Alte coduri din cartea Facerea (I)

Astăzi voi prezenta alte câteva coduri descoperite în cartea Facerea. Fiecare set de coduri are frumusețea lui după cum vom vedea în continuare.

În Facerea 1, 22-26 este descrisă crearea omului și a animalelor și mai cuprinde binecuvântarea peștilor și a păsărilor de a se înmulți. Tradiția iudaică învață că binecuvântarea dată lui Avraam este identică cu această poruncă din Tora. În Facerea 17, 4-5 citim binecuvântarea dată de Dumnezeu lui Avraam, când zice: „vei fi tată a mulțime de popoare, și nu te vei mai numi Avram, אברם, ci Avraam, אברהם, va fi numele tău, căci am să te fac tată a mulțime de popoare”. Dumnezeu schimbă numele din Abram în Abraham. Conform tradiției iudaice, Dumnezeu a unit numele divin cu unul uman. Litera ה (hey), cea de-a doua literă din tetragramatonul יהוה, Yahweh, este introdus între literele numelui Avram.

Rabinul Weissmandl (sec. XX) a descoperit în Facerea 1, 22-26 că numele lui Avraam este unit cu cel al lui Dumnezeu, Elohim, אלהים. Am verificat acest cod și am descoperit și cum arată această unire. O puteți vedea în figura de mai jos.

Cuvantul Avraam si Dumnezeu in Facerea 1, 22-26

Cuvantul Avraam si Dumnezeu in Facerea 1, 22-26

Cuvântul Avraam este codificat la un interval ELS de 50 litere. Sansele de unei apariții întâmplătoare în acest pasaj sunt mai mici de 1 la 1 000 000. Este singurul loc în care acest cuvânt apare în capitolul 1 din Facerea la un interval ELS de 50 litere. Cuvântul Avraam apare codificat în capitolul 1 doar de 3 ori, la intervale de 119, 50 și 340 litere.

Cu prima literă א, din numele lui Avraam începe în versetul 22 numele lui Dumnezeu, אלהים, iar ultima literă, ם, din numele lui Avraam încheie numele lui Dumnezeu , אלהים, din versetul 26. Personal găsesc acest cod uimitor și deosebit de frumos. Nu cred că este rezultatul întâmplării.

Să ne reamintim că pe matricea de 50 coloane citim și alte coduri, cum ar fi cuvântul Torah, despre care am discutat într-un alt articol.

(va urma)

În categoria codul Bibliei, Matrici | Etichete , , , , | Comentariile sunt închise pentru Alte coduri din cartea Facerea (I)

Câteva coduri din cartea Facerea (II)

În capitolul 2 din Facerea găsim și alte coduri interesante.
Cercetătorii Witzum și Rips au găsit codificate în Facerea, capitolul 2, în care se vorbește despre grădina Edenului, numele a 25 de copaci, unde este relatată crearea vegetației de către Dumnezeu. Șansa ca aceasta să se petreacă din întâmplare a fost calculată de matematicieni la 1 la 100 000.

Evident, aceste nume de copaci codificate nu reprezintă o informație profetică, însă este extrem de complicat pentru o ființă umană să încerce să scrie o scurtă povestire, indiferent de subiect, și, în același timp, să codifice numele a 25 de arbori prin secvențe de litere echidistante.

Am verificat lista arborilor și am identificat 23 dintre ei, cu un total de 439 de apariții pentru intervale de citire cuprinse între 2 și 100. Fascinant este faptul că toate aceste cuvinte codificate apar în capitolul în care se vorbește despre grădina Edenului.

Iată numele celor 23 de arbori pe care i-am identificat: butuc 2, strugure 7, castan 1, pădure deasă 10, curmal 44, tamarisc 93, stejar 3, plop 1, scorțișoară 12, migdal 6, salcâm 7, mărăcine 11, cedru 5, aloe 3, smochin 5, salvie 2, rodie 4, fistic 191, tufiș de mărăcini 3, alun 8, măslin 12, brad 4, grâu 5.

