. Codul Bibliei este cel mai puternic argument matematic care spulberă toată critica negativistă.

Codul Bibliei este semnătura lui Dumnezeu prezentă în textul biblic.

În categoria Articole, codul Bibliei | Etichete , , , , | Comentariile sunt închise pentru Despre legătura dintre Biblie È™i Kabbalah

Biblia și criptografia

M-am familiarizat cu criptografia pe când eram elev și foloseam câteva cifruri cu substituție monoalfabetică în corespondența cu un prieten de-al meu. În acea vreme eram familiarizat și cu lectura biblică, însă pe atunci nu-mi puneam problema dacă există vreo legătură între Biblie și criptografie. Atenția mi-a fost atrasă de lectura unui articol teologic în care se vorbea de existența în textul biblic a unui cod. Pe atunci eram student le teologie. Ani de zile am căutat informați noi pe această temă, însă nu am mai găsit. Nici nu știam unde să caut și nici nu prea aveam acces la informații ca acum.

Abia după vreo 10 ani am aflat de cercetările care se fac pe textul biblic pentru descifrarea codurilor ei. InformaÈ›iile pe care le-am adunat în timp sunt fascinante È™i uimitor. M-a încântat să aflu că Biblia este un text deosebit ce con’ine un design matematic uimitor de complex, o creaÈ›ie supra-umană ce cuprinde o colecÈ›ie de cărÈ›i adunate în decursul unei perioade de 1500 de ani.

Până astăzi părerile teologilor referitoare la această legătură sunt neclare. Subiectul pare că nu interesează lumea academică, nici măcar pe cei care se ocupă de studiul biblic. Doar evreii care cinstesc și studiază Biblia par a fi interesați. Vă întrebați unde putem citi despre acest subiect și așteptați să auziți răspunsul la întrebarea: „care este legătura dintre Biblie și criptografie?”
O dovadă că scriitorii biblici au folosit scrierea criptată o găsim la profetul Ieremia 25, 26, unde citim:

„Tuturor regilor de la miază-noapte, de aproape sau de departe, unora și altora, și tuturor regatelor lumii, care se află pe fața pământului; iar regele Șișacului va bea după ei.” 

Cine este acest rege al Șișacului? Și care a fost Șișacul? Cine este scriitorul care a scris aceste cuvinte? Se pare că Ieremia făcea parte din neamul preoțesc. El a fost ales de tânăr de către Dumnezeu pentru misiunea profetică. Regele Șișacului (un regat cu acest nume nu a existat) este regele Babilonului. Așadar, „Șișacul” este numele criptat al Babilonului.

Ieremia a folosit pentru această criptare cifrul cunoscut sub numele de „atbash”. Nu este singurul sistem de cifrare folosit de evrei, însă acesta este cel mai cunoscut. „Atbash” este un cifru cu subtituție monoalfabetică.
Prima literă din alfabet este cifrată cu ultima, a doua literă cu penultima, a treia literă cu anteprenultima, și așa mai departe. Numele vine de la primele patru litere din sistemul de criptare: „Aleph”  este criptat prin „Tav”, iar „beth” prin „shen” (אתבש).

Un alt cifru cunoscut de evrei poartă numele de „Atbam” (אתבם). În acest cifru alfabetul ebraic (22 de litere) este împărțit în două, primul rând de la „aleph” la „kaf”, iar al doilea sub el de la „lamed” la ”tav”. Litera din primul rând este criptată cu litera de sub ea din al doilea rând, iar litera din al doilea rând este criptată cu cea de deasupra ei din primul rând.

Importanța acestor sisteme de cifrare constă în aceea că ele au inspirat pe călugării și scriitorii din Apus să redescopere cifrurile prin substituție. Prin această dezvoltare, criptografia a fost reintrodusă în cultura europei occidentale, iar utilizarea lor de atunci până astăzi putem spune că s-a născut din acest fenomen.

