Zeii din vechime, extratereștri de astăzi (XXII)

Publicat în 14/04/2020 de Teodosie Paraschiv

Mă gândesc la vremurile pe care le trăim și la cele 42 de articole scrise și îmi doresc ca acestea să nu rămână fără concluzii. Uneori am impresia că evenimentele se derulează cu mare viteză. Parcă ne apropiem de sfârșitul timpului. Trăim într-un univers cuantic, într-un univers în care viitorul este incert, nu este scris, pentru că noi suntem cei care scriem viitorul. Noi suntem cei care creăm viitorul prin propriile noastre gânduri și fapte. De noi depinde ce va fi și cât de repede va fi. Acesta este un gând încurajator. Îmi aduce aminte de profetul Iona, care a fost trimis să profețească distrugerea cetății Ninive. Însă pentru pocăința locuitorilor profeția a fost anulată, iar distrugerea amânată. Semnele vremurilor ar trebui să ne trezească la realitate. Informațiile cuprinse în aceste articole ar trebui să ne trezească la realitate.

Lumea aceasta este umbră și vis, este o iluzie în raport cu viața veșnică. Din perspectivă cuantică, putem să ne închipuim lumea aceasta materială ca pe o hologramă. Nu greșim cu nimic. Sf. Părinți se exprimă prin alte cuvinte, însă descriu aceeași realitate iluzorie.

Concluziile care urmează nu sunt finale, ci parțiale și ne ajută ca să păstrăm mai ușor în minte imaginea acestul puzzle la care lucrăm.

Recapitulare

Au existat civilizaţii străvechi pierdute? Sursele ajunse până la noi afirmă că da. Media academică afirmă că sunt mituri. Cine au dreptate, sursele istorice sau presupunerile istoricilor?

Sursele istorice din Orient, păstrate în limba sanscrită, împinge în trecut existenţa unor civilizaţii străvechi pierdute cu zeci de mii de ani. [1] În sprijinul acestor informaţii istorice vin construcţiile megalitice străvechi răspândite pe toate continentele.[2][3][4][5]

Dacă există construcţii megalitice, atunci au existat şi civilizaţii avansate tehnologic care le-au construit. Dacă există artefacte străvechi, ce presupun o tehnologie înaltă de fabricare şi de prelucrare cu înaltă precizie, atunci au existat şi constructorii acestor artefacte.[4]

Cât de vechi sunt construcţiile megalitice şi artefactele descoperite? Este greu de estimat atâta vreme cât media academică refuză să accepte evidenţa şi susţine teoria evoluţionismului istoric. Cercetătorii nu sunt atât de obiectivi pe cât ar trebui să fie. Ştiinţa s-a poticnit în ea însăşi. „Noi îi privim pe savanţi cu o doză de respect şi când ei ne spun ceva, noi credem că trebuie să fie adevărat. Uităm că sunt doar oameni şi sunt supuşi aceloraşi prejudecăţi religioase, filosofice şi culturale ca şi noi ceilalţi”. [6] „Adevărul este că ştiinţa, aşa cum este definită chiar de partizanii ei, este un teren nesigur de teorii la modă şi opinii care, de regulă, se bat cap în cap – uneori de-a dreptul jenant”. [7]

Cred că ar trebui să lămurim încă de la început un aspect foarte important. S-a întâmplat ceva în secolul al XVI-lea, ceva care se uită, sau, mai bine zis, este trecut sub tăcere voit. În secolul al XVI-lea cunoaşterea a fost împărţită în ştiinţă exactă şi ştiinţă ocultă. Ştiinţa exactă a fost oferită maselor, iar partea ocultă a fost rezervată iniţiaţilor. Ştiinţa ocultă, partea metafizică a cunoaşterii, nu a dispărut niciodată, ci doar a fost ascunsă de ochii profanilor.[8]

Această acţiune face parte din planul de separare a religiei de ştiinţă, a credinţei religioase de sistemul de învăţământ public. Cine sunt iniţiatorii şi promotorii acestor direcţii ştim. Sunt organizaţiile masonice cele care şi-au rezervat partea ocultă a cunoaşterii. În acest context, pentru omul de ştiinţă, de tip nou, Dumnezeu nu există. Nu există nici îngeri, nici demoni, nici suflete. Nu există lume spirituală, ci doar lumea aceasta materială. Astfel lumea spirituală a fost şteasă cu buretele. Din acel moment, istoria a fost rescrisă de enciclopedişti, şi ei membri ai masoneriei.

Lumea a fost „alfabetizată” cu o istorie rescrisă în care toate referinţele ce făcea trimitere la spiritualitate şi divinitate au fost interpretate ca mituri, sau creaţii ale minţii omului primitiv, speriat de forţele naturii. Aici în aceste informaţii găsim cheia înţelesului, cheia ştiinţei.

În decursul timpului, tot ceea ce s-a descoperit şi nu a putut fi încadrat în limitele materialismului atomist, a „normalului”, a fost etichetat drept fenomen „paranormal”. Din punct de vedere ştiinţific doar fenomenele normale există, în timp ce cele „paranormale” sunt doar închipuiri ale minţii umane. Din acelaşi punct de vedere ştiinţific fenomenele paranormale nu există.

De peste 150 de ani ştiinţa se opune oricăror evidenţe care aduc în atenţia publicului lumea spirituală. Mediul academic depune eforturi constante şi disperate pentru a ţine marele public departe de orice evidenţe care susţin existenţa unei lumi mult mai complexe decât cea strict materială. Că o paranteză putem reţine că în fizica cuantică lumea spirituală este denumită univers paralel.

Aceleaşi forţe oculte care au militat pentru separarea cunoaşterii, a ştiinţei de religie şi a credinţei (Bisericii) de învăţământ promovează şi susţine până astăzi lupta împotriva religiei. [9][10] Am dorit să lămuresc acest aspect pentru a putea înţelege mai uşor de ce mediul academic şi poziţia oficială a cercetătorilor refuză să accepte orice dovadă care ar clătina dogma evoluţionismului materialist în decursul istoriei.

Acest mediu academic a inventat a priori o scară a evoluţiei civilizaţiei umane şi orice probă descoperită este evaluată potrivit acestei scări. Dacă se încadrează pe această scară a evoluţiei, proba este acceptată ca „dovadă” şi declarată autentică. În cazul în care proba supusă analizei nu susţine scara evoluţiei, atunci aceasta este catalogată drept un fals. Aşa se face cercetarea în toate domeniile ştiinţifice, inclusiv în arheologie. De pildă în medicină, homeopatia este respinsă ca metodă de medicină alternativă pe motiv că acolo unde nu este materie nu poate exista efect. La fel medicina energetică este respinsă pentru acelaşi motiv, întrucât clatină dogma materialismului.

Acum cred că înţelegeţi de ce construcţiile megalitice sunt datate ca fiind mai recente decât în realitate, şi de ce cunoştinţele avansate de astronomie ale anticilor sunt contestate. Pentru că ele nu corespund scării evoluţionismului materialist. Ştiinţa nu poate accepta existenţa unor civilizaţii străvechi avasate din punct de vedere tehnologic pentru că aşa ceva ar pune sub semnul întrebării falsa teorie a evoluţionismului materialist. Oamenii s-ar întreba, cum au apărut aceste civilizaţii, cum au obţinut tehnologia folosită şi cum au dispărut? Cine sunt zeii şi de unde au venit? Miza care este în joc este mult mai mare decât ne-am închipuit. Vom lămuri aceasta în cele ce urmează.

Anticipând, putem spune că vom descoperi că cei care au falsificat ştiinţa şi istoria umanităţii au fost şi sunt în contact cu „zeii”, cărora le contestă existenţa în ochii lumii. Am descoperit că există o conspiraţie pusă la cale de aceşti „zeii” împreună cu membrii organizaţiilor oculte care controlează din umbră întreaga lume.[11][12][13][14][15]

Să revenim la civilizaţiile străvechi pierdute. Vestigiile arheologice păstrate până astăzi, pe pământ, sub pământ şi sub ape, precum şi artefactele descoperite dovedesc fără putinţă de tăgadă că au existat civilizaţii străvechi ce au deţinut tehnologii avansate, comparabile cu cele de astăzi, poate chiar mai avansate. Vechimea multora dintre aceste vestigii, cum ar fi cele de la Gobekli Tepe, din Turcia, este estimată la aproximativ 13.000 de ani. [5] Gobekli Tepe („Dealul Burtos” sau „Dealul Umflat”) este cel mai vechi complex architectural de pe planetă. În mod suprinzător, a început să fie cercetat cu atenţie abia în urmă cu 20 de ani.

Cine sunt zei din vechime şi cine a inventat religiile politeiste? Răspunsul cercetătorilor îl găsim în manualele de istoria religiilor, de mult depăşite de descoperirile făcute în ultimile decenii. Istoricii afirmă că zeii sunt plăsmuiri ale minţii omeneşti, personificări ale forţelor naturii făcute de omul primitiv.

Pe de altă parte, sursele istorice scrise, ajunse până la noi, şi tradiţiile păstrate din timpuri imemoriale la toate popoarele ne spun că aceşti „zei” au venit de undeva „de sus, din cer”. Cartea lui Enoh vine şi ea cu informaţii extrem de valoroase, care ne ajută să dăm sens acestor tradiţii străvechi ajunse până la noi. Din această carte aflăm că „zeii” din vechime sunt fiinţe cereşti care şi-au părăsit lăcaşul ceresc şi misiunea lor pentru a-şi lua soţii dintre fiicele oamenilor. Informaţiile cuprinse în cartea lui Enoh lămuresc şi originile ocultismului [16], care este pus pe seama zeului egiptean Toth, sau Hermes Trismegistul, considerat foldatorul alchimiei şi al hermetismului, personaje pe care cercetătorii le consideră mitice.

Acum nu ne mai miră faptul că cercetătorii neagă existenţa ocultismului. Aşa cum am arătat, pentru ştiinţa exactă ocultismul nu există. Iar dacă nu există ocultism, nu există nici origini pentru ceva fictiv, nu există nici Toth, nici Hermes Trismegistul. A nega ceea ce nu-ţi convine este foarte simpli! Reţineţi faptul că ocultismul este rezervat doar pentru cei iniţiaţi.

Tot din cartea lui Enoh mai aflăm că acele fiinţe cereşti căzute au învăţat pe oameni să le aducă jertfe şi au pus bazele religiilor politeiste. Această informaţie este în concordanţă cu Sf. Scriptură care afirmă că Dumnezeul biblic, Iahve, nu este unul dintre zeii neamurilor, ci Dumnezeul zeilor şi Domnul domnilor, Creatorul a toate.

Dar ce s-a întâmplat cu memoria scrisă a lumii? Au fost distrusă de calamităţi, intenţionat sau cenzurată. Singurele scrieri vechi care s-au păstrat sunt în sanscrită. În ele sunt amintite civilizaţii străvechi de zeci de mii de ani, de războaie între zei, în care s-au folosit arme teribile, şi a căror efecte descrise ne duc cu gândul la armele nucleare şi cele laser, precum şi de aparate de zbor de diferite tipuri. [2] Înformaţiile conţinute în aceste scrieri sunt prea amănunţite pentru a fi considerate simple invenţii ale minţii autorilor. Cercetătorii din secolul al XIX-lea aveau de ce să se îndoiască de veridicitatea informaţiilor conţinute în aceste scrieri, dacă ţinem seama de faptul că la acea vreme încă nu se inventaseră aparatele de zbor mai grele decât aerul şi nici armele nucleare, armele laser şi cele sonice, sau care folosesc undele scalare.

Putem observa cu uşurinţă că dacă s-ar renunţa la dogma evoluţionismului materialist şi la aversiunea faţă de tot ceea ce este de natură spirituală, probele pe care le deţinem ar fi intermpretate din cu totul altă perspectivă.

În concluzie la cele afirmate până acum putem spune că au existat civilizaţii străvechi, astăzi pierdute, care au deţinut tehnologii avansate, iar zeii nu sunt plăsmuiri al minţii umane, nici personificări ale forţelor naturii, ci fiinţe cereşti, coborâte din cer, care şi-au părăsit menirea lor, fiinţe pe care noi le numim „îngeri căzuţi”. „Dumnezeii neamurilor sunt demoni”, spune Sf. Scriptură.

(Va urma)

Bibliografie

[1] Ramachandra Dilshitar, War in Ancient India, Macmillan&Co, Madras, Bombay, Calcutta, London, 1944.
[2] David Hatchers Childress, Tehnologia zeilor. Fascinanta cunoaştere a anticilor, Editura Vidia, Bucureşti, 2012.
[3] Emilian M. Dobrescu şi Edith Mihaela Dobrescu, Civilizaţii succesive. Modelarea extraterestră, vol. I, Artefacte importante, Editura Triumf, Bucureşti, 2017.
[4] Christopher Dunn, Lost Technologies of Ancient Egypt. Advanced Engineering in the Temples of the Pharaohs, Bear & Company, Toronto, 2010.
[5] Robert M. Schoch, Civilizaţia uitată, Editura Lifestyl, Bucureşti, 2016.
[6] Michael Talbot, Universul holografic, Editura Cartea Daath, Bucureşti, 2004, p. 16.
[7] Dr. Keith Scott-Mumby, Medicina virtuala. O noua dimensiune in vindecarea energetica, Editura Vidia, Bucuresti, 2013, p. 14.
[8] Papus, Kabbala. Tradiţia secretă a Occidentului, Editura Herald, Bucureşti, 2016 .
[9] Radu Comănescu, Emilian M. Dobrescu, Francmasoneria. O nouă viziune asupra lumii civilizate, vol. I, Editura Vaklahia, București, 1991.
[10] Christian Jacq, Francmasoneria. Istorie și inițiere, Editura Venus & Schei, București – Brașov, 1994.
[11] COLEMAN, John, Ierarhia conspiraţiilor. Povestea comitetului celor 300, Editura Antet, f.l., 2005.
[12] A Ralph Epperson, Noua ordine mondială, Editura Alma, 1997.
[13] Dr. Steven M. Greer, Adevărul ascuns. Informaţii interzise, Editura Daksha, Bucureşti, 2008.
[14] Jan van Helsing, Organizaţii secrete şi puterea lor în secolul XX, Editura Alma, 1996.
[15] Jan van Helsing, Să nu atingi această carte, Editura Antet, f.l., 2005.
[16] Alexandrian, Istoria filosofiei oculte, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994.

În categoria civilizatii stravechi, Istorie | Etichete , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Zeii din vechime, extratereștri de astăzi (XXII)

Am achiziționat noi materiale documentare

Publicat în 12/04/2020 de Teodosie Paraschiv

În urmă cu câteva zile am achiziționat noi materiale documentare, care însunează câteva mii de pagini.

Materiale documentare noi
Materiale documentare noi

Îmi va lua ceva timp ca să o pot parcurge și ca să pot prelucra informațiile obținute.

  1. Gen. Emil Străinu, Fenomenul OZN și serviciile secrete, Editura Soliris Print, București, 2008, este o carte pe care am parcurs-o pe jumătate. Am găsit în ea multe cazuri noi pe care nu le-am mai întâlnit la alte surse.

Relatează în câteva cuvinte despre cazul Roswell, între care am găsit și detalii noi. De asemenea, menționează de experimentul Philadelphia. Are un capitol de spre investigațiile militare ale OZN-urilor. Prezintă istoria cercetării OZN-urilor. În continuare amintește despre proiectele:

  • Sign, care cuprinde cercetarea inițială a fenomenului OZN,
  • Grudge, de negare totală a existenței OZN-urilor și
  • Blue Book, care începe bine, dar sfârșește cu negarea totală a fenomenului.

Sunt amintite și mărturii privind mușamalizarea cercetării fenomenului OZN, cu multe situații în care se merge până la amenințarea cu moartea.

Cartea mai cuprinde informații despre tot felul de întâlniri ale avioanelor militare sau civile cu OZN-uri. Într-un alt capitol amintește despre „oamenii în negru”, o informații pe care nu am mai găsit-o în alte surse. Manifestările acestor personaje este stranie. Par a fi niște ființe robot, au fizicalitate, dar par să apară de nicăiri și tot așa să dispară.