Grant Jeffrey a continuat cercetarea pe același capitol din Facerea și a găsit codificate numele a 17 animale pomenite în Vechiul Testament.

Am mai descoperit cuvântul Torah codificat de trei ori, la intervale de 4, 9 și 21 de litere, iar numele „Yeshua” este codificat de opt ori, la intervale cuprinse între 10 și 86 de litere. Numărul de apariții așteptate este de 4,2.

Matematicienii și statisticienii care au analizat statistic miile de cuvinte ELS codificate, descoperite în textul ebraic al Scripturii, consideră că acestea nu puteau să apară întâmplător și că un scriitor uman nu ar fi putut produce un fenomen atât de complex. Concluzia lor a fost aceea că doar o inteligență divină a putut dicta lui Moise să așeze în scris textul biblic ebraic cu atâta precizie, încât să conțină un cod atât de complex.

În categoria Articole, Coduri | Etichete , , , , | Comentariile sunt închise pentru Câteva coduri din cartea Facerea (II)

Câteva coduri din cartea Facerea (I)

Dacă ar fi vorba doar de câteva coduri disparate pe ici pe colo în text, am putea presupune că autorul textului a fost un pasionat de cuvinte încrucișate și a strecurat în text din loc în loc câte un cuvând încrucișat. În realitate avem de a face cu un set de coduri extrem de complex, care folosește diferite intervale de citire și care se intercalează între ele într-o rețea foarte complexă. Atât de complexă încât cere ca fiecare literă din text să aibă o poziție bine stabilită. Orice omitere sau adăugare de litere anulează codul. Textul este scris într-o manieră unică. Chiar dacă evenimentele pot fi rezumate sau descrise cu alte cuvinte și în altă ordine, în schimb codul apare doar în forma actuală a textului, așa cum o cunoaștem și așa cum ni s-a păstrat.

Rips a descoperit în Facerea 2,4-17, unde cuvântul Eden apare de trei ori în textul clar, că acest cuvânt apare codificat de 20 de ori. Numărul așteptat de aparii este de 13,2 ori, iar el apare de 20 de ori.
Am căutat cuvântul Eden în capitolele 2-4 din Facerea (3752 litere) și l-am găsit de 40 de ori. Am efectuat căutarea pentru un interval de citire de maxim 100. Numărul așteptat de apariții este 35,4. Numărul total de apariții este de 330. În capitolele 2-3 cuvântul Eden apare de 27 pentru un interval de citire de până la 100. Numărul așteptat de apariții este 22,1. Numărul total de apariții pe orice interval de citire posibil este de 129.

În capitolul 1 cuvântul Eden apare de 7 ori pentru un interval de citire de până la 100. Iată fiecare apariție în parte.
– în v.7, la un pas de 4 litere (interval de citire).
– în v.11-12, la un pas de 41, unde este descrisă crearea vegetației.
– în v.11-12, la un pas de -10 (cuvântul este citit de la stânga la dreapta). Așadar, în aceste versete apare de două ori.
– în v.25-26, la un pas de 44, unde se amintește de crearea animalelor și a omului. În aceste două versete mai apare codificat la interval de -63. În versetul 26 mai apare codificat la un pas de -8.
– în v.27-29, la un pas de -61, unde se amintește de facerea omului, binecuvântarea primită și hrana rânduită omului.

În versetul 26, unde se amintește de facerea omului găsim codificat cuvântul Adam, la un pas de 10, -27 și de -30. Cuvântul Adam, citit la un pas de -27 și -30 folosesc același „A”. Același cuvânt îl găsim și în versetul 27, la un pas de 10, unde citim: „Și a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său…”

(va urma)

În categoria Articole, Coduri | Etichete , , , | Comentariile sunt închise pentru Câteva coduri din cartea Facerea (I)

Despre tainele Bibliei

Dragi cititori, aștept de la voi părerile și sugestiile voastre cu referire la designul matematic al textului biblic.

În zilele ce urmează voi prezenta noi coduri descoperite de cercetători în textul biblic.