Dacă în exemplul de mai sus avem de a face cu un cuvânt criptat, în cazul codurilor Bibliei, ca „secvențe de litere echidistante” putem spune că avem de a face cu un sistem steganografic, adică cu un procedeu de ascundere a unui text în alt text. În steganografie, literele nu sunt criptate, ci sunt în clar, însă ascunse într-un alt text. În cazul nostru, cuvintele codului Bibliei sunt ascunse în textul biblic prin metoda „secvențelor de litere echidistante”. Aș numi această metodă a cuvintelor încrucișate. Cuvintele ascunse se citesc într-o matrice pe verticală sau oblic, iar textul biblic în care sunt ascunse aceste cuvinte se citește pe orizontală (în ebraică de la dreapta la stânga).

Atât tehnicile criptografice cât și cele steganografice sunt cunoscute de mii de ani, și se folosesc și astăzi. Cred că nu ar trebui să mire pe nimeni faptul că textul biblic are și pasaje, atât criptate cât și steganografiate. Într-un alt articol voi descrie modul în care evreii au calculat calendarul lunar folosind codurile Bibliei.

Vă recomand să citiți cartea „Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu”, apărută la Editura Adenium din Iași, în anul 2014.

În categoria Articole, codul Bibliei | Etichete , , , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Biblia È™i criptografia

Câteva informații despre aplicația de cercetare pe textul biblic

M-am gândit că merită să vă prezint câteva informaÈ›ii despre aplicaÈ›ia software pe care o folosesc în cercetarea pe textul biblic. Mi se pare o aplicaÈ›ie foarte bună pentru cercetarea codurilor ELS din Biblia ebraică. Pentru a o folosi ai nevoie de câteva cunoÈ™tinÈ›e de limba ebraică, care te ajută foarte mult în cercetare. AplicaÈ›ia are È™i un dicÈ›ionar englez – ebraic de care te poÈ›i folosi la nevoie, însă foarte utile sunt dicÈ›ionarele È™i lexicoanele pentru limba ebraică. Tot ca instrumente ajutătoare, aplicaÈ›ia mai conÈ›ine liste de nume, date calendaristice, convertor de numere etc. ÃŽn imaginea de mai jos se pot vedea trei ferestre cu textul biblic în limba engleză È™i ebraică.

Aplicatia The Keys of the Bible

Aplicatia The Keys of the Bible

Dacă dorim să facem o căutare alegem din meniu „Codes/Search Codes…” È™i se deschide o nouă fereastră.

Stabilirea parametrilor de cautare

Stabilirea parametrilor de cautare

De aici putem selecta fragmentul de text pe care dorim să se facă căutarea, pasul ELS. Se poate alege un singur pas sau un interval de pași. De pildă, putem căuta pentru un pas p=50 sau pentru un interval p de la 2 la 100. Putem alege și câteva coduri alternative, pentru a căuta mai multe cuvinte în același timp și pentru a analiza rezultatul final. Pentru scrierea cuvintelor avem la îndemână dicționar, lexicon, liste de nume, date calendaristice, convertor de numere și o tastatură cu ajutorul câreia putem scrie cuvintele în limba ebraică. Eu prefer să le scriu într-un document Word în ebraică apoi folosesc copy/paste.
În imaginea de mai jos se poate observa o fereastră nouă cu rezultatul unei căutări.

Informatii despre rezultatul cautarii

Informatii despre rezultatul cautarii

Am căutat pentru un interval de citire p=50 cuvântul Torah, în cartea Facerea. La acest interval cuvântul Torah a fost găsit de 6 ori. Programul dă poziția fiecărei litere care formează cuvântul căutat. Pentru intervale scurte, verificarea se poate face și manual direct pe textul tipărit. Rezultatele pot fi sortate după locație, interval sau cod. În partea dreaptă jos a ferestrei putem observa câteva date statistice: rezultate așteptate, rezultate găsite, deviația standard, cote aproximate. În imagimea de mai jos putem observa și analiza matricea în care apare primul cod găsit.

Matricea de text in care poate fi citit cuvantul gasit

Matricea de text in care poate fi citit cuvantul gasit

Textul este dispus pe 50 de coloane, iar cuvântul găsit poate fi citit pe verticală. Aplicația prezintă multe facilități de analiză a rezultatului. Se poate schimba dimensiunea matricei, se pot obține și lista diverse date statistice, se pot face fel de fel de calcule matematice etc. Imaginea matricei poate fi listată sau poate fi salvată într-un fișier.
Imagimea următoare prezintă câteva informații statistice. Când căutarea se face pe întreaga carte Facerea șansele de apariție a cuvântului Torah la interval de p=50 sunt de 1 la 1000.