Mașinile cu care se deplasează și hainele pe care le poartă sunt noi, și nu par folosite, iar mașinile par a fi și ele „materializate”. Se aseamănă manifestărilor demonice.

Am descoperit descrise multe cazuri noi despre care nu am aflat din alte surse. Din cazurile descrise, se pare că OZN-urile au forme eterice, de globuri luminoase, nori luminoși, ceață, de diferse forme și culori și care interacționează cu aparatele de zbor, adică au efecte fizice asupra aparaturii de navigație sau efecte psihologice asupra piloților. Aceste detalii îmi amintesc de afirmațiile dr. Steven M. Greer și Florin Gheorghiță.

Autorul nu amintește nimic de ofițerii Milton Willian Cooper și Philip Corso, și nici de dr. Steven M. Greer.

Despre aparatele de zbor germane testate în timpul celui de al doilea război mondial spune prea puține lucruri și nu amintește nimic de aparatele Vril și Haunebu.

  1. Frank Joseph, Întâlniri militare cu extratereștri. Adevăratul război al lumilor, Editura In extenso, București, 2019.
  2. David Wilkinson, Știința, religia și căutarea vieții inteligente extraterestre, Editura In extenso, București, 2017.
  3. Stefano Breccia, Un surprinzător contact în masă, Editura In extenso, București, 2019.

Pe lângă aceste materiale documentare am mai achiziționat, la recomandarea unei cunoștințe „Secretul suprem”, 2 volume, lucrare scrisă de David Icke. Este o carte de mare sinteză. A sosit la momentul potrivit, însă îmi va lua ceva timp ca să o parcurg pe îndelete.

  1. David Icke, Secretul suprem, 2 vol., Editura Daksha, București, 2006.

Deși a fost editată acum 14 ani abia acum am aflat de ea. Constat încă o dată că informațiile se atrag unele pe altele.

Pentru că nu doresc ca articolele publicate până acum să nu rămână fără concluzii, în zilele următoare voi publica câteva concluzii parțiale ce au la bază materialele deja publicate.

În categoria civilizatii stravechi, Istorie | Etichete , , , , , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Am achiziționat noi materiale documentare

Zeii din vechime, extratereștri de astăzi (XXI)

Publicat în 04/04/2020 de Teodosie Paraschiv

Vom continua cu prezentarea descoperirilor făcute de dr. Corrado Malanga și echipa sa. El vorbește în continuare de „matricea din puncte de lumină”, numită de el convențional „suflet” sau „partea sufletească” din om. Dar această parte sufletească nu este exact același lucru cu ceea ce noi numim suflet. Anticii considerau omul format din trup, suflet și spirit. Dar în greacă există termeni diferiți pentru fiecare parte (soma, psihe și pnevma), pe lângă care mai este și termenul pentru minte „nous”.

Dr. Corrado Malanga explică, sau cel puţin să încercă să explice, de ce extratereştri vin aici (toate aceste rase diferite) şi ce vor. Extratereștri vor un singur lucru, acelaşi, un lucru pe care ei nu-l au, dar se pare că îl au oamenii. La începutul cercetărilor nici nu știa că acest lucru există. Membrii echipei sale de cercetare credeau că extratereștri vin aici pentru că nu se pot reproduce și caută să-și îmbunătățească ADN-ul.

Informațiile pe care ni le oferă în continuare nu le-am mai găsit la alți autori. El face un pas înainte în descrierea fenomenului OZN și a extratereștrilor.

Răpiții descriu că sunt introduși într-o maşină, pe care o vor descrie ca pe un tub, sau un fel cilindru orizontal. Acest tub a fost descris practic de toţi, dar cu nume diferite – camera tubului, camera cilindrului, camera matrioşelor, – pentru că sunt mai multe tuburi unul în altul -, camera cuptorului, camera maşinii de spălat, pentru că există un hublou prin care intri. Apoi vei simţi o vibraţie puternică care te face să crezi că ceva se mişcă foarte repede, în sens centrifug, rotindu-se. Numele erau diverse, dar situaţia era aceeaşi. Subiectul povesteşte că este introdus în această maşinărie, maşinăria se închide, iar la un moment dat subiectul vede prin hublou (pentru că are un hublou în acest sarcofag), un cilindru vertical transparent umplut cu un lichid albăstrui-verzui, care se umple cu o creatură, iar creatura care se formează pentru câteva momente devine el însuşi. O copie a sa. În acea clipă subiectul se teme foarte tare că şi-a pierdut identitatea. El se întreabă: „Care sunt eu? Sunt eu sau sunt el?”

Peste câteva clipe această vibraţie foarte puternică face să se întâmple ceva. Subiectul nu mai descrie ceea ce se întâmplă din interiorul acestei maşinării, ci este sus zburând prin această cameră imensă şi descriind totul de sus. La început Corrado Malanga și echipa sa au crezut că ar fi vorba de un soi de proces mental în care subiectului i-ar fi teamă să descrie ceea ce se întâmplă.

Apoi urmează o serie de întrebări de control din a căror răspuns ceea ce descrie subiectul seamănă cu ceea ce mărturisesc cei ce trec prin moarte clinică. Subiectul își vede de undeva de sus trupul său în cilindru, dar el cel care vede nu are mâini, nici picioare, și vede în toate direcțiile.

Iată un fragment de dialog:

– Mă văd pe mine într-un recipient orizontal. Dar mă văd şi într-un recipient vertical. Suntem doi de eu identici.
– Şi care este cel adevărat?
– Cel din recipientul orizontal.
– Şi celălalt?
– Celălalt este o copie.
Asta îţi spune subiectul sau conştiinţa sa de sus. Noi continuam să nu înţelegem.
– Cum te numeşti?
– Noi nu avem nume.
– Câţi ani ai?
– Ce înseamnă asta?
L-am întrebat încercând să formulez altfel întrebarea:
– De cât timp exişti?
– Dintotdeauna.
Îţi zicea asta pe un ton de parcă ar fi vrut să spună:
– Ce faci? Nu înţelegi?
– Dintotdeauna? Atunci descrie-te.
– Sunt o matrice de puncte de lumină, lumină în lumină, dar voi nu o puteţi vedea. Sunt viaţa.”

De aici nu am înţeles nimic, însă am înţeles un lucru fundamental. Adică, reproducând acest tip de experienţă tuturor răpiţilor care au urmat acestei întâmplări, toţi descriau aceeaşi situaţie, chiar dacă prin cuvinte diferite. Ne aflam în faţa a ceva ce ieşea din corpul nostru, pleca pe unde avea chef zburând prin cameră, această chestie fiind cu totul altceva decât corpul. A trebuit să-i dăm un nume acestei chestii, adică să o identificăm. Când dai un nume unui lucru înseamnă că vrei să-l identifici. Încă o dată puteam să o numim Giovanni, Giuseppe, Francesco, dar ne-am gândit că ar fi util să o numim suflet, partea sufletească.

Din sute de hipnoze a ieşit la iveală acelaşi discurs.

„Eu sunt partea sufletească. Eu sunt partea care este cea mai apropiată de Creaţie.” „Ei (extratereştri) mă vor pe mine, pentru că eu sunt viaţa. Dacă ei reuşesc să mă ia, ei vor trăi pentru totdeauna, vor deveni nemuritori. Ei vor nemurirea pe care oamenii o au, dar pe care extratereştri nu o au.”
Foarte ciudat! Chiar dacă trebuie să precizăm, încă o dată, că în lumea Egiptului Antic regăsim acelaşi tip de discurs.
De exemplu, pentru egiptenii antici omul avea 4 tipuri de structuri: corpul, mintea, sufletul şi spiritul. În particular Ka şi Ba erau spiritul şi sufletul. Iar egiptenii spun, cei antici, bineînţeles, că Ba-urile, părţile sufleteşti, sunt cele care oferă viaţă eternă. Sunt acele lucruri care îi vor permite faraonului să învieze, dar acestea sunt şi numărate.

Nu toţi au aceste părţi sufleteşti, ci doar o anumită parte din populaţie. Ei bine, răpiţii noştri spuneau aceleaşi lucruri în hipnoză. Dar nu numai asta.
Când am început să aprofundăm problema, partea sufletească a spus foarte clar că ea era lipită de ADN-ul fiinţei umane.

– Şi au toţi această parte sufletească?
– Nu, a răspuns partea sufletească. Doar 20% dintre fiinţele umane au acest lucru.

E ceva ce are spaţiu, energie potenţială, dar care nu are axa timpului, însă are conştiinţă. Această parte sufletească este incapabil să vadă şi să se localizeze în timp.

– Unde locuieşti?, am întrebat-o odată pe o parte sufletească.
Partea sufletească rămâne tăcută pentru câteva momente şi apoi îmi spune:
– Dar noi nu locuim. Noi existăm. Şi prin existenţa noastră există şi locul unde suntem.

În această frază este o carte de fizică de 400 de pagini. Ce înseamnă asta? Înseamnă că eu exist aici şi există şi camera în care mă aflu, doar pentru că eu exist. Pentru că altfel, camera în care mă aflu nu ar exista, pentru că eu sunt cel care a creat-o prin existenţa mea. Acest concept este foarte important din punct de vedere filosofic şi fizic, pe care îl putem regăsi şi în cărţile lui Khrisnamurti și ale lui Bohm – cunoscut fizician al realităţi şi virtualităţii, care spune că universul nu există, că spaţiul şi timpul sunt virtuale, că universul este o hologramă unică.

Pentru mai multe informații privind universul holografic vă recomand cartea lui Michael Talbot, Universul holografic.[1]

Extratereștrii ce fac? Unii folosesc luxul alții se folosesc de tehnologie pentru a fura energia părții sufletești.

Luxul intră în interiorul corpului. Până în momentul în care extratereştri nu vor reuşi să ne ia în mod stabil partea sufletească trebuie să vină şi să o ia de la sursă. Luxul întră în corp şi se hrăneşte din partea sufletească, aceasta nefiind deloc conştientă de ceea ce se întâmplă. Luxul ia energia şi o duce, ca un rezervor, la marea energie a Luxului gigant.

Extratereștri nu pot să ia partea sufletească şi să o ţină undeva, pentru că nu au posibilitatea să facă asta.Nu există tehnologia prin care să facă asta. Este nevoie de un corp care să ţină partea sufletească. Iar partea sufletească spune acest lucru foarte clar.

În concluzie, Corrado Malanga a descoperit că în om există o matrice de lumină, pe care el a denumit-o convențional, „suflet” sau „parte sufletească”. Această parte sufletească se definește pe sine ca pe o „matrice de lumină”, ceea ce noi numim viață. Ea nu are noțiunea timpului, însă are conștiință. Această parte sufletească spune că este lipită de ADN-ul uman. Cu alte cuvinte se află în fiecare celulă a corpului. Este partea cea mai apropiată de creație și Creator. Interesant și greu de explicat este faptul că partea sufletească afirmă că numai 20% dintre ființele umane au acest lucru.

Îmi este greu să fac legătura între această matrice din puncte de lumină cu ceea ce noi numim suflet, minte sau spirit. În teologie și în limbajul curent folosim noțiunile de trup, minte, suflet, spirit, iar în același timp spunem că omul este format din trup și suflet. Cum le legi pe toate acestea între ele? Ce este sufletul și ce este spiritul? Există vreo diferență între ele? Și dacă există, care este ea? De cele mai multe ori teologii trec pentru aceste amănunte. Preferă să le ocolească. Sau pare că folosim un limbaj dublu. Una declarăm și alta credem.

Scot în evidență aceste lucruri pentru a arăta că teologia actuală este departea de a explica omul și lumea în care trăiește. Cu atât mai mult este departe de a explica și înțelege lumea spirituală. Teologia actuală este extrem de reducționistă. Având în minte aceste lucru îmi vine să dau dreptate, chiar și parțial, celor care afirmă că teologii și clerul țin pe oameni departe de adevăr. Aici se potrivesc cuvintele Domnului Iisus Hristos care acuză pe farisei zicându-le că „închideţi împărăţia cerurilor înaintea oamenilor; că voi nu intraţi, şi nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsaţi”. (Matei 23, 13).

Dacă nu vom explica oamenilor complexitatea omului și a lumii în care trăim, dacă vom continua să fim reducționiști, îi vom lăsa pradă altor credințe care par să răspundă la întrebările de care noi fugim, sau ne prefacem că nu le înțelegem.

Ca o concluzie la cele prezentate până acum, reținem faptul că toți acești extratereștri par să vină dintr-o altă dimensiune, nicidecum din universul nostru spațio-temporal.

Informațiile adunate ne îndreptățesc să credem că extratereștri sunt demoni. Din descoperirile făcute de dr. Corrado Malanga extratereștri se identifică cu zeii din vechime, despre care noi știm din Sf. Scriptură că sunt demoni, care sunt în opoziție cu Dumnezeul biblic. Este exact ce afirmă sectele gnostice din antichitate și societățile oculte din zilele noastre. Religii de misterii, gnosticism, organizații oculte, toate ne amintesc de legătura pe care ne-o prezintă Andre Baron în lucrarea sa „Societățile secrete și crimele lor. De la vechii inițiați la francmasonii moderni”. Aceeași legătură dintre extratereștri și zeii din vechime o face și Erich von Daniken în scrierile sale.[2] Însă pentru el extratereștri sunt civilizatori.

Un alt aspect pe care îl reținem este acela din care reiese că fenomenul OZN și extratereștri au de a face mai mult cu lumea spirituală, non-fizică, decât cu cea fizică. Să ne amintim de afirmațiile lui Steven M. Greer care îi prezinta pe extratereștri și navele lor ca venind dintr-o altă dimensiune.[3] Ei au capacitatea de a se materializa și dematerializa, sau de a-și schimba forma, culoarea și mărimea „navelor” cu care călătoreasc. Despre acest aspect „eteric” vorbesc și alți cercetători ai fenomenului, dintre care amintim pe Florin Gheorghiță [4].

Aceste descrieri par fanteziste și greu de acceptat cu mintea rațională care încearcă să explice totul prin prisma fizicii newtoniene. Dar ne vine în ajutor Mehran Kesher cu tehnologia spațială [5] care îi poată numele și ne învață cum putem face călătorii spațiale intergalactice, prin construirea propriilor nave. Nu este vorba de nave clasice din materiale dure care cântăresc mii de tone, ci de cu totul altceva. Ceva ce seamănă foarte mult cu ceea ce numim OZN-uri.

Contactele și răpirile extraterestre deși par greu de acceptat, în maniera în care o povestesc cei implicați, ne amintește de descrierile din cărțile de spiritualitate creștin ortodoxe. Cu siguranță că asemenea descrieri se regăsesc și în alte scrieri de spiritualitate. Majoritatea teologilor trec asemenea povestiri la capitolul legende, așa cum cercetătorii atei trec descrierile contactelor extraterestre la categoria mituri, halucinații, sau falsuri.

Dacă credem în relatările din scrierile de spiritualitate, de ce nu am crede că relatările privind contactele și răpirile extraterestre sunt de aceeași natură. Asta ne-ar ajuta să facem mai ușor legătura între extratereștri și demoni.

Jan van Helsing, la rândul său, ne prezintă informații și conexiuni interesante. El îmbrățișează viziunea gnostică despre lume și aceste fenomene stranii. Din informațiile prezentate reiese ușor legătura dintre zeii, ocultism, societăți oculte și extratereștri.

O ideea care merită dezvoltată este aceea că informațiile adunate par să indice aceeași direcție, dar folosind căi și scopuri diferite. Pare că una dintre aceste căi încearcă să se substituie celeilalte. Vom dezvolta această idee în concluzii acestei lucrări.