În categoria Articole | Etichete , , , | Un comentariu

Isaia 53 (IV)

Astăzi vom prezenta setul inițial de coduri sau cuvinte ascunse descoperit de cercetătorii Yacov Rambsel și Grant Jeffrey.

După cum vom vedea setul de cuvinte este uimitor. Majoritatea cuvintelor sunt grupate pe doar câteva versete, 53,7-11, iar extins pe versetele 53,1-11.
Vestetele 1 – 11 au 144 de cuvinte și 581 de litere în limba ebraică. Versetele 7 – 11 au 73 de cuvinte și 276 de litere.

Interesant de mentionat ca in fragmentul 1 – 11 cuvântul Iisus, Yeshua, apare doar o singură dată ascuns la un interval de citire de 20.

Grupul de cuvinte descoperit este relevant pentru că reprezintă nume legate de evenimentul răstignirii lui Iisus Hristos, într-un text profetic care descrie pătimirile lui Mesia. Așa ceva nu poate fi explicat ca rezultat al întâmplării.

Cuvantul ELS

Verset

Cuvant

Litera

Interval

Yeshua Shmi 53,10 11 4

-20

Nazarinean 53,6 11 3

47

Galileea 53,7 1 2

-32

Ioan 53,10 11 4

-28

Mesia 53,11 1 1

-42

Maria 53,11 1 1

-23

Maria 53,10 7 3

6

Maria 53,9 13 3

44

Iosif 53,2 1 2

210

Ucenicii plang 53,12 2 3

-55

Ucenicii 53,2 9 1

17

Preot 53,5 1 2

-55

Petru 53,3 5 2

19

Iacov 52,2 9 3

-34

Iacov 52,2 3 4

-20

Ioan 53,10 11 4

-28

Andrei 53,4 11 1

48

Filip 53,5 10 3

-133

Toma 53,2 8 1

35

Matei 53,8 12 1

-295

Simon 52,14 2 1

47

Tadeu 53,12 9 1

-50

Matia 53,5 7 4

-11

Vartolomeu 40,26 14 3

40

Caiafa 52,15 7 3

41

Anna 53,3 6 5

33

Farisei 53,9 14 2

-64

Irod 53,6 4 1

-29

Leviti 53,9 9 1

-14

Roma 53,9 13 2

7

Cezar 53,11 7 4

-194

Mielul ispasirii 53,12 12 2

-19

Lumina Domnului 53,5 5 7

20

Iisus 53,10 11 4

-20

Silo 53,9 11 2

54

Mesia 53,11 1 1

-42

Iisus 54,1 10 2

-65

Pasti 53,10 13 3

-62

Pâine 53,1 8 5

210

Vin 54,1 4 1

-210

Iona 52,4 6 4

-19

Apa 52,7 9 1

19

Salomea 52,15 15 3

113

Iosi 52,13 2 4

149

Cruce 53,8 10 4

15

Haggai 53,4 7 4

114

Aviv 52,1 8 3

27

Moria 52,3 7 1

27

Sa fie rastignit 53,8 6 2

15

Dacă urmărim cu atenție intervalele de citire putem face niște asocieri interesante.
Yeshua Shmi (Iisus este numele Meu) și Lumina Domnului apar la interval de citire p=20.

Pâine, vin și Iosif apar citite pe verticală pe o matrice de 210.

Cruce și „să fie răstignit” apar pe o matrice cu dimensiunea de 15 coloane.

Aviv (luna în care a fost răstignit Hristos) și Moria (muntele pe care a fost răstignit) sunt citite pe aceeași matrice cu dimensiunea de 27.

Iona și apă apar pe o matrice cu dimensiunea de 19.