Date statistice

Date statistice

Dacă căutarea se restrânge pe capitolul 1, șansele de apariție în acest fragment de text sunt de 1 la 10 525.

Alte date statistice

Alte date statistice

În figura următoare textul a fost reașezat într-o matrice cu 25 de coloane. Acum putem observa că codul găsit se citește pe verticală, din două în două rânduri.

Redimensionare matrice la 25 coloane

Redimensionare matrice la 25 coloane

Când reducem dimensiunile matricei la 12 coloane cuvântul găsit se citește pe diagonală, din patru în patru rânduri. Literele care formează cuvântul sunt de culoare roșie și încercuite.

Redimensionare matrice la 12 coloane

Redimensionare matrice la 12 coloane

În cele de mai sus am prezentat în câteva cuvinte maniera în care este folosită aplicația de analiză a textului biblic. A găsi la întâmplare cuvinte codificate nu are nici o relevanță, însă când cercetarea este extinsă și se iau în calcul diverși parametri, abia atunci putem observa frumusețea și complexitatea designului matematic ascuns în textul biblic.

În categoria Articole, codul Bibliei, Matrici | Etichete , , , , | Comentariile sunt închise pentru Câteva informaÈ›ii despre aplicaÈ›ia de cercetare pe textul biblic

Despre cum se citesc cuvintele codificate

Am început să scriu acest articol pornind de la o întrebare primită. Cineva întreabă dacă „există criterii după care știm cum se calculează coloanele și la câte litere trebuie citit?”.

Răspunsul este: nu. Nu există criterii după care să se calculeze numărul de coloane al matricei. Textul biblic ascunde un design matematic extrem de complex, care permite citirea cuvintelor ascunse (secvențele de litere echidistante) la diferite distanțe de citire. Cercetătorul nu știe dinainte decât cuvintele pe care le caută în text. Aplicația software de căutare scanează textul pentru diferite intervale de citire și caută cuvintele date. Dacă le găsește afișează într-un tabel poziția fiecărei litere găsite și pasul de citire. Un cuvânt poate fi găsit de mai multe ori în fragmentul de text pe care se face căutarea, la diferite intervale de citire.

Relevanța cuvintelor citite este cu atât mai mare cu cât găsim cuvinte grupate și înrudite ca temă. Pot fi găsite cuvinte grupate care au același pas de citire sau pași diferiți de citire. Calculatorul caută cuvintele date citind literele din p în p, unde p este pasul de citire. La intervale mari, ca să faci așa ceva manual este extrem de dificil, întrucât literele trebuie numărate manual și pentru fiecare căutare să reiei numărătoarea. Acesta este motivul principal pentru care codurile au râmas ascunse până în zilele noastre.

Dacă cercetătorul așează textul biblic sau un fragment din el într-o matrice de n coloane, atunci va putea vizualiza pe verticală cuvintele ce au pasul de citire n, n-1 sau n+1, 2n sau 3n. În acest caz cercetătorul are nevoie de o memorie vizuală bună și să cunoască foarte bine limba ebraică, altfel nu va putea identifica cuvintele cu sens. Dacă vrea să identifice și alte seturi de cuvinte ascunse ca secvențe de litere echidistante va reașeza textul biblic într-o matrice de alte dimensiuni, să zice cu m coloane. Acum va putea citi cuvintele formate ca secvențe ELS cu pasul m, 2m, 3m, m-1 sau m+1.

În concluzie, cercetătorul nu are de unde să știe la ce pas de citire se ascund cuvintele ELS. Practic, orice pas de citire ai folosi poți găsi cuvinte ascunse.

Astăzi cu ajutorul calculatorului poți găsi sute de mii de cuvinte ascunse. Atât de multe încât îți trebuie o viață întreagă ca să le analizezi pe toate și mai ales să cauți corelațiile dintre ele. Tainele ascunse în textul biblic sunt mari și uimitoare, și încă nu suntem în stare să le descifrăm pe toate.