Bibliografie

[1] Machael Talbot, Universul holografic, Editura Cartea Daath, Bucureşti, 2004.
[2] Erich von Daniken, Zeii nu ne-au părăsit niciodată, Editura Lifestyle, București, 2018.
[3] Dr. Steven M. Greer, Adevărul ascuns – informații interzise, Editura Daksha, București, 2008.
[4] Florin Gheorghiță, OZN-uri eterice, Editura Polirom, Iași, 1997.
[5] https://keshe.foundation/
[6] Jan van Helsing, Să nu atingi această carte, Editura Antet XX Pres, f.l., 2005.

În categoria civilizatii stravechi, Istorie | Etichete , , , , | Comentariile sunt închise pentru Zeii din vechime, extratereștri de astăzi (XXI)

Zeii din vechime, extratereștri de astăzi (XX)

Publicat în 17/03/2020 de Teodosie Paraschiv

Continuăm cu prezentarea tipurilor de extratereștri așa cum apar ei în descrierile răpiților, analizate de dr. Corado Malanga. Vă recomand să citiți cu atenție până la capăt și fără idei preconcepute. Informațiile sunt inedite dacă avem în vedere modalitatea prin care sunt obținute, însă pentru un cunoscător al literaturii de spiritualitate creștine aceste informații sunt doar confirmate.

Am văzut că există un extraterestru mic, un fel de robot, înalt de 1,2 metri, care face răpirea propriu-zisă. Apoi este „blondul cu cinci degete”, tipul care seamănă cel mai mult cu noi. Un alt tip care apare este cel al extraterestrului militar, reptiloid, numit și sauroid. Deasupra acestor extratereștri comandă extratereștri insectoizi.

El este asemănat cu o călugăriță. Când este înghenunchiat, deja ajunge la 2 metri. Are un cap mare, cu doi ochi de insectă, negri, fără pupilă, sau tot ochiul fiind o pupilă, dacă vrem să spunem așa. Capul este în formă de triunghi, gâtul este mic, având tendinţa de a privi într-un anume fel, adică cu capul aplecat într-o parte.
Labele, dacă putem spune astfel, au trei degete şi sunt ţinute pliate. Poate că laba ţine ceva în mână, cum ar fi obişnuita baghetă care electrocutează. Dar există acest tip de poziţionare a membrelor superioare, pe când cele inferioare sunt mai mari, care de obicei sunt ghemuite, pliate pe ele însele, atunci când se aşează. Când se mişcă face un fel de zgomot asemănător cu un scârţâit. Ca un greier foarte mare, sau o lăcustă foarte mare. Şi acesta îţi vorbeşte în cap (mental), dar are trăsături foarte exacte. Are culoarea verde-maro. Nu are un miros anume. Interacţionează cu răpitul foarte puternic la nivel mental.
Multe mărturii ale răpiţilor o descriu pe această fiinţă fiind pe jumătate în afara zidului, pe jumătate în zid, când nu reuşeşte să intre cu totul în camera răpitului, pentru că este mult prea mare. Din acest motiv îi trimite pe cei mici, sclavii săi, pentru a face ei treaba murdară, pentru că material ei nu ar putea intra în dormitor.

Au mare dificultate în a se mişca, pentru că sunt insecte şi se mişcă foarte lent. Trebuie reţinut faptul că, de obicei, atunci când apar aceste insecte, foarte rar mai sunt prezente şi alte tipuri de extratereştri. Avem descrieri în care extraterestrul insectoid este coprezent cu blondul cu cinci degete, care în realitate are părul roşu. Însă, acolo, răpitul descrie foarte bine supunerea blondului cu cinci degete faţă de lăcustă, să o numim aşa, care este mare şi care comandă. Aceasta este impresia pe care o are răpitul când descrie scena. „Au venit insectele. Extraterestrul cu cinci degete este disperat, pentru că acum el nu mai poate face ce vrea.”

Mai sunt şi alte tipuri, alte tipologii de extratereştri. Este în special una, care este confundată cu mica entitate biologică extraterestră, pe care americanii o numesc EBE, în documentele declasificate prin American Freedom Information Act.

Există o tipologie care seamnă cu aceşti EBE. Acest extraterestru este înalt de 1,5 metri. Pare un fel de „călugăr”, dacă putem spune aşa, îmbrăcat cu un fel de robă sau cu ceva asemănător, cu patru degete, toate de aceeaşi lungime, mititel, cu ochii mari, negri. Dar ceea ce o diferenţiază pe această fiinţă de celelalte, de adevăratele entităţi EBE, este faptul că entităţile EBE sunt pe jumătate bionice – jumătate biologice, jumătate eletronice -, aşa cum ne confirmă colonelul Philip Corso, care a fost mâna dreaptă a generalului Trudeau în SUA, și a fost consilierul a trei preşedinţi SUA. El a spus că a reuşit să vadă un cadavru al acestor mici fiinţe – EBE. Şi a înţeles că aceştia aveau patru lobi în craniu, doi în faţă, doi posteriori. Cei din faţă erau complet electronici, iar cei posteriori în realitate erau biologici. Şi se credea că primul dintre cei doi lobi frontali, cel electronic, folosea la a primi datele de la cine le expedia, de la comandanţii acestor mici entităţi. Al doilea lob făcea legătura între lobul electronic şi cei doi lobi biologici.

Dar fiinţa despre care vorbim acum, cel înalt de 1,5 metri, îmbrăcat ca un „călugăr”, chiar dacă are pielea închisă la culoare, are trăsături total diferite. În primul rând mărimea degetelor, tipul de îmbrăcăminte pe care o are, dar pe care celălalt nu o avea. Gâtul este foarte lung, foarte înalt, iar cele două tendoane care ţin gâtul ies mult în evidenţă. Răpiţii ne spun că „Are pielea de om bătrân.”
Unul răpit a spus: „Are pielea ca cea de elefant.”, adică este foarte ridată. Ochiul este foarte mare, foarte rotund, iar craniul – aceasta este partea cea mai interesantă – este în formă de inimă. Aşa am numit-o. Adică în mijloc are o adâncituă care scoate în evidenţă cei doi lobi frontali, care se separă unul de altul, ca şi cum ar avea un fel de despărţitură în interiorul craniului. Aceasta este un tip de entitate pe care noi am numit-o „cap în formă de inimă”. [1]

Pe lângă aceste tipuri de extratereștri, mai sunt alte trei entităţi, care sunt destul de complicate. Sunt entităţi greu de descris, pentru că nu au corp.

„Toţi răpiţii descriu un „copil” mic şi ciudat, foarte luminos, care pare a fi o flamă atunci când se mişcă. Îl vezi în cameră prin întuneric, pentru că el intră cumva în mediul tău şi interacţionează cu tine. Are ochii negri, foarte închişi la culoare şi un fel de unghii, dacă se poate spune aşa. Oricum, vârfurile a ceea ce ar trebui să fie degetele sunt mai închise la culoare. Acest copilaş, care ar trebui să aibă 1 m – 1,1 m – 1,2 m pare a fi un copil făcut din lumină. Când se mişcă marginile se amestecă şi nu se înţelege ce este; o creatură luminoasă.” [2]

Corado Malanga continuă:

„În timpul descrierii făcute de răpiţi în hipnoză această creatură tinde să se apropie de tine tot mai mult, tot mai mult… Şi cu cât se apropie mai mult, tu simţi o presiune, o apăsare, în plexul solar. Tum! Şi când ai simţit acesta în mod inconştient, ştii că fiinţa aceasta a intrat în tine. Şi simţi o disperare foarte puternică inconştientă, pentru că nu înţelegi ceea ce ţi se întâmplă, dar ştii că această chestie a intrat în corpul tău. Apoi când te trezeşti a doua zi, nu-ţi vei mai aminti nimic. Ce s-a întâmplat de fapt? Cine este această fiinţă ciudată, pe care noi am denumit-o LUX? Este un nume oarecare. Îi puteam spune Giovanni, dar „lux” evidenţiază bine ceea ce este.”

Această fiinţă se regăsește în interiorul creierului, de care s-a agăţat cumva, în lobul stâng al răpiţilor, doar dacă răpiţii nu sunt stângaci. Dacă răpiţii sunt stângaci, o găsim în lobul drept.

Ce se cunoaște despre această ființă? În hipnoză regresivă s-a reușit să se dialogheze cu aceasta, și s-au obţinem şi nişte informaţii interesante. Aceasta nu are nici un chef să ofere informaţii, să vorbească despre ea. Dar din sutele de informaţii, indiferent cât de mici, care au fost adunate, se poate spune că:

  • această fiinţă nu vine chiar din acest spaţiu-timp, ci dintr-o altă parte, unde, deci, nu are corp.
  • această fiinţă nu se poate reproduce, are nevoie de energie, deci o ia, ca un parazit, de la o fiinţă umană, care este o fiinţă mai primordială, care oricum are mai multă energie decât acest Lux.
  • pe lângă asta, luxul este o parte dintr-o fiinţă gigantică, care este formată din foarte mulţi Luxi – un Lux gigantic.
    Civilizaţia lor este ca cea a albinelor, unde comandă tot stupul, ca un întreg. Stupul este albina. Albina mică nu are nici o valoare.

Diverşii Luxi sunt bucăţile dintr-o bestie gigantică. Luxul vine, îţi ia energia, ca şi cum ar avea un spaţiu de depozitare, şi o duce la marea sa familie de Luxi. Şi toţi Luxii din univers fac acest lucru pentru a alimenta o unică fiinţă gigantică, care este foarte luminoasă. Această formă luminoasă nu se poate reproduce. Cumva se desparte în mai multe entităţi micuţe, care practic sunt… în fizică s-ar putea spune asta – versiunea holografică a unei singure creaturi unice.
Acest parazit are caracteristica de a sta în capul tău, iar dacă tu nu eşti conştient de asta, te face să crezi că ai nevoie de el, că el este vocea interioară a îngerului tău păzitor.

Luxul acesta pare a fi „ego”-ul nostru, acea voce care mereu ne învinuiește și are ceva de comentat. Auzi aceste voci interioare care îţi spun aceste lucruri, iar dacă nu eşti suficient de conştient ca să înţelegi, că cea care vorbeşte nu este vocea părţii tale sufleteşti, că nu eşti tu, ci altcineva, rămâi sclavul acestei fiinţe, care este un parazit şi care se foloseşte de energia ta.

Aici intrăm deja pe teritoriul psihologiei și a spiritualității. În continuare vom prezenta câteva amănunte interesante.

„Acest parazit are o caracteristică fundamentală: adesea se uneşte cu Șarpele, cu acel extraterestru pe care l-am descris mai devreme, cu extraterestrul sauroid. Mulţi răpiţi l-au văzut pe Lux intrând în sauroid. Când am înţeles ceea ce se întâmpla, în urma sutele de hipnoze pe care le-am făcut, am rămas foarte perplecşi. Cu alte cuvinte s-a întâmplat următorul lucru: simbioză mutuală între Lux şi Şarpe. Acesta nu va fi singurul caz de simbioză mutuală. Mai sunt încă două.

Extraterestrul vrea de la noi un lucru fundamental, care este energia noastră. Dar energia noastră stă într-un corp şi se lipeşte doar de corpuri. Lux nu are corp, deci trebuie să paraziteze un corp pentru a avea energia (despre care vom vorbi mai târziu) care se agaţă de acest corp. Extraterestrul Şarpe nu are acest tip de energie, chiar dacă are un corp. Atunci Lux l-a învăţat pe Şarpe să-şi transforme în mii de ani, corpul, ADN-ul, într-un corp biocompatibil cu energia pe care o are omul. Când extraterestrul Şarpe va deveni biocompatibil, atunci, cu energia, cu ideile, cu tehnologia pe care Luxul i-a dat-o Şarpelui, atunci Şarpele, Sauroidul – aşa cum îl numim noi – va lua definitiv energia omului. Nu va mai trebui să-l răpească de fiecare dată, pentru că îi va lua pentru totdeauna energia. O va dezlipi de om şi o va lua el, iar Luxul va parazita Şarpele. Luxul îl parazitează pe Şarpe pentru că Şarpele este mai prostănac, mai naiv, mai incapabil să raţioneze, tocmai pentru că nu are acest tip de energie, pe când omul începe să-şi dea seama că Luxii există, că aceşti paraziţi există de mii de ani, pe care anticii îl numeau Lucifer. Exact! Pentru că demonii de atunci devin extratereștrii de astăzi.
Am obţinut cunoaşterea care ne permite să dăm nume diferite convingerilor de altădată. Să descoperim că convingerile de altădată – demonii – nu sunt altceva decât extratereştri de astăzi.” [3]

„Lucifer, Luxul, Purtătorul de lumină – asta înseamnă Lucifer. Înseamnă purtător de lumină. Este un fel de demon, diavolul ispititor care este în interiorul nostru. Lucifer crede că nu mai poate să-i convingă prea mult pe oameni să-l ajute şi a ales o altă creatură, pe Şarpe. Evreii îi spuneau Nahash, inamicul poporului evreu. Şarpele care în tradiţia ebraică reprezintă o altă figură demonică. Aceşti doi demoni se aliază pentru a lua partea vitală pe care o avem noi. ”

În afară de acest Lux mai avem încă un tip de extraterestru, un extraterestru foarte deosebit, care este reprezentarea a celui de-al doilea tip de simbioză. Extraterestrul este înalt de 2,8 m, complet alb, îmbrăcat în alb, cu părul alb, alb, rar. Faţa este albă, cu pupiala foarte mică, neagră sau cu o geometrie variabilă verticală, ochiul este aproape tot alb, are şase degete, nu cinci, iar degetele au toate aceeaşi lungime. Deci această fiinţă este uşor de recunoscut, pentru că este îmbrăcată într-o cămaşă albă, cu un medalion atârnat la gât, care are pe el un simbol. Acest simbol are, încă o dată, forma unor triunghiuri încrucişate variabil. Ceva ce seamănă – şi a fost descris aşa de multe ori – cu steaua cu şase colţuri, hexagrama tradiţie masonice, care sunt reprezentarea ezoterică şi alchimică a corpului, a minţii, a sufletului şi a spiritului, toate unite într-un simbol unic. Vom vedea că această reprezentare, corp, minte, suflet şi spirit, pe care anticii alchimişti o foloseau, în zilele noastre este tradusă sub o formă cu o semnificaţie total diferită. Una dintre aceste lucruri este partea sufletească, energia pe care vor să ne-o ia extratereştri.

„Această fiinţă vine din altă parte. Nu este de aici. Dar se descoperă că în realitate este o fiinţă falsă, este făcută din plastic. Sunt toţi la fel. Dacă vezi zece, nu observi nici o diferenţă între ei, chiar dacă stau foarte aproape unul de altul. În fine această fiinţă nu este cea adevărată. Fiinţa din plastic, cea falsă, conţine ceva în interior, îl conţine pe păpuşarul care manevrează marioneta din exterior. Păpuşarul este o fiinţă care nu este din acest univers. Nici asta nu are corp şi se agaţă de mintea ta. Arhetipic, acesta este văzut că se agaţă de tine prin ceafă, ca şi cum ţi-ar lua energia din creier, prin unde radio.
Această fiinţă se poate manifesta în timpul hipnozei regresive, deoarece atunci când subiectul răpit este hipnotizat, fiinţa îşi dă seama că este pe cale să-şi piardă marioneta sa vie, care îi dă energia, şi atunci încearcă să interacţioneze. Nu are timp să vină cu corpul fals aici, şi atunci, neavând acest corp fals, neputând să intre în această dimensiune, trebuie să interacţioneze din exterior, din lumea în care se află. Ca şi cum ar vorbi prin unde radio, de la distanţă, prin semnalele sale radio reuşeşte să interacţioneze cu creierul subiectului, care vorbeşte… expresiile acestei fiinţe, pe care noi am numit-o Ringhio (Mârâit), adică aşa cum s-ar exprima aceasta dacă ar avea limbă.”[4]

Să vedem în continuare ce aflăm de la acest demon care mârâie.

Mai întâi aflăm că nu vine din lumea noastră tridimensională. Ringhio spune: „Eu vin de acolo, din cealaltă parte, dintr-un loc care nu se află în spate”, adică din altă dimensiune.