Dacă ținem cont de cele învățate până acum vom înțelege că pe o matrice cu dimensiunea de 20 coloane putem citi la propriu mai multe cuvinte. Dintre acestea amintim:

Iisus este numele Meu, Lumina Domnului, Iacov –> 20
Iona, apă, mielul ispășirii, Petru –> 19
ucenicii –> 17
cruce, să fie răstignit –> 15
Maria –> 23

Matematicianul Edwin Sherman a dus cercetarea mai departe ;i a descoperit peste 1600 de coduri extinse, cel mai mare având 73 de litere.

Ca toate aceste cuvinte ascunse să se poată forma presupune ca literele din text să aibă o poziție bine stabilită. Adăugarea sau scoaterea numai a unei singure litere în text ar anula în mare parte aceste coduri.

Personal, admirând și analizând acest grup de cuvinte ascunse în text, mă minunez de designul matematic al textului. Pe de o parte, acest design nu este creat de om, ci de Dumnezeu, iar pe de altă parte, existența acestor cuvinte ascunse ne întărește convingerea că textul profeției ni s-a transmis peste timp fără să fie alterat.

În categoria Articole, codul Bibliei, Coduri | Etichete , , | Comentariile sunt închise pentru Isaia 53 (IV)

Cum se citesc cuvintele ascunse sau codificate în text (II)

Astăzi vom vorbi despre relevanță sau despre cât de relevante sunt aceste cuvinte ascunse.
Mă așteptam ca teologii și preoții să fie mult mai receptivi la subiectul codurilor Bibliei. Constat cu tristețe multă indiferență sau chiar reticență din partea acestora. Cei mai mulți își dau cu părerea asupra subiectului înainte de a citi cartea, sau măcar de a o răsfoi. Alții nu văd nici o legătură între Biblie și matematică. Alții confundă codurile cu Kabala fără măcar să știe ce este Kabala.

Când folosești un soft de analiză pe text a cuvintelor ELS pornești de la un cuvânt sau mai multe pe care dorești să le identifici în text. Nu toate rezultatele sunt relevante. Se caută pe de o parte grupurile de cuvinte cu legătură între ele ce pot fi evidențiate în aceeași matrice, iar pe de altă parte cuvinte sau grupuri de cuvinte ce au legătură cu textul citit pe orizontală.

Din punct de vedere statistic, cu cât cuvintele sunt mai lungi cu atât probabilitatea de a se forma din întâmplare este mai mică. Cu cât cuvintele găsite au legătură între ele cu atât probabilitatea de a se forma din întâmplare este mai mică. De asemenea, cu cât găsim mai multe cuvinte legate ca sens de textul în clar, citit pe orizontală, cu atât probabilitatea de a se fi format din întâmplare este mai mică.

Să dăm un exemplu. Ne așteptăm să găsim codificat cuvântul TORAH în „Facerea”. Și chiar îl găsim ascuns de sute de ori dacă ar fi să căutăm doar la intervale de citire de până la 100. Interesant este că citind la un p=50, din punct de vedere statistic ne așteptăm la 4,4 apariții întâmplătoare. Noi găsim 6. Dar interesant și uimitor este că găsim cuvintul TORAH ascuns chiar din versetul 1 din capitolul 1, începând cu primul „tav” din carte. Poate că mulți dintre cei care citesc cele scrise nu rămân prea impresionați de această descoperire.

Știm că primele cinci cărți din Biblie, scrise de Moise, mai poartă numele de Pentateuhul sau „Legea” (TORAH – în limba ebraică). Este interesant că începând cu primul „tav” din cartea „Facerea” citim la un interval p=50 cuvântul TORAH. El se poate vedea cu ochiul liber în matricea generată de aplicația folosită pentru analiza textului.

Facerea 1,1

Facerea 1,1

Continuam certetarea pe cartea a doua „Ieșirea” și găsim ascuns cuvântul TORAH de 8 ori la un pas de citire de p=50. Statistic ne așteptăm la 4,6 apariți și noi am găsit 8. Așadar, nu le putem explica doar ca apariții întâmplătoare. Observăm că prima apariție începe tot cu primul „tav” din carte. Probabilitatea ca cele două apariții, cei din Facerea și cea din Ieșirea, să fie rezultatul întâmplării este foarte mică.