Este posibil ca în text să fie ascunse toate legile fizice care guvernează cosmosul și omul. Înțelepții evrei au descifrat cu mii de ani în urmă calendarul lunar, folosid doar codurile din Torah.

În categoria Articole, codul Bibliei | Etichete , | Comentariile sunt închise pentru Despre cum se citesc cuvintele codificate

Care este povestea codurilor Bibliei? (II)

Povestea codurilor este la fel de veche ca și Tora. Ea începe în urmă cu 3500, de pe vremea lui Moise. O veche tradiție rabinică spune că Dumnezeu a dictat lui Moise Tora literă cu literă, ca un șir fără spații. Apoi l-a învățat cum să citească cuvintele și propozițiile. Pe această tradiție se bazează regulile stricte după care Tora este copiată. Până astăzi Tora este copiată de mână pe pergament (piele de vițel), scrisă cu pana și cu cerneală obținută din culori naturale. Materialele sintetice nu sunt permise. Fiecare copie, înainte de a fi introdusă în uzul cultic, este verificată. Orice greșeală face ca respectiva copie să nu poată fi folosită.

Tora a fost văzută de evrei ca o hartă a întregii existențe prin spațiu și timp. Un rabin faimos, Eliyahu ben Solomon, cunoscut sub numele de Vilna Gaon, a învățat pe ucenicii săi că Dumnezeu a ascuns o mare cantitate de informații secrete codificate în literele Torei. El zice așa:

„Tot ce a fost, este și va fi până la sfârșitul timpului se află în Tora, de la primul până la ultimul cuvânt. Și asta nu la modul general; sunt incluse detalii despre fiecare persoană în parte, detalii dintre cele mai minuțioase despre tot ce i s-a întâmpat din ziua în care s-a născut și până când a murit; la fel este și cu fiecare animal în parte, cu fiecare vietate în parte” (Vilna Gaon, Introducere la Sefira Ditzniut).

Această tradiția a fost popularizată și adusă la cunoștința publicului larg în urmă cu 20 de ani, prin intermediul cărților lui Michael Dorosnin (Codul Bibliei I, II, III). De atunci au început și controversele pe tema codurilor Bibliei. Controversele au căpătat diverse forme, atât între credincioși ș necredincioși, cât și între evrei și creștini.

De ce atâtea controverse, și care este adevărul? Pentru că miza acestor coduri este foarte mare. Ele nu pot fi trecute cu vederea de nici o parte. Fiecare parte le privește din perspectiva propriilor credințe. Pe de o parte, ateii și lumea academică nu vor accepta niciodată existența și originea divină a acestor coduri. Ar însemna să renunțe la însăși paradigma pe care se fundamentează știința și spiritul raționalist, aceea că Dumnezeu nu există. Apoi, pe de altă parte, evreii consideră doar Tora inspirată de Dumnezeu literă cu literă, pe când cercetătorii creștini considă toate cărțile Vechiului Testament inspirate de Dumnezeu și purtătoare de coduri.

Deși subiectul codurilor Bibliei este extrem de interesant și important pentru credința fiecăruia dintre noi, mulți oameni care aud de existența lor aleg să ignore subiectul și să declare că nu există nici un cod al Bibliei.

„Singurul bine este cunoașterea, singurul rău este ignoranța”
– Socrate.

Dintre aceștia majoritatea nu a ținut în mână vreodată o Biblie în limba ebraică, și cu atât mai mult să citească în ea. Și cu toate acestea declară,siguri pe ei, că Biblia nu conține nici un fel de coduri.

Celor sceptici le pot spune din propria mea experiență și cercetare pe textul ebraic că codurile Biliei există. Sunt acolo în textul biblic de când au fost scrise respectivele cărți. Mai mult aceste coduri pot fi văzute de oricine este interesat, și pot fi verificate.

Vă recomand să citiți cartea „Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu”.

În categoria Articole, codul Bibliei | Etichete , , , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Care este povestea codurilor Bibliei? (II)