Ringhio are două posibilităţi de a se manifesta. Ori vine aici în acest univers şi are un corp fals. Şi trebuie să aibă un corp pentru că aici altfel nu poate veni, pentru că noi funcţionăm în 3 dimensiuni, lungime, lăţime, înălţime. El nu are corp şi din dimensiunea lui spune: „Noi nu avem timp ca la voi. La noi timpul merge în toate direcţiile.” „La noi nu este lumină, nu este culoare, iar muzica este interzisă.” Acestea sunt expresii ce ne fac să înţelegem că Ringhio este reprezentarea demonului, pe care noi îl numim diavol, diavolul anticilor, cel care este în infern şi care nu poate veni aici pentru că este exilat acolo. Iar acest lucru este adevărat. El, Ringhio spune: „Eu nu pot veni unde sunteţi voi, pentru că am nevoie de energia voastră – partea sufletească. Aceea mi-ar permite să mă întorc aici unde eram cândva.” „Acum sunt dincolo. Şi trebuie să stau acolo până găsesc o posibilitate de a lua partea voastră sufletească, energia voastră.” „Atunci voi putea să mă întorc în locul din care provin.” „Acum sunt exilat aici.” Şi mai spune: „Universul meu este închis.” [5]

„Trebuie să mă grăbesc să vă iau lucrul acesta, că de nu mor.”
Această reprezentare a lui Ringhio este reprezentarea şi descrierea diavolului din Vechiul Testament, cel care a fost exilat de Dumnezeu în infern, de unde nu mai poate ieşi.
Observăm încă o dată că există o relaţie puternică între demoni şi extratereştri.

Apoi avem un al treilea exemplu de simbioză mutuală. Primul este Şarpele şi Luxul, al doilea este fiinţa de plastic, care sărmana este falsă, şi extraterestrul care vine din alt univers.

Îi dăm din nou cuvântul dr. Corado Malanga:

Ne-am dat seamă destul de recent, că există extraterestrul cel mai puternic dintre toţi, pe care încă nu-l descoperisem – şi normal că acesta era cel care ştia să se ascundă cel mai bine -, pe care l-am numit Horus. Sunt nume convenţionale. Sigur că l-am fi putut numi şi Giovanni. L-am numit Horus dintr-un anumit motiv.
Ce dificultate întâmpinăm noi în acest caz? Când subiectul spune că se află în faţa acestei fiinţe nu reuşeam să ne dăm seama cine este aceasta. Pentru că era atât de divers faţă de ceea ce văzusem până atunci, încât era foarte dificil pentru inconştientul subiectului să transforme acest semnal într-unul conştient, adică desenabil transformabil în foneme şi în imagini. Era foarte dificil. Până la urmă am reuşit.
Această fiinţă este înaltă de 3 – 4 metri. Este foarte înaltă. Are ceva foarte lung sub bărbie. Răpiţii spuneau că seamănă cu barba faraonilor din Egipt. De acolo am început să înţelegem că între această fiinţă şi mitologia egipteană există o conexiune. Despre gură nu se înţelegea aproape nimic. Cu ajutorul a zeci de descrieri şi reconstituiri am reuşi azi să înţelegem că acesta era un cioc. Un cioc foarte lung.

Ţineţi cont că atunci când este în hipnoză, răpitul îşi aminteşte ceea ce a văzut. Deci el se află jos, priveşte fiinţa de jos şi nu vede foarte bine acest chip foarte alungit, care este la trei metri sau mai sus decât el, cu această bărbie, pe care se pare că o au doar masculii. Femelele nu o au. Şi acest cioc lung cu două găurele laterale, care probabil că sunt interpretarea unui cioc adevărat. Pe spate erau nişte chestii pe care răpiţii nu ştiu să le descrie. La început păreau doi epoleţi militari, două aripi, două margini ale gulerului foarte înalt al acestei uniforme ciudate. Am înţeles că în realitate… doi omoplaţi foarte mari. Cineva spunea: „A venit îngerul cu aripile strânse în spate.”[6]

Nefiind conştient de ceea ce vede, încerca să suprapună peste imaginea pe care o vedea în realitate un conţinut pe care el deja îl avea. În consecinţă acesta este îngerul cu aripile strânse, înalt de 4 metri, dar poate că este extraterestrul bun, care îmi spune o grămadă de tâmpenii. Deci vrea să-mi salveze viaţa, vrea să mă conducă pe drumul cunoaşterii, este bun, are aripile pe spate. O fi înger.

În realitate este ceva foarte complicat de descris. Este vorba despre o parte mobilă a craniului, care se deschide în faţă şi se închide în spate. Două evantaie. Imaginaţi-vă că vedeţi capul unei cobre, care se deschide în spirală. Dar aceste evantaie sunt făcute din pene. Acesta este un împănat. Mâinile, ghearele, sunt cele ale unei păsări, care are ca şi caracteristică de bază, pe lângă penele din cap, ceva în mijlocul frunţii. Ceva pe care unii îl considerau al treilea ochi.
În acel moment a fost evident că atunci când lumea descria aceste lucruri, de fapt, descria, chiar şi fără să-şi dea seama, statuia zeului Horus din Egipt.

Zeul Horus
Zeul Horus

Din acest motiv l-am numit Horus. Atunci ne-am interesat de această problemă şi am încercat să înţelegem de ce există această asemănare, între un extraterestru-pasăre, o pasăre înaltă de 4 metri şi o divinitate din Egiptul antic.
Dar aici lucrurile s-au complicat foarte mult, pentru că am înţeles că această fiinţă vine de undeva. Are masculi, femele şi copii mici, chiar dacă este o rasă pe cale de dispariţie. Dar în interiorul lui, în simbioză mutuală este o altă fiinţă, adevăratul păpuşar, care nu are corp, vine dintr-o altă dimensiune şi care utilizează în acest al treilea tip de simbioză, care este diferită de celelalte două, un corp adevărat, al unei rase chiar care există, cu care a făcut un pact: „Eu intru în interiorul tău şi împreună mergem să luăm acea energie pe care o are omul, dar pe care noi nu o avem.” Fiinţa care vine din altă dimensiune spune: „Eu nu am corp, dar pentru a lua chestia aia îmi trebuie un corp, pentru că chestia aceea (energia aceea) se lipeşte doar de corpuri.” Atunci vorbeşte cu extraterestrul-pasăre, iar extraterestrul-pasăre spune: „Noi nu avem această energie. Să ne aliem!” „Eu îţi dau corpul meu, exteriorul meu, tu îmi dai forţa ta mentală, capacitatea ta de a te conecta, de a lua partea sufletească, de a le fura de la fiinţele umane şi împreună devenim ceva unic.”

Însă acest lucru, în realitate, este reprezentarea unui discurs foarte vechi pe care îl găsim în lumea egiptenilor antici. Fără să ne întoarcem tocmai în Egiptul antic, îl găsim şi în masoneria de rit egiptean, unde anumiţi masoni din masoneria de rit egiptean care au un grad înalt, să-i spunem gradul 33, au lansat în ultimul timp, aşa cum a făcut un anumit Leo Zagami, un interviu pe internet, în care se spune că puterea masoneriei este legată de faptul că există nişte forţe, care vin din alte părţi şi care au fost rechemate prin ritualuri, mai mult sau mai puţin ezoterice, iar aceste forţe sunt cele ale zeilor din mitologia egipteană. Asta transmite masoneria prin articolele sale în ziua de astăzi.

Dar noi am făcut mai mult. Se ia subiectul, se introduce în hipnoză regresivă şi mergem să vedem ce s-a întâmplat în perioada egipteană. De ce? Pentru că aşa cum s-a întâmplat cu Şarpele şi cu Luxul, în timpul hipnozei, extraterestrul, care este cumva în contact cu mintea răpitului nostru, înţelege că facem ceva, iar el nu vrea ca acest lucru să fie făcut şi intervine. Iar în intervenţie există un dialog, un raport între hipnolog şi extraterestru. Iar extraterestrul îţi explică anumite lucruri, îţi spune o grămadă de minciuni, dar de-a lungul mai multor sesiuni hipnotice se descoperă că extraterestrul este cu adevărat Horus. Horus-Ra, zeul care a venit cu foarte mulţi ani în urmă să creeze probleme poporului egiptean, poporul care a construit piramida lui Keops, numită şi Khufu.

Răpitul nostru începe imediat să vorbească arabă antică şi din traducere reuşim să înţelegem că la un moment dat acesta spune: „De unde vine Horus-Ra”, am întrebat noi, iar el răspunde: „Akut Kufu Orion.” Unde Orion este reprezentarea lui Orion. „Akut Kufu”, înseamnă „piatra akkadiană”. Piatra akkadiană era numele pe care îl foloseau akadienii pentru Piramida lui Khofu. Pentru că în realitate, „khufu” înseamnă „piatră”, piatra akkadiană. Răpitul în cauză la întrebarea: „De unde vine Horus-Ra?”, răspunde cu un termen care este termenul cu care anticii descriau numele primeia dintre cele trei stele care formau „Centura lui Orion”. Un nume care în araba antică înseamnă exact „centură”. Subiectul nu ştie arabă, nu ştie astronomie, nu ştie nimic despre raportul care există între Khufu şi una dintre cele mai importante piramide, cea a lui Keops, şi toate celelalte, dar realizează această poveste, vorbind o arabă perfectă pentru cel puţin două ore.
Deci am reuşit să-l identificăm pe unul dintre extratereştri importanţi, cel pe care de acum înainte îl vom numi Horus, pentru că este o pasăre de 4 metri, dar pe care sărmanii noştri înaintaşi egipteni au încercat să-l reprezinte prin figura faraonului, cu acest ochi în frunte, care se deschide şi de unde iese pasărea care îl reprezintă.

Să concluzionăm și să enumerăm rasele de extratereștri care au ieșit în evidență din descrierile răpiților. Avem următoarele rase sau tipuri:

  • extraterestru mic, un fel de robot, înalt de 1,2 metri, care face răpirea propriu-zisă,
  • „blondul cu cinci degete”, tipul care seamănă cel mai mult cu noi, Axtir, Astaroth, Astaroth, care sunt nume ale diavolului,
  • extraterestrului militar, reptiloid, numit și sauroid,
  • extratereștri insectoizi,
  • extraterestru, înalt de 1,5 metri, cu „cap în formă de inimă”,
    apoi cele trei entități fără corp:
  • luxul, parte din manifestarea lui Lucifer, care coabitează cu extraterestrul șarpe, cel cunoscut la evrei cu numele de Nahash,
  • extraterestrul, înalt de 2,8 m, complet alb, îmbrăcat în alb, cu părul alb, cu un medalion la gât, pe care este reprezentată hexagrama, entitatea falsă,
  • extraterestrul care vine din alt univers, denumită Ringhio (care mârâie) și care se folosește de extraterestrul alb,
  • extraterestrul cel mai puternic, extraterestru-pasăre, denumit Horus,
  • ființa care coabitează cu extraterestrul-pasăre.

Din cele expuse până aici reiese că extratereștri aceștia sunt de fapt zeii antici, ființe demonice, al căror scop comun este distrugerea ființelor umane prin extragerea energiei vitale.

Note

[1] Această descriere îmi amintește de descrierea pe care o face Aleister Crowley entității egiptene pe care a invocat-o în ritualurile lui satanice.
[2] Pare să aibă caracteristicile unei fantome, a unei ființe fantomatice.
[3] Mi se pare interesant că acest lucru l-am intuit înainte de a afla de acest material documentar. Doar că în loc de demoni eu am folosit denumirea de zei. Zeii din vechime sunt extratereştri de astăzi. De fapt zeii din vechime sunt demoni.
[4] Nu este greu să-ți dai seama că ceea ce descrie Dr. Malanga seamănă foarte bine cu manifestările demonice, sau de medium.
[5] Seamănă cu ce spune şi Steven M. Greer când aminteşte că grupul malefic subteran caută să extragă din oameni corpul astral.
[6] Descrierea pare asemănătare cu reprezentarea zeilor sumerieni din vechime.

În categoria civilizatii stravechi, Istorie | Etichete , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Zeii din vechime, extratereștri de astăzi (XX)

Zeii din vechime, extratereștri de astăzi (XIX)

Publicat în 16/03/2020 de Teodosie Paraschiv

A venit vremea să discutăm și despre rezultatul cercetărilor dr. Corado Malanga. În ultima lună am încercat să aprofundez rezultatul acestor cercetări. Informațiile disponibile pe internet sunt multe și nu am avut timp să le parcurg pe toate pentru a putea face o sinteză a tuturor acestora. M-am rezumat la analiza declarațiilor sale dintr-un material video de patru ore. [1]

Dr. Corado Malanga începe de definirea termenilor și a ceea ce noi numim realitate conștient acceptată, diferită de cea pe care o cunoaște inconștientul nostru.

Corrado Malanga, cercetător la Facultatea de Chimie a Universităţii din Pisa. Pe lângă chimie s-a interesat mereu de fenomenul OZN. A frecventat anumite centre italiene care afirmau că fac cercetare cu privire la aceste fenomene. După mulţi ani a ieşit din ele, mai exact după 35 de ani de şedere într-un asemenea centru. Aceste centre erau pline de persoane care, în realitate, aveau legătură cu serviciile secrete. Şi erau interesaţi mai mult de interese personale, decât de cercetarea pe care ar fi vrut el s-o facă. În ultimii 20 de ani s-a dedicat cercetării fenomenelor de răpire, abductions, în engleză. Răpiri ET ar spune omul de pe stradă. Cu anumite tehnici particulare a încercat să înţeleagă acest fenomen.
Acum după 20 de ani de la acel moment poate să spună că a înţeles despre ce este vorba. El are peste 50 de lucrări publicate în reviste ştiinţifice, aşa că nimeni nu poate să spună că nu ştie ce prezintă. A înţeles ce este acest fenomen, cum se manifestă şi cum poate fi combătut.

Să conștientizăm!

Percepem lucrurile doar de care suntem conștienți, pe care am învățat să le conștientizăm. În schimb inconștientul nostru știe mult mai multe despre realitatea înconjurătoare. El înregistrează lucrurile așa cum sunt, chiar dacă nu suntem conștienți de ele. Știința afirmă că un fenomen pentru a exista trebuie să fie repetabil, pentru că altfel nu există. Trebuie să fie măsurabil, pentru că altfel nu există. Din acest punct de vedere crearea Universului nu există, întrucât fenomenul nu este repetabil. El este unic. Din acest punct de vedere pur filologic se pare că ştiinţa oficială de astăzi s-a blocat, s-a împiedicat de ea însăşi. Eu obișnuiesc să spun că știința a ajuns mai dogmatică decât teologia. Lumea academică de astăzi apără cu îndârjire vechile dogme „științifice” și refuză să mai accepte că există o realitate nevăzută care nu se supune dogmelor materialiste. Majoritatea cercetătorilor cred că teoria relativității explică tot, însă nu este așa. Fizica lui Bohm spune altceva.

„Ce zice fizica Bohm? Bohm zice că nu există spaţiul, nu există timpul, şi nu există energia. În realitate Universul este nelocal.
Ce înseamnă asta? Înseamnă că nu există un „aici” şi un „acolo”. În realitate, Universul este un spaţiu-timp unic, într-un unic punctuleţ, mic, mic. Unde nu sunt distanţe de parcurs, şi unde nu există timp care trece. Totul se întâmplă într-un singur moment.
Bohm mai zice şi altceva. Zice că Universul, structurat astfel, are caracteristicile fizice ale unui Univers holografic, o hologramă. Un Univers de natură virtuală, unde noi, spectatorii, privim pe un ecran un spectacol, un film, al cărui regizori, inconştient, suntem chiar noi. Suntem regizori şi spectatori în acelaşi timp.
Nu doar Bohm susţine şi demonstrează acest lucru cu formule matematice foarte riguroase, ci şi alţi fizicieni din zilele noastre.”

Continuă cu descrierea raselor de extratereștri de care își amintesc răpiții. Ceea ce urmează devine tot mai fascinant. Vă îndemn să nu trageți concluzii pripite, ci să aveți răbdare până la finalul prezentării. Sunt mii de oameni care descriu lucrurile în mod asemănător, fără să fi avut contact între ei, fără să fi avut de unde se inspira. Ei relatează trăirile depozitate în inconștient. Nu fac decât să descrie, nu să inventeze.