Iesirea 1, 1

Iesirea 1, 1

Când ajungem cu cercetarea la cartea „Numerii” găsim din nou cuvântul TORAH ascuns la un interval de citire p=50 chiar din versetul 1, cu apariția primului „hey”. În acest caz cuvintul este ascuns de la coadă la început. Statistic sunt așteptate 3,2 apariții, iar noi găsim 5 apariții pentru p=50.

Numerii 1,1

Numerii 1,1

Așadar, în trei din cele 5 cărți ale Torei găsim ascuns, la interval de citire p=50, cuvântul TORAH, care este numele dat colecției cărților lui Moise, chiad vin primul verset al cărții. Pe o matrice de 50 coloane aceste cuvinte sunt vizibile cu ochiul liber.

Mai interesant este că am găsit ascuns cuvântul Iisus, Yeshua, ascuns în cartea Facerea, începând chiar cu primul „iod” din carte, din cuvântul „Bereshit”, la un interval de citire p=521. La acest interval de citire găsim acest cuvânt în cartea Facerea de două ori.

(va urma)

În categoria Articole, codul Bibliei | Etichete , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Cum se citesc cuvintele ascunse sau codificate în text (II)

Cum se citesc cuvintele ascunse sau codificate în text (I)

Să presupunem că dorim să citim cuvintele ascunse folosind metoda tradițională, cea de așezare a textului într-o matrice de diferite dimensiuni. Teoretic putem presupune orice variantă, practic însă fiecare transpunere a textului într-o matrice presupune un efort și timp consumat direct proporțional cu lungimea textului.

Așadar, presupunem că așezăm un text într-o matrice cu 10 coloane, notăm cu „c” numărul de coloane, c=10. Pe orizontală citim textul obișnuit, iar pe verticală ne „sar” în ochi cuvintele „ascunse” în text, adică secvențele de litere echidistante care au pasul de citire „p” egal cu numărul de coloane al matricei, p=10. Pentru cercetătorul atent și cu ochiul format vor ieși în evidență și cuvintele ELS cu pasul 20 sau 30. În acest caz citirea se face tot pe verticală, dar din două în două și respectiv din trei în trei rânduri. Tot pentru un ochi format vor fi vizibile cuvintele ascunse cu pasul de citire ELS p=9 și p=11. Ele vor fi citite pe o linie oblică înclinată la stânga pentru p=9 și la dreapta pentru p=11.
Ideea pe care o reținem este aceea că toate aceste cuvinte sunt vizibile cu ochiul liber pe linii verticale și inclinate pentru cel puțin 5 distanțe ELS diferite.
Matematic acestea sunt următoarele: c, 2c, 3c, c-1 și c-2. Cu alte cuvinte tot ceea ce avem de făcut este să așezăm textul într-o matrice și apoi să identificăm cu atenție cuvintele inteligibile pe care le putem citi după cum am arătat mai sus.

Întrebarea pe care și-o poate pune cineva este: ce relevanță au pentru noi aceste cuvinte citite pe verticală sau pe o linie oblică? Merită să le luam în considerare? Au ele vreo valoare pentru cercetărorul textului biblic sau pentru cititorul de rând? Întrebările acestea sunt justificate.

Răspunsul cel mai simplu este să presupunem că apariția acestor cuvinte este întâmplătoare și cu asta am scăpat de a ne mai bate capul cu aceste cuvinte ascunse.
Dacă însă vrem să luat problema în serios vom apela la calcule statistice pentru a determina dacă cuvintele descoperite sunt doar rezultatul întâmplării sau nu. Dacă apariția lor nu poate fi explicată ca urmare a întâmplării se ridică o întrebare interesantă: cine le-a așezat în text și cu ce scop?

Este important să cunoaștem cine a creat textul și cu ce scop a așezat în el aceste cuvinte ascunse sau codificate? Da. Aceasta este părerea mea. Și cu cât descoperim mai multe cuvinte ascunse ce urmează anumite reguli de asociere cu atât designul matematic al textului este mai complex. Cu alte cuvinte, mai pe înțeles, înseamnă că literele din text au poziții bine stabilite de autorul textului, iar orice intervenție în text duce la înlăturarea designului matematic.