Primul tip de extraterestru cu care răpiții au de a face este unul mic, cam de 1,2 metri înălțime.

În faţa acestor extratereștrii mici nu se poate face prea multe. ET mic te apucă uneori cu mâna sa ciudată şi te trage. Te trage din pat, te trage dincolo de zid care a devenit transparent, iar tu treci prin el, şi dincolo de zid este o maşină zburătoare, care apoi te va lua de acolo. Acesta este un mare impact. [2]
Acest extraterestru mic este reprezentarea unui fel de robot biologic, un fel de servitor. Nu face mare lucru. În spatele lui sunt ceilalţi, cei care comandă cu adevărat. Acest mic ET când este în stand by, adică nu face nimic, se aşează pe pământ ghemuindu-se. Toate descrierile pe care le-au făcut răpiţii sunt identice, toate sunt de acest fel.

Comunicarea este telepatică. Extratereștri nu te ating decât dacă este nevoie. Ei îl ghidează pe răpit prin poziționarea lor comună. Dacă vreun răpit reușește să se opună, atunci se apelează la bagheta paralizantă.

Acest extraterestru de fapt este un servitor, servitorul altor extratereștrii, al celor care comandă. Şi în funcţie de tipologia extraterestrului care comandă, aceste modele de mici servitori sunt uşor diferite.

De ce răpiții își amintesc cel mai bine acest tip de extraterestru? Foarte simplu! Pentru că este extraterestrul care intervine la începutul şi sfârşitul răpirii, şi este extraterestrul care intervine în momentul în care li se şterge creierul. Este ET care, atunci când li se reporneşte creierul şi ei încearcă să înţeleagă unde se află şi să înţeleagă ce li s-a întâmplat, el deja pleacă. Când vine la începutul răpirii şi când pleacă la sfârşitul răpirii, răpiții au două fotograme care îl reprezintă pe acest ET. Şi nu își amintesc nimic din ceea ce s-a întâmplat cu acei ET, cei care comandă în realitate. Iată de ce acesta este extraterestrul pe care tindem să-l vedem cel mai mult în reconstituiri, în filmele SF de astăzi. Este ET cel mai popular dintre toţi. Dar abia în spatele acestuia este adevărul, mult mai mare, mult mai complicat.

O altă tipologie de extraterestru este cea care seamănă cel mai mult cu noi. Sunt un fel de mamifere înalte de 2,20 – 2,40 m. Diferenţa constă în faptul că aceste fiinţe sunt descrise ca femele şi masculi. Masculii sunt mai înalţi, au 2,40 m. Au cinci degete lungi. Pielea, pare a fi bronzată, un maroniu deschis, un pic spre culoare a morcovului.

Culoarea părului are toate nuanţele de portocaliu, de la nuanţa cea mai deschisă, până la roşu închis. Craniul arată de parcă ar fi fost strivit, şi alungit în partea din spate, aşa cu se vede reprezentat şi în basoreliefurile antice. Această fiinţă este mai mare decât noi.

Îmbrăcămintea este de culoare albastră, albastru mai deschis, sau albastru mai închis. Este un costum, de obicei foarte mulat, care este caracterizat de două aspecte fundamentale. Pe pectoralul stâng este un semn, un semn pe care răpiţii îl descriu foarte confuz, dar este ceva care seamănă cu două triunghiuri. Unul peste celălalt. Ceva care arată ca două compasuri. Ceva ce aminteşte, în mod curios, de simbolul masoneriei, asta ca să ne înţelegem. De obicei de culoare galbenă. Deci albastru şi galben sunt două moduri de a evidenţia foarte bine simbolismul care se află pe piept în partea stângă.

Încălţămintea seamănă cu bocancii militari, care se închid strâns pe membrele inferioare, dar au o talpă care ar putea semăna cu o talpă de gumă. Aceste fiinţe înalte nu fac foarte mult zgomot când se mişcă. Lucrul cel mai impresionant este faptul că părul este lung, nefiind tuns scurt, atât la femelă cât şi la mascul. Nasul este mic, gura este mică, dar bine pronunţată, ochii sunt albaştri, alungiţi în stil oriental, dar pupilele au o formă verticală, cu o geometrie variabilă, ca la pisici.

Acest tip al înfăţişării este reţinut cel mai bine, pentru că răpiţilor li se pare cel mai alarmant lucru. Astfel, aceşti răpiţi visează pisici, lei, care fac ceva în timpul nopţii, iar apoi în descrierea visului, vor descoperi că nu este vorba de un vis, ci de o realitate, modificată cu abilitate.

Dar este un mamifer acest extraterestru? Nu ştim acest lucru. Bineînţeles că ideea de a vedea ceva care are 2,40 m, care are două picioare, două braţe, doi ochi, chiar dacă este un pic diferit de noi, ne face să credem că este într-adevăr un mamifer.
Acest tip de extraterestru îl comandă pe cel micuţ. Cel micuţ face munca murdară. Vine şi te ia. Te duce pe maşina sa zburătoare, dar în maşina zburătoare este „blondul cu cinci degete”. Îl numim aşa chiar dacă în realitate are părul roşu, care este cu femela, iar în interiorul maşinii zburătoare se întâmplă ceva, despre care vom discuta mai târziu. Acest tip de extraterestru, care seamănă cel mai mult cu noi, are o altă caracteristică, aceea de a avea un nume.

Când este întrebat: „Dar tu cine ești?”, el răspunde: „Aiştar, Istar, Astarte, Astaroth, Axtir”, adică o fonetizare, care, chiar dacă este diferită, este categoric asemănătoare în toate cazurile.
Într-un caz, în care discursul a mers mai departe, în acel puţin care se poate face în tentativa de a vorbi cu un extraterestru care nu are nici un chef să-ţi dea explicaţii, acest ET a spus: „Dar nu, acesta nu este numele nostru.” „Voi credeţi că este numele nostru, dar în realitate înseamnă altceva.” „Înseamnă, primul, predecesorul, cel care a venit primul.” „Voi sunteţi ai noştri.”

Ce înseamnă asta? Trebuie să vă amintesc că acest tip de extraterestru vorbeşte în mod arhetipic, în interiorul capului (mental). Apoi partea noastră cerebrală interpretează arhetipul sub formă de foneme şi sub formă de imagini. Din acest motiv fonemul nu este mereu acelaşi. Pentru că fiecare dintre noi are o mică diferenţiere în creier, care îi permite să vadă lumea care îl înconjoară în mod diferit. Doar nu credeţi că toţi văd culoarea roşie în acelaşi fel. Noi credem asta, dar nu este aşa. Sau că auzim cuvintele în acelaşi fel. Nu este aşa. La fel şi acest tip de interacţiune, are loc în mod diferit.

Axtir, Astaroth, dar Astaroth este numele diavolului. Aiştar este zeiţa sumerienilor. Dar ce este în spatele acestor lucruri? De exemplu, Axtir, Aiştar este mama zeilor, este cea care a venit prima, cea care i-a generat pe ceilalţi. Şi iată că iese la suprafaţă acelaşi discurs pe care extraterestrul ni l-a comunicat în interior. Extraterestrul blond cu cinci degete este predecesorul, cel care a venit primul, cel care pretinde că ne-a dat mare parte din ADN-ul său şi din acest motiv el ne spune: „Tu eşti al meu.” „Voi sunteţi ai noştri.” „Ai noştri” în sens genetic. E ca și când ar vrea să spună: „Sunteţi parte din geneza noastră. V-am creat noi. Sau cel puţin v-am modificat noi.”

Se poate crede că acest tip de extraterestru este foarte important. Da, contează mai mult decât cel mititel, decât robotul. Dar este cel care contează cel mai puţin între cei care sunt extratereştrii care vin să ne deranjeze.

Dr. Corado Malanga continuă cu descrierea următorului tip de extraterestru așa:

„La început, când această fiinţă a început să apară în timpul hipnozelor regresive am crezut că ne aflăm în faţa a ceva ce nu poate să existe.
Pare a fi un personaj din benzile desenate. Un şarpe înalt de 2,4 – 2,6 m cu coadă, nud, mâinile au gheare, degetul mare are gheară şi este opozabil, cu degetele palmate, mâna este de culoare verde-maro, cu mai mulţi sau mai puţini solzi. Cu o faţă, de… să spunem „şarpe” este greşit. Aş prefera să spun „amfibian”. Cu aceste picioare foarte îndesate şi scurte, cu care merge, tum, tum, şi se aude zgomotul, iar răpitul în hipnoză îşi aminteşte şi este terorizat de zgomotul pe care îl fac aceste picioare mari care păşesc în camera unde răpitul este constrâns.
Are o coadă îndesată şi mare, pe care şarpele tinde să se sprijine când stă pe loc. Ca un trepied, Se sprijină lăsându-se pe spate. Dar când merge, coada se ridică, dar atinge uşor podeaua, este cu câţiva milimetri deasupra podelei.
O caracteristică a acestei fiinţe foarte masive şi grosolane este aceea că are conoana vertebrală ieşită foarte mult în evidenţă, ca în filmele cu dinozauri, până la coadă. Iese în evidenţă şi pe cap, pentru că aici şi în lateral sunt două creste. În lateral sunt mici, dar în mijloc este o creastă mare, care din când în când se ridică şi se lasă. Şi se pare că această mişcare de ridicare şi de coborâre a crestei se datorează stărilor de enervare pe care le are această creatură ciudată.

Răpitul crede că poate interpreta câteva mişcări pe care le face această bestie, şi crede că le poate interpreta astfel: Când creasta se ridică crede că bestia este enervată mai mult. Este o bestie care îi apare răpitului mereu enervată, dar în anumite momente mai mult. Sunt momente în care ochiul galben se face roşu. Ochiul are o caracteristică fundamentală. Aceste două creste pe care le are pe cap vin în jos pe faţă, şi definesc ceea ce noi am numi sprâncene. Ochilor, ochii sunt ori galbeni, ori roşii, dar cu pupila verticală, foarte alungiţi şi aceştia – ochi de şarpe – cu un chip de şarpe, buzele sunt ale unui şarpe, subţiri, dacă se poate spune aşa.”

„Acest ET este un extraterestru militar. Este un extraterestru despre care noi am spune că se comportă ca un militar de-l nostru. Dă ordine! Dar nu este cel care comandă cel mai mult. Să spunem că are un alter-ego al său, un alt extraterestru de tip saurian, amfibian, care este un pic mai scund 2,40 m, dar nu cu mult, însă complet diferit, cu patru degete, fără degetul mare. Patru degete care sunt caracterizate de nişte vârfuri rotunde, ca cele ale broaştelor, ca mâinile unei şopărle, cu care aceasta se agaţă de ziduri. Ca şi când ar avea ventuze. Şi există membrane interdigitale. Pielea este foarte albă, dedesubt aproape că se văd venele, dacă putem spune aşa, şi pare translucidă, umedă.

Gâtul este foarte gros. Ochiul este rotund, practic în formă de minge. Părul nu există, dar există nişte proeminenţe ciudate, un fel de cucuie în cap, are două picioare, două braţe. Este foarte masiv şi este îmbrăcat cu un fel de uniformă, despre care toţi răpiţii spun că seamănă cu uniforma SS. Acum nu ştiu de ce răpiţii au făcut acest tip de legătură. Cu guler înalt, cu nişte insemne ciudate pe el, de genul punctelor SS-ului, pantalonii sunt băgaţi în cisme. Răpiţii îi văd ca pe nişte militari nazisti.

Cert este faptul că aceste fiinţe amintesc de tipologia militară nazistă. Şi aceste fiinţe masive sunt adesea văzute în compania extraterestrului şarpe. Ca şi cum ar locui împreună pe aceeaşi maşină zburătoare, aliaţi în jocurile lor. Dar fiecare dintre aceste clase de extratereştri, repet acest lucru, are un grup de mititei, adică cei de 1,2 m, cu trei degete, cu degetul mare opozabil, aproape identici între ei, însă cu mici diferenţe, mici diferenţe pe care fiecare rasă o diferenţiază.”

Ceea ce urmează este și mai uimitor. Nu vă grăbiți să trageți concluzii pripite. Se pare că această lume nevăzută a fiițelor exraterestre este mult mai complexă decât ne-am fi putut închipui.

Deasupra acestor fiinţe sunt altele complet diferite, care arată ca nişte insecte mari. Ca nişte insecte foarte mari. O călugăriţă. Ţineţi cont de faptul că, dacă această călugăriţă este înghenunchiată, deja ajunge la 2 metri.

Toate aceste informații comparate și puse cap la cap sunt obținute de la răpiți în stare de hipnoză regresivă. Vom continua cu noi informații în articolul următor.

Bibliografie

[1] Corado Malanga, Să conștientizăm!, vol. 1 la https://www.youtube.com/watch?v=DjP3cnTE30U
[2] Descrierea seamănă cu cele din viețile sfinților, seamănă mult cu o răpire demonică. Descrieri asemănătoare găsim în multe locuri. Desigur, din punct de vedere științific nu pot fi explicate. Literatura de spiritualitate le consemnează, însă teologia academică nu le poate explica nici ea.

În categoria civilizatii stravechi, Istorie | Etichete , , , , , , , , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Zeii din vechime, extratereștri de astăzi (XIX)

Zeii din vechime, extratereștri de astăzi (XVIII)

Publicat în 03/02/2020 de Teodosie Paraschiv

În ultimile două săptămâni am continuat documentarea și am studiat rapoartele întocmite de dr. Steven M. Greer și grupul CSETI pentru informarea președinților SUA, a secretarului general ONU și a altor lideri mondiali cu privire la existența formelor de viață ET și a manifestării lor pe Terra. Aceste rapoarte și informări sunt cuprinse în două volume, traduse și în limba română, cu titlul „Contact extraterestru. Dovezi și consecințe”. [1][2]

Dr. Steven M. Greer și grupul CSETI au adunat dovezi despre prezența ET pe Terra, și despre programelor secrete legate de dezvoltarea de noi tehnologii bazate pe tehnologia ET capturată, în vederea informării guvernelor lumii despre proiectul Starlight al CSETI de dezvăluire definitivă cu privire la detectarea formelor de viață inteligente ET (ETI).

Am continuat documentarea cu o carte, scrisă de Andre Baron, despre societățile secrete existente din antichitate până astăzi și care își au rădăcinile în cultele de misterii ale religiilor antice politeiste. [3] Lucrarea începe cu prezentarea societăților secrete inițiatice ale vrăjitorilor și magilor, apărute în Egiptul antic și în Orient, continuând cu cele din Asia Mică, Grecia și imperiul roman și încheind cu cele din Europa evului mediu și până la sfârșitul secolului XIX. După apariția creștinismului s-a încercat falsificarea învățăturilor creștine și reinterpretarea lor în vederea includerii acestora într-un curent sincretist cunoscut sub numele de gnosticism. [4] Această încercare a dus la apariția unui creștinism esoteric promovat de sectele gnostice, ocultiști, alchimiști și ale societăți secrete, și care există până astăzi. [5] Vechile culte de mistere isistice, eleusiene, ale lui Mithra, Bacchus și altele asemenea s-au coalizat împotriva creștinismului și luptă până astăzi, din umbră, pentru distrugerea creștinismului și restaurarea vechilor religii de mistere satanice, a prostituției sacre, magiei și a sacrificiilor umane pe altarul vechilor zei. [6][7] Această lucrare în ascuns împotriva creștinismului, este numită de Sf. Ap. Pavel „taina fărădelegii” (II Tes. 2, 7).

Pe această temă s-a scris mai mult decât îmi închipuiam. Adevărul este că informațiile există, însă le accesăm în funcție de nivelul la care suntem, sau de la nivelul la care ne conectăm, altfel rămânem în universul nostru îngust.