Cred că ați înțeles rolul așezării textului într-o matrice. Dacă în loc de 10 coloane așezăm textul pe 25 coloane, vom putea vedea cuvintele ascunse ce au pasul de citire „p” egal cu 25, 50, 75, 24, 26.

Prin folosirea acestei metode vedem la propriu aceste cuvinte ascunse. Nu știm dinainte ce cuvinte vom descoperi. Abia după ce le citim putem căuta dacă există corelații sau legături între ele.

În cazul folosirii unui soft de analiză pe text, se pornește de la un cuvânt, sau mai multe cuvinte, care apoi sunt identificate pentru orice distanță ELS, dintr-un interval ales și fragment de text ales. Softul poate genera pentru oricare dintre cuvintele identificate matricea de text în care apare.

(va urma)

În categoria Articole, codul Bibliei | Etichete , | Comentariile sunt închise pentru Cum se citesc cuvintele ascunse sau codificate în text (I)

Isaia 53 (III)

Am vorbit despre cuvintele ascunse în textul profetic de la Isaia 53, apoi de felul cum putem să le vedem cu proprii noștri ochi. În continuare vom arăta cum se face astăzi citirea acestor cuvinte ascunse vederii la citirea textului tipărit în mod clasic.

Vreme de secole ințelepții evei au căutat să decopere cuvintele ascunse în textul biblic. Au lucrat manual, numărând litera cu litera, sau au așezat textul într-o matrice cu 10, 20, sau 50 de coloane. Metoda cerea timp și un efort imens. Acesta este motivul pentru care codurile sau cuvintele ELS ascunse în textul biblic nu au putut fi explorate eficient. Abia în secolul XX cercetarea a fost reluată folosind tehnica de calcul. În urma cu trei decenii câțiva cercetători din Israel au început să introducă Vechiul Testament într-o baza de date și sa creeze un soft pentru analiza textului. De atunci analiza textului biblic a devenit posibilă pentru orice cercetător interesat de studiul biblic. Cu ajutorul acestor aplicații se pot identifica sute de mii de cuvinte ascunse. Munca cercetătorului este aceea de a descoperi grupurile de cuvinte semnificative, care au legătură între ele sau care sunt în corelație cu textul în care apar.

Nu are rost să descriem procedura software de căutare și identificare a cuvintelor. Important este să ne concentrăm asupra rezultatelor.
Softul identifică cuvântul sau cuvintele căutate, indicând poziția fiecărei litere și pasul de citire, precum și anumite calcule statistice. De asemenea se poate genera, vizualiza și lista matricea în care apar aceste cuvinte.

Mai jos prezentăm o diagramă cu poziția cuvintele ascunse și identificate în Isaia 52, 53.

Diagrama cuvintelor codificate in Isaia 53

Diagrama cuvintelor codificate in Isaia 53

Diagrama cuvintelor codificate in Isaia 53 - continuare

Diagrama cuvintelor codificate in Isaia 53 – continuare

După cum putem observa majoritatea cuvintelor sunt ascunse în versetele 7 – 11.
Poate crede cineva că apariția acestor cuvinte grupate, legate între ele și cu mesajul din textul profetic, este întâmplătoare? Din punct de vedere statistic apariția lor nu poate fi rezultatul întâmplării.

(va urma)

În categoria Articole, codul Bibliei, Matrici | Etichete , , | 3 comentarii

Isaia 53 (II)

Am amintit în articolul precedent o parte dintre cuvintele ascunse care apar în textul de la Isaia cap. 53. Poate că cineva se întreabă, cum putem vedea aceste cuvinte? Cum le putem face vizibile? Vom explica în cele ce urmează ce este de făcut. Mai întâi să lămurim un aspect legat de scrierea textului. Știm cu toți că textul se citește pe orizontală, de la stânga la dreapta, iar în ebraică de la dreapta la stânga. Știm, de asemenea, că există diverse ediții tipărite în diferite formate, cu litere mai mari sau mai mici, cu rânduri mai lungi sau mai scurte. În toate edițiile textul rămâne același.

Acum, întrebați-vă dacă în loc să scrieți textul pe rânduri mai lungi și mai scurte, puneți același text pe rânduri ce au același număr de litere, textul se schimbă cu ceva? Așezăm textul pe rânduri în așa manieră ca literele să fie aranjate unele sub altele, așa cum sub aranjate elementele unei matrici pe rânduri și coloane. Veți fi de acord cu mine că textul se poate citi la fel de bine, pe orizontală rând cu rând.
În continuare eliminați spațiile dintre cuvinte și celelalte semne, în așa fel ca să rămână numai literele. Acum avem textul ca un șir de litere, așezat pe rânduri și cu literele unele sub altele.

Puteți face acest exercițiu mental sau puteți folosi ca exemplu orice fragment de text pe care să exersați.
În continuare, închipuiți-vă că rescriem textul în mai multe variante. Începem cu rânduri ce conțin 2 litere. Așezăm textul pe rânduri cu 2 litere. Apoi continuăm cu scrierea textului pe rânduri cu 3 litere, apoi cu 4 litere și așa mai departe până ajungem să scriem șirul de litere al textului pe două rânduri. În final vom avea același text scris pe rânduri în mai multe variante, începând de la 2 coloane până n/2 coloane, unde „n” este numărul total de litere din textul nostru.
După cum vedeți textul este același și poate fi citit în orice variantă linie cu linie. Diferă doar lungimea rândurilor.
Este greu? Este complicat de înțeles? Cred că nu. În loc să scriem textul la nimereală, fără să ținem cont de lungimea rândurilor, am avut grijă să aranjăm literele din text ca să arate bine ca într-o matrice. Vom vedea îmediat de ce am făcut această muncă.

Textul este aranjat cu literele unele sub altele și are sens, de la un capăt la altul, citit pe orizontală rând cu rând. Acum, dacă luăm fiecare variantă de scriere și o privim cu atenție, este posibil ca pe verticală să citim anumite cuvinte cu sens. Studiind cu atenție fiecare variantă vom descoperi în fiecare dintre ele cuvinte inteligibile ce pot fi citite pe verticală. Textul citit pe orizontală este mereu același. În fiecare matrice de text vom descoperi asemenea cuvinte cu sens citite pe verticală. Mai multe sau mai puține. Într-un text oarecare, aranjat așa cum am arătat în cele de mai sus, numărul de cuvinte inteligibile ce pot fi descoperite, ca apariții întâmplătoare, poate fi calculat statistic.

Este bine să reținem că literele care formează un cuvint inteligibil pe care îl citim pe verticală poartă numele de secvență de litere echidistante. În engleză se prescurtează ELS.

Unii vor zice: „e prea complicat cu atata matematică”. Ce este așa de complicat? Dacă măsurăm dinstanța dintre literele unui cuvânt citit pe verticală vom observa că este egală cu numărul de coloane din variante de text pe care am citit. Și cu un pic de atenție vom înțelege acum că pe fiecare matrice de text vedem pe verticală cuvinte citite ca secvență de litere echidistante ce au pasul de citire egal cu numărul de coloane al matricei respective.

În concluzie, când un text este așezat sub forma unei matrici, cu „m” coloane, cuvintele „ascunse” în text, ca secvențe de litere echidistante cu pasul de citire „m”, sar în ochi, devin vizibile pentru ochiul format.
Toată munca de aranjare a textului în matrici de diferite dimensiuni are ca scop evidențierea pentru ochiul uman a cuvintele ELS „ascunse” în text.

La prima vedere totul pare părea o joacă interesntă, un test de perspicacitate, de amuzament. Nu știi dinainte ce cuvinte vei vedea cu proprii ochi. Multe dintre aceste cuvinte se formează din întâmplare, în sensul că nimeni nu și-a propus să le pună acolo.