Întrebarea care se ridică permanent este: dacă extratereștri există, atunci de ce nu se recunoaște oficial existența lor? De ce se investesc miliarde de dolari în SETI pentru căutatea inteligenței ET când, de fapt, ei sunt printre noi? Care este rostul acestei manipulări? La prima vedere pare simplu, însă problema este complicată.
Dacă s-ar recunoaște existența extratereștrilor, imediat se vor ridica alte întrebări, din ce în ce mai incomode pentru liderii politici și șefii serviciilor de informații și ai armatei.

De când sunt în contact guvernele cu acești extratereștri? Care este natura colaborării cu ei? Cine controlează tehnologia ET? De unde vin ei și de câte feluri sunt?

Se pare că ET vin dintr-o altă dimensiune, pe care noi o numim „spirituală”, iar limbajul științific o numește „univers paralel”. [14] Dr. Steven M. Greer, Adevărul ascuns – informații interzise, Editura Daksha, București, 2008. Dar cum să se recunoască oficial existența unei lumi spirituale, când de câteva sute de ani Renașterea (păgânismului) și Iluminismul neagă această dimensiune în numele științelor exacte? Adevărul a fost păstrat doar pentru membrii societăților secrete inițiatice, omenirea fiind îndreptată spre materialism, evoluționism și ateism. Dacă ar fi recunoscută existența ET, atunci ar fi anulate istoria științei și istoria civilizației umane care au la bază teoria evoluționistă. S-ar recunoaște indirect că lumea este ținută în minciună. Papus în „Kabbala. Tradiția secretă a occidentului” [15] afirmă următoarele:

„Toate științele umane au fost tăiate în două începând cu epoca Renașterii. Partea fizică și materială a fiecărei științe a devenit de atunci un tot de sine stătător botezat cu numele pompos de știință exactă și pozitivă. Partea metafizică și analogică a fiecărei științe a fost disprețuită, fiind alungată și clasificată printre științele oculte.”

Științele oculte sunt disprețuite doar în ochii mulțimii neinițiate, însă ele sunt studiate și practicate de membrii secietăților secrete inițiatice, care conduc din umbră lumea.

Cum să explici lumii că organizațiile secrete inițiatice, cum ar fi masoneria[10][11][12], a fost în legătură cu aceste entități ET de sute și mii de ani? Cum să accepte guvernul din umbră că este în colaborare cu ET în vederea instaurării unei noi ordini mondiale [8][9] anticreștine, instaurarea sclaviei la nivel mondial? [16] Cum să se accepte oficial de către lumea academică că ET sunt vechii zei ai religiilor antice, aflați în opoziție cu Dumnezeul biblic? [13]

Dumnezeul biblic zice: „Vedeţi, vedeţi, dar, că Eu sunt şi nu este alt Dumnezeu afară de Mine: Eu omor şi înviez, Eu rănesc şi tămăduiesc şi nimeni nu poate scăpa din mâna Mea!” (Deut. 32, 39). El este Dumnezeul tuturor zeilor (Deut. 10, 17; Iosua 22, 22; Psalmi 49, 1; 83, 8; 135, 2; Daniel 2, 47).

Toate aceste frânturi de informații puse cap la cap fac să se contureze o nouă imagine a lumii, alta decât cea predată de sistemul educațional și prin mass-media. Membrii societăților secrete inițiatice sunt slujitori ai vechilor zei, aflați în opoziție cu Dumnezeul biblic. Aceștia conspiră de 2000 de ani împotriva creștinismului, cu scopul de a restaura domnia vechilor zei asupra omenirii. Toate informațiile care stau la baza afirmației de mai sus sunt publice, trebuie doar să le punem cap la cap cu răbdare și să privim imaginea care apare.

Bibliografie

[1] Dr. Steven M. Greer, Contact extraterestru. Dovezi și consecințe, vol. 1, Editura Daksha, București, 2010.
[2] Dr. Steven M. Greer, Contact extraterestru. Dovezi și consecințe, vol. 2, Editura Daksha, București, 2010.
[3] Andre Baron, Societățile secrete și crimele lor. De la vechii inițiați la francmasonii moderni, Editura Antet Revolution, f.l., f.a.
[4] Hans Joanes, The Gnostic Religion, ediția a treia, Beacon Press, Boston, 2001.
[5] Alexandrian, Istoria filosofiei oculte, Editura Humanitas, București, 1994.
[6] Lady Queenborough, Occult Theocrasy, Los Angeles, California, 1933.
[7] Nesta Webster, Secret Societies and Subversive Movements, Londra, 1924.
[8] A. Ralph Epperson, Noua Ordine Mondială, Editura Alma, Oradea, 1997.
[9] https://apologet.spb.ru/images/st/1655/img_1655_c2a7c1d000ffb83eda71d282466215bb.pdf
[10] Charles W. Leadbeater, Partea ocultă a francmasoneriei, Editura Herald, București, 1996.
[11] Jan van Helsing, Organizațiile secrete și puterea lor în secolul XX, Editura Alma, Oradea, 1996.
[12] Cristian Jacq, Francmasoneria. Istorie și inițiere, Venus & Schei, București-Brașov, 1994.
[13] Erich von Daniken, Zeii nu ne-au părăsit niciodată, Editura Lifestyle, București, 2018.
[14] Dr. Steven M. Greer, Adevărul ascuns – informații interzise, Editura Daksha, București, 2008.
[15] Papus, Kabbala. Tradiția secretă a Occidentului, Editura Herald, București, 2016 .
[16] Texe Marss, Project L.U.C.I.D. – The Beast 666 Universal Human Control System, Living Truth Publishing, Austin, Texas, 1996.

În categoria civilizatii stravechi, Istorie | Etichete , , , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Zeii din vechime, extratereștri de astăzi (XVIII)

Zeii din vechime, extratereștri de astăzi (XVII)

Publicat în 15/01/2020 de Teodosie Paraschiv

Tehnologia Keshe (II)

Am continuat documentarea despre tehnologia Keshe. Informațiile sunt impresionante.
Spuneam în articolul trecut că dimensiunea plasmatică este o altă denumire pentru dimensiunea spirituală. Și nu m-am înșelat. Încep să înțeleg că tot ceea ce Keshe predă „căutătorilor cunoașterii” are ca scop final cunoașterea legilor spirituale, care sunt legi universale, inclusiv pentru dimensiunea fizicalității. Scopul este acela de a-i învăța pe oameni calea către eliberarea spirituală.

Această nouă tehnologie are de a face cu planurile spirituale, numite plasmatice. Și spuneam că este foarte greu de „digerat” aceste informații fără a avea o minte deschisă.
Keshe susține că schimbă cursul istoriei și al umanității prin ceea ce predă.

„Am atins un punct spiritual, și într-un fel, tehnologiile pe care le vom publica în următoarele 6 luni, ne vor pregăti pentru stadiul final al zborului în spațiu, fără frică, utilizând interacțiunea câmpurilor Universului cu câmpul sistemului nostru MaGrav.”

Este vorba de o cunoaștere care să desprindă lumea de starea materială. El face ateliere de lucru pentru liderii lumii și guverne pentru ca acestea să înțeleagă ce va urma.

Dar ce va urma? Guvernele lumii vor un guvern mondial și control total al populației. Vor face ele față presiunii forțelor oculte care vor să-și păstreze monopolul asupra tehnologiilor, al bogățiilor și al cunoașterii? Keshe propune guvernelor energie în schimbul păcii mondiale, însă vedem cum guvernele vor război și haos. Ele luptă împotriva creștinismului și promovează valorile satanice al răului, imoralității, ale materialismului și ale distrugerii.

Keshe vorbește despre Iisus și întoarcerea Sa, chiar dacă pe mulți îi deranjează o asemenea declarație, așa cum îi deranjează și faptul că vorbește despre suflet. Sufletul, spune el, este conectat prin dimensiunea lui cu câmpurile Universului.

„Vreți să zburați, să comunicați și să călătorești în tot Universul? Atunci luați în considerare câmpurile Universului. Ele pot oferi călătorii instantanee, dacă intrați într-un câmp rapid. Realitate o reprezintă interacțiunea câmpurilor fără izolare. Trebuie să călătoriți, dar nu în dimensiunea fizică, însă trebuie să călătoriți cu câmpurile de forță, fără izolare, ca o pasăre liberă a Universului. Sufletul este esența învățăturii și ceea ce vom arăta în noua dimensiune. Așa puteți înțelege conversia câmpurilor Universului în materie și conversia câmpurilor Universului în plasma existenței. Dacă înțelegeți asta ca și suflet al omului în dimensiunea mișcării libere a câmpurilor Universului, toate acestea se finalizează cu sufletul Creatorului.”

Câți puteți înțelege ce vrea să spună prin aceste cuvinte? Mie mi se pare o explicație ce seamănă cu interpretarea spirituală a Universului, pe care o găsim și în kabbalah. Dar seamănă și cu evoluția spirituală prezentată de spiritualitatea creștină ortodoxă isihastă. Keshe vorbește de faptul că în această călătorie descoperim pe Creator.

„Cu asta (această viziune n.n.) veți avea multe conflicte. Acesta este modul în care schimbați haina fizică și asta va crea multe probleme acelora dintre voi care ați abuzat [de fizicalitate]. Ajungem la o singură concluzie. Cum scoatem sufletul din sistem pentru a avea de a face cu El [Creatorul] și apoi cum îl aducem înapoi la locul lui [în trup]. Ca să înțelegeți asta trebuie să înțelegeți totalitatea interacțiunilor câmpurilor Universului. Și atunci sufletul omului este liber și se poate manifeste el însuși în orice dimensiune.”

Explicația poate părea stranie pentru cititor neinițiat, dar să reținem că această explicație este făcută pentru cei ce gândesc lumea exclusiv materialist, sau dihotomic spirit-materie. Mie mi se pare că aici Keshe explică starea de extaz. El explică stările spirituale într-un limbaj nou științific, în aceeași manieră în care încearcă să o facă kabbalah. El se folosește de un limbaj științific pentru a conduce pe oameni de la fizicalitate (dimensiunea materială) la starea plasmatică (dimensiunea spiritului).

„Trebuie să înțelegeți că sufletul omului trebuie să fie acordat și în echilibru cu funcționarea Universului, înainte ca el să fie eliberat, înainte ca voi să puteți lua chiar și un sistem care să poată transporta și transmuta energiile câmpurilor libere ale Universului. Cunoașterea este cunoașterea Universului, este cunoașterea creării și despre cum totul se mișcă.”

Prin tot ceea ce predă despre această nouă tehnologie, Keshe explică cum se poate elibera sufletul de limitele fizice ale corpului. El vorbește despre creație, Creator, suflet, Univers folosind o terminologie a câmpurilor.

„Noi ne apropiem de punctul final al lecțiilor despre starea materială a înțelegerii omului, și odată ce intrăm în dimensiunea câmpurilor de forțe universale, jocul este diferit. Căpătăm o nouă înțelegere. Unii dintre voi în dimensiunea sufletului vostru vor interacționa cu dimensiunea energiilor libere ale Universului și foarte mulți veți deveni „sateliți” pentru a ilumina totalitatea sufletelor tuturor ființelor de pe această planetă.”

Descrierea pe care o face este despre evoluția spirituală a sufletului. Ne putem gândi aici la câmpul morfogenetic, sau la câmpul akashic, înțeles ca o imensă memorie a Universului, din care nimic nu se șterge. Din această perspectivă, evoluția fiecărui suflet ajută la evoluția întregului Univers. În Noul Testament nu se pomenește de câmp morfogenetic sau câmp akashic, însă Domnul nostru Iisus Hristos amintește un lucru peste care trecem de multe ori foarte ușor. Și anume că omul va da socoteală pentru fapte, cuvinte și gânduri. De ce? Pentru că toate lasă urme și rămân imprimate în memoria Universului.

Dacă avem mintea deschisă vom putea trece peste termenii folosiți și vom căuta să înțelegem ce exprimă acele noțiuni. A avea mintea deschisă înseamnă să nu arunci piesele care nu se potrivesc la rezolvarea unui puzzle, ci să le păstrezi lângă tine. Poate mai târziu le vei găsi locul potrivit.

„În funcționarea Universului contează intensitatea câmpurilor din starea materială. În câmpurile plasmatice, în dimensiunea câmpurilor, egalitatea este singurul joc. Noi o numim în dimensiunea vieții fizice a omului, dragoste. Dar omul nu a înțeles niciodată adevărata dragoste la nivelul sufletului omului. Noi nu dăm, noi devenim egali pentru a deveni mai apropiați. Apoi pentru a călători împreună, în dimensiunea creării vieții în Univers.”

Ce vrea să spună prin aceste cuvinte? Dragostea înseamnă a te sincroniza cu legile Universului care caută mereu echilibrul. Energia curge de unde este mai multă spre unde este mai puțină. Ea curge pur și simplu. Apoi știi că dăm doar din ceea ce avem.

Mai departe spune:

„Căutătorii cunoașterii caută să zboare. Eu vă învăț libertatea Universului, care este sufletul omului. De ce vreți să vă limitați singuri în corpul fizic al omului, în dimensiunea fizică a planetei, și apoi într-o altă închisoare, pe care voi o numiți OZN sau în altfel? De ce să nu faceți o călătorie și să vă alăturați mie într-o călătorie în tot Universul?”

Aceste cuvinte ne arată esența întregii tehnologii pe care Keshe o face publică tuturor.

Dar să nu credeți că tehnologia Keshe este o teologie, sau kabbalah, sau alchimie, așa cum ni le imaginăm noi la nivelul nostru de cunoaștere. Tehnologia Keshe folosește legile câmpurilor Universului și poate fi aplicată în toate aspectele vieții umane, în sănătate, agricultură, energie, transport, cunoaștere, decontaminare etc.

Voi reveni cu noi amănunte n acticolele ce urmează.

În categoria civilizatii stravechi, Istorie | Etichete , , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Zeii din vechime, extratereștri de astăzi (XVII)

Zeii din vechime, extratereștri de astăzi (XVI)

Publicat în 10/01/2020 de Teodosie Paraschiv

Tehnologia Keshe

Tehnologia Keshe este cea mai uimitoare și revoluționară tehnologie din câte au fost făcute publice până acum.
Domnul Mehren Tavikoli Keshe a făcut publică această tehnologie în anul 2015 după ce a fost de mai multe ori amenințat cu moartea.[1] Până acum am ascultat câteva workshopuri și seminarii difuzate de Fundația Keshe și grupul Keshe din România, însă materialul disponibil pe internet cuprinde zeci de ore de înregistrări și transmisiuni video. Ai nevoie de răbdare, dedicare și mai ales de timp ca să poți parcurge toate materialele.

Din informațiile adunate vă pot spune că informațiile oferite de domnul Keshe mă duc cu gândul, pe de o parte, la afirmațiile Dr. Steven M. Greer [2] cu privire la navele spațiale ale extratereștrilor cu care el este în contact, iar pe de altă parte la piatra filosofală căutată de mii de ani de alchimiști.

Pentru Dr. Steven M. Greer, navele spațiale ale extratereștrilor par a fi vii, par a avea propria conștiință și capacitatea de a se autovindeca. Pentru mulți cititori afirmațiile sale pot apărea stranii și rod al imaginației, dacă nu ar veni Mehren Keshe să dezvăluie o nouă tehnologie bazată pe câmpurile magneto-gravitaționale. Domnul Keshe vine cu foarte amănunte tehnice privind realizarea GANS-urilor și a stării plasmatice. Din câte am înțeles până acum, dimensiunea plasmatică este o altă denumire pentru dimensiunea spirituală. De fapt se folosește o nouă terminologie adaptată vremurilor noastre și nivelului nostru de cunoaștere, așa cum se folosește de pildă în kabbalah. Din această perspectivă, Universul este plin de ființe care există pe diferite planuri vibraționale. Viziunea aceasta nouă îmi amintește de vechile teorii ale filosofilor antici, sau de credințele vechilor civilizații.

Ni se descoperă o cunoaștere veche de milenii într-un limbaj nou, dincolo de ce înțelegem noi astăzi prin fizică cuantică. Această nouă tehnologie are de a face cu planurile spirituale, numite plasmatice. Este foarte greu de a digera aceste informații fără a avea o minte deschisă.

Tehnologia Keshe face cunoscute umanității cele mai tainice și profunde legi care guvernează întregul Univers pe toate planurile, material și spiritual. „Din plasmă putem crea materie, putem crea energia materiei, putem crea condiția energiei materiei”, afirmă dl. Keshe. Este un fel de alchimie modernă, alchimia secolului XXI. Keshe folosește noțiunea de „căutători ai cunoașterii” care poate înlocui foarte bine termeni precum kabaliști, alchimiști și gnostici.

Înțelegerea și controlul câmpurilor GANS ale viului și ale energiei dau posibilitatea transmutării elementelor. De fapt, din energie pur se poate materializa orice element chimic fără probleme până la aur, pe când celelalte elemente mai grele pot fi mai greu controlate din cauza radiațiilor ionizante (radioactive) generate.

Însă este nevoie de o maturitate spirituală pentru a folosi aceste tehnologii în binele omenirii. Această tehnologie permite celui care o înțelege să călătorească oriunde în Univers. Îi permite să-și construiască propria navă spațială. Dar nu este vorba de o navă materială, așa cum poate ne-o închipuim acum, este vorba de o creație a sufletului, o copie a sufletului. Din această perspectivă, nava spațială este o entitate vie cu care trebuie să comunici, care are proprile dorințe. Asemenea afirmații par greu de înțeles, însă ele îmi aduc aminte de dr. Steven M. Greer care se exprimă despre navele extraterestre cam în același mod. Extratereștrii sunt mereu printre noi, dar într-o altă dimensiune care îi face invizibili. Ei se pot materializa împreună cu nava spațială atunci când vor, iar navele pot lua diferite forme, dimensiuni și culori. Este exact ceea ce se observă pe cer de mii de ani.

Din punctul meu de vedere, tehnologia Keshe ne ajută să înțelegem mai ușor afirmațiile pe care le face dr. Steven M. Greer. Rămân mereu surprins de faptul că nici un cercetător al fenomenelor aerospațiale neidentificate nu amintește de Greer, deși el afirmă clar că este în contact cu extratereștri și chiar a creat un protocol de contact (CE-5). Pentru cercetătorii fenomenului pare a fi inexistent. Ciudat lucru!

Mai facem un pas în încercarea noastră de a rezolva puzzle-ul de informații care ne parvin. Extratereștrii lui Steven M. Greer sunt reali așa cum sunt reale pentru noi ființele spirituale benefice sau malefice. De asemenea, tehnologia viitorului, făcută publică de Keshe, este la fel de reală și este experimentată de zeci de mii de persoane din întreaga lume. Mai mult tehnologia este oferită guvernelor în schimbul pacii mondiale.

Keshe afirmă că „acestea sunt noile tehnologii pe care umanitatea nu are o altă opțiune decât să le înțeleagă”. El consideră că a făcut cunoscut lumii „ceea ce umanitatea și-a dorit de ani și secole”. Părerea mea este că umanitatea, în întregul ei, niciodată nu a căuta așa ceva, ci mai degrabă o elită de zei, semizei, regi, magi, astrologi, mai târziu, alchimiști, kabaliști și gnostici au dorit să păstreze controlul asupa cunoașterii tainelor Universului.

Se vorbește tot mai des de faptul că omenirea se află în pragul unei transformări totale de intrare într-o nouă dimensiune spirituală. Din toate direcțiile se aud asemenea voci. Oare ce să însemne? Putem închide ochii la aceste realități în schimbare? De asemenea, avem multe semnale că se duce o mare bătălie între forțele binelui și ale răului pentru controlul asupra omenirii. Înțelegem oare acest lucru? Mi-a fost făcut cunoscut acest lucru prin anul 1991 de către cineva care dorea să facă publice aceste informații și pe această cale să ajungă la CIA și KGB. De atunci tot pun cap la cap informațiile.

Ni s-a inoculat în minte de sute de ani că răul nu există, că răul nu are putere, că totul este condus de Dumnezeu, înțeles sau subînțeles, de multe ori greșit, ca voit de Dumnezeu. Oare cine are de câștigat în acest joc? Cine ne minte? Dacă răul nu există atunci nu avem de ce să ne ferit de el. Dacă dușmanul nu are putere, atunci nu ne vom pregăti de luptă și lasăm garda jos. Părerea mea este că forțele malefice, extratereștri malefici, pe care noi îi numim demoni, vor să ne ia mereu prin surprindere. Încearcă să ne convingă că răul nu are putere.

Cercurile new age, teosofice și nu numai vorbesc de necesitatea unei „inițieri luciferice” pentru a putea intra în noua eră. Sunt aceleași cercuri care militează pentru o nouă ordine mondială, de fapt o dictatură mondială, în care întreaga omenire va fi controlată pas cu pas, așa cum anunța încă din anul 1970 Zbigniew Brzezinski.[3] [4] [5] Astăzi nu mai este nici un secret că liderii mondiali sunt presați de forțe oculte să grăbească instituirea unui guvern mondial și a controlului total biometric. Termenul limită anunțat de ONU și Banca mondială este anul 2030.[6] Scopul? Microciparea tuturor oamenilor. Cred că este ușor să analizăm aceste planuri prin prisma profeției Sf. Ap. Ioan Teologul pe care o găsim în cartea sa Apocalipsa 13, 16-18.

Trist este că liderii politici și cei religioși se fac că nu înțeleg despre ce este vorba. De fapt, majoritatea liderilor politici și religioși nici nu realizează că fac jocul extratereștrilor malefici, adică al demonilor, și conduc lumea în brațele Antihristului și ale lui Lucifer. Oare să fie aceasta o interpretare exagerată sau forțată? Vă las pe voi, dragi cititori, să trageți propriile concluzii. Vă las să analizați singuri informațiile adunate și să priviți singuri imaginea care se conturează.

Cine sunt cei care l-au amenințat cu moartea pe Kesher? Liderii mondiali care au ca scop declarat instaurarea noii ordini mondiale și controlul total. Cine sunt cei care l-au amenințat cu moartea pe Steven M. Greer? Membrii guvernului subteran malefic care au pactizat cu extratereștri malefici ca să instaureze noua ordine mondială. Afirmațiile le aparțin, noi doar luăm cunoștință de ele.

Există multe informații interesante oferite de Keshe, însă nu am dorit ca să intru acum în prea multe detalii. O voi face în articolele care vor urma.

Bibliografie

[1] Emil Străinu, Emilian M. Dobrescu, Agenda secretă. Ce ne ascund conducătorii lumii!?!?, Editura Prestige, București, 2018.
[2] Dr. Steven M. Greer, Adevărul ascuns. Informații interzise, Editura Daksha, București, 2008.
[3] Texe Marss, Project L.U.C.I.D. – The Beast 666 Universal Human Control System, Living Truth Publishing, Austin, Texas, 1996.
[4] Dr. John Coleman, Ierarhia conspirațiilor. Povestea comitetului celor 300, Editura Antet, f.l., 2005.
[5] Milton William Cooper, Behold a pale horse, Arizona, 1990 [http://www.stopthecrime.net/docs/William_Cooper-Behold_a_Pale_Horse1991.pdf]
[6] https://cairnsnews.org/2019/04/18/you-will-be-micro-chipped-by-2030/

În categoria civilizatii stravechi, Istorie | Etichete , , , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Zeii din vechime, extratereștri de astăzi (XVI)

Zeii din vechime, extratereștri de astăzi (XV)

Publicat în 03/01/2020 de Teodosie Paraschiv

M-am gândit să facem împreună o analiză a rezultatelor cercetării noastre de până acum. Această analiză ne va ajuta să înțelegem mai bine noile informații pe care le vom aduna și pe care le vom folosi la întregirea imaginii de ansamblu asupra subiectului nostru.

Am pornit de la observarea realității înconjurătoare, mai exact de la construcțiile megalitice pe care le întâlnim răspândite pe toate continentele, la suprafața solului, în subsol, sau sub apele mărilor.[1][4] Când privești și analizezi aceste monumente megalitice, în minte se ridică o întrebare cât se poate de firească: cine a ridicat aceste monumente și cu ce tehnologie? Chiar și cu tehnologia de astăzi este greu de închipuit cum au fost prelucrate, ridicate și transportate blocuri de piatră grele de zeci sau chiar sute de tone. Este o întrebare la care cercetătorii caută răspuns. Până acum s-au propus doar teorii, le-aș numi copilărești, care încearcă să explice cum oamenii de acum 7.000 de ani au transportat imensele blocuri de piatră trase de mii de oameni cu funii.

Mediul academic a transformat teoria evoluționistă într-o dogmă, apoi au inventat o scară a evoluției civilizației umane pornind de la stadiul prezent. Cu cât ne întoarcem mai mult în trecut cu atât oamenirea a fost mai înapoiată în ce privește cunoștințele tehnice și organizarea socială. Conform acestei teorii în urmă cu 7.000 -8.000 de ani omenirea abia ieșea din epoca de piatră și nu putea deține cunoștințe avansate de astronomie, geofizică sau tehnologii avansate cu care să ridice monumentele megalitice.

Așadar, avem construcții megalitice vechi de peste 10.000 de ani, cum ar fi cele de la Gobekli Tepe [1], dar nu cunoaștem cine le-a ridicat și nici cu ce tehnologie sau în ce scop. Răspunsul îl putem găsi doar printr-o cercetare interdisciplinară. [2][6]

Un alt aspect trecut cu vederea de mediul academic este cel cu privire la existanța uriașilor. Pe toate continentele și în toate culturile întâlnim mituri despre o vreme în care pe pământ existau uriași. Nici Biblia nu face excepție. Găsim prima referință la uriași în cartea Facerea capitolul 6,4 și mai sunt și alte referințe. Au existat sau nu uriași? Mediul academic tace. Cu toate acestea, în decursul timpului au fost descoperite în mai multe locuri din lume, inclusiv în țara noastră, schelete de uriași care vin să confirme informațiile transmise prin mituri și cele transmise în Sfânta Scriptură. Din nefericire, informațiile din textul biblic sunt foarte sumare.

Continuând cercetarea aflăm de carțile lui Enoh[3] în care găsit mult mai multe detalii despre apariția uriașilor pe pământ. Așa aflăm că „fiii lui Dumnezeu”, menționați în Facerea 6, 2, sunt „veghetori cerești” care și-au părăsit misiunea lor pentru a-și lua de soții dintre fiicele oamenilor. În urma acestor relații nefirești și nelegiuite, au urmat modificări ale genomului uman, care a dus la nașterea de ființe uriașe, ființe jumătate cerești și jumătate pămânești. De asemenea, aflăm că „veghetorii cerești” sunt cei care au dezvăluit oamenilor din „tainele cerului”: astrologia, astronomia, metalurgia, magia, vrăjitoria, alchimia, științele oculte, confecționarea armelor, a bijuteriilor, folosirea plantelor, loviturile de moarte, folosirea otrăvurilor, păcatele împotriva firii, sacrificiile umane și multe alte nelegiuiri.

Ne întrebăm, de ce trebuie să fie respinse măturiile păstrate de-a lungul timpului peste tot în lume, ca să inventăm trecutul? Doar pentru că aceste mărturii păstrate contravin dogmei evoluționiste? Sigur, fiecare este liber să creadă ce vrea, însă mi se pare mult mai firesc să luăm în considerare mărturiile ajunse până la noi despre civilizațiile străvechi, decât să încercăm să inventăm trecutul.

Dacă miturile păstrează amintirea „zeilor pogorâți din cer”[5], cărțile lui Enoh ne precizează și cine sunt acei zei și care este legătura lor cu științele oculte și cu vechile religii politeiste.

Din scrierile sanscrite străvechi aflăm despre existența unor civilizații străvechi de mult pierdute care dețineau tehnologii extrem de avansate, inclusiv aparete de zbor și sisteme de arme uimitoare.[2] [7] Au existat aceste civilizații? Au fost ele la fel de avansate sau chiar mai avansate decât civilizația din zilele noastre? Rupte de context aceste informații nu ne spun mare lucru. În contextul în care în secolul al XIX-lea avionul nu fusese încă inventat, cercetătorii scrierilor sanscrite sau sumeriene au tras concluzia pripită că referințele la aparate de zbor și sisteme de arme teribile sunt simple fabulații și mituri. Din nefericire, concluziile lor sunt predate și astăzi în sistemul de învățământ ca fiind de necontestat, deși astăzi avem fel de fel de aparate de zbor, navete spațiale, sateliți și mii de rachete balistice dotate cu focoase nucleare. Întrebarea este, de ce mediul academic refuză să revizuiască concluziile istoricilor și arheologilor din secolul al XIX-lea?

De vreme ce avem monumente megalitice ce relevă faptul că cei care le-au construit dețineau cunoștințe ample de astronomie și geodezică este mai plauzibil să presupunem că au fost ridicate de reprezentanții acelor civilizații străvechi pierdute, decât să reinventăm trecutul în încercarea de a explica cum oamenii din epoca de piatră au ridicat piramidele, Stonhange, Gobekli Tepe, Machu Picchu, templele și orașele din America de Sud și pe cele din Asia.

Înclin să cred că istoria civilizației și a științei care ni se predă în școli este departe de adevăr. Se pare că trăim într-o mare minciună. Mă întreb, care este miza?

Aflăm despre civilizații străvechi pierdute despre care istoricii nu spun nimic, avem dovezi că acele civilizații erau deținătoare ale unor tehnologii avansate și cunoștințe amănunțite de astronomie. Aflăm despre zeii „pogorâți din cer” care au descoperit oamenilor „tainele cerului”, cei care au pus bazele religiilor politeiste.

Aflăm de asemenea despre fenomene aerospațiale care, în vechime, erau identificate cu prezența zeilor pe Pământ, astăzi însă sunt declarate neidentificate, de vreme ce existența zeilor este contestată. Ceea ce în antichitate era identificabil și cunoscut, astăzi ne este prezentat ca neidentificabil și necunoscut. Mă întreb unde este evoluția?

De-a lungul cercetării am constata că după apariția creștinimului, pe de o parte, religiile politeiste au intrat în conflict cu acesta, iar pe de altă parte, întreaga știință antică s-a retras în subteranele istoriei, devenind știință ocultă, adică ascunsă, rezervată doar inițiaților. Acest aspect îl putem înțelege doar dacă studiem cu atenție istoria gnosticismului[8] și a ocultismlui.[15][16]

Puntea dintre civilizațiile și religiile antice și societatea de astăzi este realizată de gnosticism și fenomenele aerospațiale neidentificate. Vom vedea cum în cele ce urmează.

Conform învățăturilor antice, sau a științelor oculte de astăzi, omenirea trece de la o eră la alta cam la fiecare 2160 de ani. În urmă cu 2000 de ani creștinismul a pus început unei noi ere, iar în prezent suntem în pragul unei noi ere [10], fapt anunțat de acum mai bine de 150 de ani de Societatea Teosofică și de religia Baha’i. Poate că ne-ar place să fie altfel, însă derularea evenimentelor arată că trecem deja într-o fază postcreștină. „Taina fărădelegii”, cum spune Sf. Ap. Pavel, se lucrează de mii de ani. Întrebarea este, ce se urmărește? Cine sunt profeții noii ere? Ce este noua eră? Se spune că va fi o eră a spiritualității, a treceri omenirii pe o nouă treaptă a evoluție spirituale. Însă constatăm că omenirea este tot mai legată de lumea materială, de viața aceasta și de plăcerile acestei lumi.

Care este direcția spre care suntem îndreptați? [11][12] Este suficient să privim în jurul nostru cu atenție ca să aflăm că suntem îndreptați spre o nouă ordine mondială, cu un guvern mondial și o religie unică, în care omenirea va fi supusă unui control total.[9] Oare să fie creștinismul acea religie? În nici un caz, de vreme ce creștinismul este prigonit tot mai mult, așa cum a fost prigonit în urmă cu 2000 de ani. Sunt acestea doar presupuneri fără temei? Ca să ne lămurim, este suficient să urmărim declarațiile liderilor care conduc lumea. Citiți rapoartele Clubului de la Roma și puneți cap la cap toate acele informații.