În articolul următor ne vom întoarce la textul biblic.

(va urma)

În categoria Articole, codul Bibliei, Coduri, Matrici | Etichete , , , | Comentariile sunt închise pentru Isaia 53 (II)

Isaia 53 (I)

Încerc astăzi să vă prezint unul dintre cele mai uimitoare grupuri de coduri descoperit de cercetătorii Yakov Rambsel și Jeffrey Grant în cartea profetului Isaia capitlul 53.

Cei familiarizați cu teologia biblică știu că proorocul Isaia mai este numit și „evanghelistul Vechiului Testament”, pentru profețiile sale mesianice. Capitolul 53, în care ni se vorbește despre „robul Domnului”, Ebed Iahveh, este o profeție mesianică ce descrie cu multe amănunte pătimirile lui Mesia.

Isaia a scris cartea sa cu cca. 700 de ani înainte de nașterea Domnului nostru Iisus Hristos, iar cele mai vechi manuscrise ale cărții Isaia au fost descoperite la Marea Moartă, Qumran, și au fost datate ca fiind mai vechi de sec. I î.Hr. La acestea se adaugă și textul Septuagintei, traducerea în limba greacă a Vechiului Testament, realizată în sec. III î.Hr. Așadar, nu se poate obiecta că textul profeției ar fi fost redactat după nașterea și Învierea Domnului Iisus Hristos.
Descrierea făcută de profetul Isaia este precisă și uimitoare. Înțelepții evrei socotesc că pericopa profetică din Isaia cap. 53 se referă la poporul lui Israel și nu la o persoană singulară, Mesia, care avea să vină.

Cine putea cunoaște pe vremea când s-a redactat textul, în sec. 7 î.Hr., care vor fi ucenicii lui Iisus și contextul în care va pătimi Hristos. Putea cunoaște cineva, afară de Dumnezeu, numele Apostolilor, a lui Petru, Andrei, Ioan, Iacov și ceilalți, ale femeilor mironosițe, ale arhiereilor, a lui Irod, simbolul pâinii și al vinului, al lui Iona și al apei, luna când va pătimi, numele lui Mesia și multe alte amănunte legate de pătimirile și răstignirea lui Hristos? De bună seamă că Dumnezeu cunoștea toate aceste amănunte. Ceea ce este impresionant și totodată uimitor este faptul că aceste nume sunt ascunse în textul profeției mesianice din capitolul 53 de la Isaia.
Ne punem întrebarea firească dacă putea Isaia sau oricare om din vremea lui să ascundă aceste informații în textul profetic? Chiar de s-ar fi cunoscut aceste amănunte tot ar fi rămas dificil de redactat un text care să ascundă atât de multe informații legate de evenimentul descris în textul de suprafață.
Care sunt acele cuvinte ascunse despre care am amintit mai sus? Iată o parte dintre acestea enumerate mai jos:

– Iisus este numele Meu, nazarinean, Galileea, Mesia, Maria, Iosif, Salomeea, Iosi;
– Petru, Ioan, Iacov, Andrei, Filip, Toma, Matei, Simon, Tadeu, Matia, preot;
– Caiafa, Anna, farisei, leviți, Irod, Roma, Cezar;
– ucenicii plâng, Șilo, Paști, Haggai, cruce, Aviv, Moria, să fie răstignit;
– pâine, vin, Iona, apă, mielul ispășirii, Lumina Domnului

Poate cineva crede că toate aceste cuvinte sunt rezultatul unor apariții întâmplătoare? Calculele statistice ne arată că acest grup de cuvinte compact nu poate fi rezultatul întâmplării.
Cercetarea începută de Yakov Rambsel a fost continuată de matematicianul Edwin Sherman, care a descoperit peste 1600 de coduri extinse.

(va urma)

În categoria Articole, codul Bibliei | Etichete , , , , | Comentariile sunt închise pentru Isaia 53 (I)