Deși pare că am pornit de la un subiect istoric, cel al civilizațiilor străvechi pierdute, subiectul nostru este unul de natură spirituală. În măsura în care vom înțelege trecutul vom fi capabili să înțelegem viitorul pe care îl avem înainte.

De ce atâta secretomanie în jurul acestui subiect? Oare pentru protejarea unor secrete militare sau a unor tehnologii secrete? Nu. Părerea pe care mi-am format-o în urma acestei cercetări este aceea că autoritățile ascund de fapt aspectele spirituale legate de acest fenomen. Dacă ar accepta existența acestui fenomen atunci ar trebui să accepte existența unei lumi spirituale. Însă așa ceva ar intra în conflict cu dogma evoluționismului și a materialismului științific. Am văzut deja din cele prezentate până acum, că autoritățile se tem ca nu cumva populația să afle că guvernele colaborează de multe decenii cu entități spirituale cu scopul de a impune o nouă ordine mondială și controlul total. Asta i-ar face pe oameni să se gândească mai mult la profețiile conținute în cartea Apocalipsa scrisă de Sf. Ioan Teologul. Unele surse militare sunt de părere că după pretextul „luptei împotriva terorismului” se va trece la următorul pretext „lupta împotriva extratereștrilor”.

Ultimile două cărți pe care le-am studiat mi-au adus informați noi, prima despre cercetarea fenomenelor aerospațiale neidentificate efectuate de către francezi [13] , iar a doua conține informații care certifică cele expuse până acum [14] . Important este să avem mereu în minte distincția dintre fapte relatate și interpretarea lor. Rețin faptele, dar nu și interpretarea acestor. Așa cum am mai spus, autorii care prezintă informații despre civilizațiile străvechi pierdute și despre extratereștri au ca interpretare comună atacul împotriva religiilor. Cum religiile antice nu mai există, religia cea mai atacată este creștinismul.

Bibliografie

[1] SCHOCH, Robert M., Civilizația uitată, Editura Lifestyl, București, 2016
[2] CHILDRESS, David Hatchers, Tehnologia zeilor. Fascinanta cunoaștere a anticilor, Editura Vidia, București, 2012.
[3] Cartea lui Enoh, ediția a cincea, editura Herald, București, 2016.
[4] DOBRESCU, Emilian M. și DOBRESCU, Edith Mihaela, Civilizații succesive. Modelarea extraterestră, vol. I, Artefacte importante, Editura Triumf, București, 2017.
[5] Erich von Daniken, Zeii nu ne-au părăsit niciodată, Editura Lifestyle, București, 2018.
[6] DUNN, Christopher, Lost Technologies of Ancient Egypt. Advanced Engineering in the Temples of the Pharaohs, Bear & Company, Toronto, 2010.
[7] DIKSHITAR, Ramachandra, War in Ancient India, Macmillan&Co, Madras, Bombay, Calcutta, London, 1944.
[8] JONAS, Hans, The Gnostic Religion, ediția a treia, Beacon Press, Boston, 2001.
[9] Texe Marss, Project L.U.C.I.D. – The Beast 666 Universal Human Control System, Living Truth Publishing, Austin, Texas, 1996
[10] Bruno Wurtz, New Age. Paradigma holistă sau revrăjirea Vărsătorului, Editura de Vest, Timișoara, 1992.
[11] Natan Gardels, Schimbarea ordinii globale văzută de marii lideri ai lumii, f.l., f.a.
[12] David C. Korten, Corporațiile conduc lumea, Editura Samisdat, f.l., f.a.
[13] Yves Sillard și alții, Fenomene aerospațiale neidentificate. O provocare pentru știință, Pro Editură și Tipografie, București, 2008
[14] Emil Străinu, Emilian M. Dobrescu, Agenda secretă. Ce ne ascund conducătorii lumii!?!?, Editura Prestige, București, 2018
[15] Alexandrian, Istoria filosofiei oculte, Editura Humanitas, București, 1994.
[16] PAPUS, Kabbala. Tradiția secretă a Occidentului, Editura Herald, București, 2016.

În categoria civilizatii stravechi, Istorie | Etichete , , , , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Zeii din vechime, extratereștri de astăzi (XV)

Zeii din vechime, extratereștri de astăzi (XIV)

Publicat în 10/12/2019 de Teodosie Paraschiv

În acest articol voi prezenta informații noi extrase din lucrarea lui Florin Gheorghiță, „OZN eterice”, publicată în anul 1997.

Deși am cartea în bibliotecă de câțiva ani, abia de curând am dat peste ea și mi-am făcut timp să o studiez. Mi s-a părut foarte interesantă și plină de informații noi. Ceea ce surprinde cel mai mult este modul diferit de abordare a fenomenului OZN. Autorul scoate în evidență câteva aspecte noi. Mai întâi, demonstrează că s-au lansat pe „piață” informații ce se pretind a fi trimise de extratereștri și care până la urmă s-au dovedit a fi transmise de pământeni. Se pare că există o grupare neidentificată de cercetători care are interesul de a face pe oameni să creadă în realitatea extratereștrilor veniți de pe alte planete și din alte galaxii. Este foarte posibil ca această grupare „neidentificată” să facă parte din grupul ocult malefic despre care amintește dr. Steven M. Greer, col. Philip Corso, William Cooper și Jan van Helsing.

Este foarte straniu faptul că guvernul american alocă sume impresionante contactării civilizațiilor ET și programului SETI, fără a se obține nici un rezultat. Până acum nu s-a recepționat nici un mesaj de la vreo civilizație extraterestră în cadrul acestui program internațional. În schimb așa-zișii extratereștri transmit mesajele lor la TV și radio.

Tehnologia dezvoltată pentru captarea semnalelor ET poate fi folosită mai degrabă pentru supravegherea totală a pământenilor de către NSA, iar, în acest caz, contactarea civilizațiilor ET este doar o acoperire pentru acțiunile ilegale întreprinse de NSA. Acest program de supraveghere totală a omenirii a fost dezvăluit de Edward Snowden.

Pe de altă parte, de-a lungul timpului au apărut comunicări ale unor ființe „din altă lume” care își transmit mesajele prin persoane medium și tehnologie adaptată acestui scop. Este vorba de imprimarea mesajelor pe bandă magnetică, sau transmiterea de imagini pe TV, sau chiar comunicarea prin intermediul calculatorului, sau prin interferențe telefonice. Studiate cu atenție, informațiile adunate duc la concluzia că entitățile invizibile din „lumea cealaltă” inventează tot felul de povești pentru adormit adulții naivi.

În nici o comunicare nu se vorbește despre rai și iad sau îngeri și demoni, ci doar de pace, fericire, o lume de pe alte planete cu o viață asemănătoare celei de pe pământ, acolo unde cei morți mănâncă, bea, se distrează, fac plajă, studiază etc.

O bună parte din carte este dedicată cazurilor de comunicări cu entitățile din „lumea de dincolo”. Autorul folosește ca referință informațiile oferite de scrierile spiritiste sau ale autorilor New Age, A. Bailey, H.P. Blavatski, Rudolf Steiner, Edgar Cayce, Benjamin Creme și alții. Lipsesc referințele și informațiile oferite de scrierile de spiritualitate creștină ortodoxă. Autorul preferă referințele la scrierile de spiritualitate orientale. În felul acesta lărgește orizontul gândirii materialiste spre un orizont mult mai larg care cuprinde și fenomene din zona psihică și spirituală. Din nefericire, viziunea rămâne incompletă.

În capitolul 3 al cărții abordează subiectul „răpirilor” și oferă o serie de cazuri interesante care relevă același tipar. În toate s-au identificat amestecate fapte verosimile și altele ilogice și hilare pentru reprezentanții unei civilizații ET avansate. Scopul acestor evenimente este mai degrabă unul demonstrativ. Se pare că avem de a face cu scenarii care au drept scop inducerea ideii că planeta noastră este vizitată de reprezentații unor civilizații ET de pe alte planete din galaxii îndepărtate. Florin Gheoghiță deși amintește de numeroasele „răpiri” nu intră în prea multe amănunte. El crede că majoritatea acestor evenimente se petrec doar la nivel psihic, inclusiv „răpirile”. Cu alte cuvinte, „răpirile” nu ar fi reale, ci doar induse psihic prin metode ce ne rămân necunoscute.

Însă faptele arată altceva. Dacă o cicatrice sau o arsură o poți induce prin hipnoză, nu văd cum ar putea fi implantate microcipurile, – care sunt elemente fizice -, prin hipnoză.
Lucrurile sunt mult mai complexe și pot fi înțelese mult mai bine atunci când facem apel la spiritualitatea creștină.

Autorul facem un pas înainte și reușește să intuiască faptul că fenomenul OZN implică o dimensiune spirituală. OZN-urile nu sunt reale așa cum este calculatorul pe care îl aveți înainte sau cartea pe care o citiți, ci sunt materializări de diverse grade ale unor entități spirituale. Eu, pe vremuri, în urmă cu aproape 40 de ani, numeam OZN-urile „iluzii reale”. Acesta a fost termenul cel mai potrivit pe care l-am găsit la vremea aceea. Însă literatura de spiritualitate orientală sau cea o origine spiritistă nu ne ajută prea mult să descoperim cine sunt entitățile spirituale sau așa-zișii extratereștri.

Din perspectiva acestei literaturi, entitățile spirituale care controlează fenomenul OZN sunt unele „evoluate” spiritual, cu intenții „bune”, ce au ca scop inițierea omenirii.

Cam în același fel prezintă lucrurile și dr. Steven M. Greer, pentru care extratereștrii sunt ființe pacifiste, evoluate și care au ca scop îndrumarea omenirii pe calea evoluției spirituale. Fenomenul în sine are o componentă materială și una spirituală sau psihică, întrucât la mijloc avem de a face cu materializări și dematerializă, de care pomenește și dr. Steven M. Greer.

Florin Gheorghiță se exprimă în felul următor:

„Obiectele Zburătoare Neidentificate sunt întru totul reale, dar sunt „obiecte” realizate din „materii eterice”, care pot fi aduse cu ușurință la starea de obiecte din materie densă, ca apoi să fie „dematerializate” cu aceeași ușurință, prin energii superioare ale gândirii-voinței unor ființe mult evoluate, aparținând de asemenea unei lumi eterice.” (p.185)

Un alt autor, George E. Vandeman, care a cercetat acest fenomen se expremă la rândul său, în cartea „Ruleta psihică”, cât se poate de categoric:

„OZN-urile nu sunt mașini construite, durabile, solide, tangibile. Ele nu sunt reale în sensul în care această carte este reală. Ele nu necesită întreținere sau combustibil. Chiar cei care au văzut aceste obiecte i-au descris pe „extratereștri” ca ieșind afară prin pereții navelor lor, întocmai ca niște stafii; căci este clar că aceștia nu sunt altceva decât niște stafii, niște apariții, elemente ale imensului cosmos, elemente create de veacuri…” (p. 186).

Să rezumăm în câteva cuvinte ce știm despre fenomenul OZN și extratereștri.

  1. Fenomenul OZN este unul vechi de când lumea. Din antichitate până astăzi există consemnări ale manifestării acestui fenomen. Demn de remarcat este faptul că aparițiile acestea s-au adaptat mereu epocii și nivelului de înțelegere al oamenilor. În antichitate „zeii” se apăreau călătorind prin aer cu căruțe (India, China), cu bărci (Egipt), cu corăbii (Grecia și Europa evului mediu), alte ori în sfere de „foc”, iar mai târziu în obiecte de forma unor dirijabile, ca în secolul XX să se manifeste mai ale sub formă discoidală, trabuc sau torpilă. În fapt, există o varietate întreagă de forme și dimensiuni. Din această analiză ne putem da seama că avem de a face cu încercări demonstrative și nu cu nave cosmice venite din alte galaxii.
  2. În antichitate cei care coborau din cer sau călătoreau prin aer erau „zeii”, iar după apariția creștinismului majoritatea acestor fenomene au fost socotite semne divine sau manifestări demonice. Cu alte cuvinte, în ultimii 2000 de ani cei care călătoreau prin atmosferă cu corăbii și alte vehicole erau considerați a fi demonii. În ultimii 150 de ani, cu cât oamenii s-au depărtat mai mult de credința creștină cu atât au ajuns să înlocuiască pe demoni cu extratereștri. Așa s-a ajuns ca oamenii să creadă tot mai mult că OZN-urile sunt ocupate și controlate de extratereștri, ființe venite de pe alte planete din alte galaxii.
  3. Scrierile sanscrite ce s-au păstrat până astăzi menționeză existența unor civilizații străvechi extrem de avansate tehnologic și care posedau inclusiv vehicole de zbor precum vimanele. Există chiar descrieri tehnice ale unor astfel de vechicole, adevărate manuale de zbor. Constatăm de asemenea existența pe toate continentele a monumentelor megalitice antice, cu o vechime mai mare de 10.000-12.000 de ani, a căror construcție cu greu poate fi explicată ca să se poată încadra în teoria evoluționistă. La toate acestea mai putem adăuga dezvoltarea accelerată a științei și tehnicii în secolul XX, care, conform unor surse militare, ar avea la bază copierea tehnologiei „extraterestre”. Așadar, se pare că există și dovezi materiale a căror proveniență așteaptă să fie elucidată.

Acestea sunt constatări pe baza consemnărilor istorice, nu interpretări

Cercetarea fenomenului OZN, de-a lungul mai multor decenii, scoate în evidență un fapt mai puțin cunoscut marelui public, și anume aspectul spiritual al manifestărilor „extraterestre”. Acest aspect îl găsim prezentat de dr. Steven M. Greer, Florin Gheorghiță, dr. Corado Malanga și alții. Steven M. Greer vorbește despre „nave” ce par a fi vii, dotate cu o inteligență proprie și care par să-și „vindece” singure avariile. Aceste „nave” sunt invizibile, dar pot să se materializeze mai mult sau mai puțin. Atunci când se materializează complet devin vulnerabile față de armelele deținute de SUA. Acesta este motivul pentru care „extratereștri” preferă să rămână invizibili, în formă dematerializată. Dr. Steven M. Greer consideră că extratereștrii vin din alte galaxii.

Ceea ce mă surprinde este faptul că dr. Steven M. Greer, deși este fondatorul CSETI și inițiatorul protocolului de contact CE-5, care a avut numeroase contacte cu entități „extraterestre”, nu este citat de nici un alt autor care a studiat fenomenul OZN. O explicație tot ar exista. Dr. Greer demască existența unei grupări malefice care are intenția de a deține și controla tehnologiile cele mai avansate doar în folosul propriu, cu scopul de a supune și controla întreaga omenire prin intermediul unui guvern mondial.

După cum am văzut, Florin Gheorghiță consideră extratereștri ca fiind ființe evoluate din „lumea de dincolo” care urmăresc scopuri benefice și pacifiste. Aceste ființe nu au nimic de a face cu alte galaxii, ci sunt de aici din jurul pământului, dar dintr-un alt plan al existenței, lumea spiritelor.
Dr. Corado Malanga, așa cum vom vedea mai târziu, vine cu mai multe amănunte și demonstrează legătura acestor „extratereștri” cu zeii din vechime. În opinia sa, aceștia sunt demoni ce iau diverse înfățișări. Felul cum acționează poate fi înțeles doar cu ajutorul scrierilor de spiritualitate creștină. Putem afirma anticipat că faptele se petrec pe două planuri, material și spiritual.

Bibliografie

[1] Florin Gheorghiță, OZN eterice, Editura Polirom, Iași, 1997.
[2] Jan van Helsing, Să nu atingi această carte, Editura Antet XX Pres, f.l., 2005.
[3] Dr. Steven M. Greer, Adevărul ascuns. Informații interzise, Editura Daksha, București, 2008.

În categoria civilizatii stravechi, Istorie | Etichete , , , , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Zeii din vechime, extratereștri de astăzi (XIV)